3,252 matches
-
argilă, nerefractare, dale suport sau de umplere și similare (excl. din pulberi sau pământuri fosile silicioase) 6904.00 kg S 26.40.12.50 Țigle din argilă, nerefractare 6905.10 buc. S 26.40.12.70 Materiale de construcții din argilă, nerefractare (inclusiv cutiile coșurilor, capace de coș, căptușeli de coș și blocurile de tiraj ale coșurilor, ornamentele arhitecturale, grătarele de ventilație, șipcă de argilă; excl. țevile, jgheaburile și articole similare) 6905.90 kg S 26.40.13.00 Țevi, conducte
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Țigle din argilă, nerefractare 6905.10 buc. S 26.40.12.70 Materiale de construcții din argilă, nerefractare (inclusiv cutiile coșurilor, capace de coș, căptușeli de coș și blocurile de tiraj ale coșurilor, ornamentele arhitecturale, grătarele de ventilație, șipcă de argilă; excl. țevile, jgheaburile și articole similare) 6905.90 kg S 26.40.13.00 Țevi, conducte, jgheaburi și armături de conducte: țevi și jgheaburi de drenare cu armături 6906 kg S NACE 26.51: Fabricarea de ciment 26.51.11
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
10 kg S 26.82.16.10 Lână de zgură, azbest și alte tipuri de vată minerală și amestecuri ale acestora, în vrac, sub formă de foi și de rulouri 6806.10 kg S 26.82.16.20 Vermiculită exfoliată, argile expandate, zgură spongioasă și materiale minerale expandate similare și amestecuri ale acestora 6806.20 kg S 26.82.16.30 Amestecuri și articole din materiale izolatoare termic/fonic, n.c.a. 6806.90 kg S 26.82.16.50 Mică
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
economică relevantă, însă cercetările geologice efectuate în zonă au pus în evidență asemenea resurse: hidrocarburi (predominant gazeifere) ce se găsesc în dealurile Tutovei, în preajma localității Glăvănești, pietrișuri (ca material de construcții) de Bălăbănești (Cândești) ce se găsesc în platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea cărămizilor de construcții), straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile). Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și strate de argilă, dintre acestea găsindu-se stratele de cărbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. Orizontul superior, care are și el o grosime de cca 300 m, este alcătuit din gresii, conglomerate, nisipuri și argile și nu cuprinde resturi organice. Cărbunii
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
blocuri de gresii și strate de argilă, dintre acestea găsindu-se stratele de cărbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. Orizontul superior, care are și el o grosime de cca 300 m, este alcătuit din gresii, conglomerate, nisipuri și argile și nu cuprinde resturi organice. Cărbunii din Bazinul Văii Jiului, considerați în trecut drept cărbuni bruni, potrivit clasificării internaționale în vigoare, sunt repartizați astăzi la grupa huilei.
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
limita cu Obcina Mare. Relieful ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Zona Rădăuțiului este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile de nord-est și
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparține terasei inferioare, localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate. Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul aflându-se la intersecția celor două mari unități de relief, Podișul Getic în partea de nord, care ocupă două treimi din
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de Gura Beliei. Pe
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de Gura Beliei. Pe teritoriul orașului au existat două brațe ale Mării Tetis. Unul era situat în apropierea munților, iar celălalt era poziționat mai la sud
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu "Dosinia maeotica", nisipuri fine cenușii (cu "Dreissena rimestiensis", "Limnocardium" sp., nisipuri cu "Stylodacna orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu "Dosinia maeotica", nisipuri fine cenușii (cu "Dreissena rimestiensis", "Limnocardium" sp., nisipuri cu "Stylodacna orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu "Dosinia maeotica", nisipuri fine cenușii (cu "Dreissena rimestiensis", "Limnocardium" sp., nisipuri cu "Stylodacna orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N - platforma Bugeac
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
se află la suprafață. Sunt însă foarte vizibile acțiunile distructive din ultimii ani a Comorîșniței, care, între Jidovenca și Ogașul Prilipcioanei a devastat mai ales versantul stâng al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a căror fertilitate este considerată mediocra. Pe locurile defrișate sunt specifice solurile brune înțelenite, propice fânețelor și pășunilor dar și livezilor de pomi fructiferi. Deși destul de bogat în humus, solul deluros runcean are nevoie de îngrășăminte și apa, mai ales
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
nu puteau fi văzuți. S-a mai găsit ceramică neagră cu incizii geo-florale, apoi ceramică dacica și română în zona de «Baltă», s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de piatră iar partea cu gaură de înmănușare din argilă arsă. S-au mai găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din perioada preromana, primele urme numismatice între care dinari imperiali români de argint din anul 79 e.n bătuți de împăratul Titus Flavius. Populația a început în
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bălușești, Boatca, Buzdug, Dagâța (reședința), Mănăstirea, Piscu Rusului, Poienile, Tarnița și Zece Prăjini. Teritoriul aparține sectorului vestic al Podișului Central Moldovenesc, cu o structură geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele și , în zona de unde izvorăște râul Gârboveț (un afluent al Bârladului). Este străbătut de drumul județean DJ 280
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]