3,560 matches
-
acum la o altă concluzie provizorie. Mai întâi, ideea unei influențe iraniene asupra folclorului religios din spațiul balcanic nu poate fi cu totul exclusă . Apoi, trebuie luată în considerare și o a doua posibilitate, cea a existenței unei concepții religioase arhaice în chiar acest spațiu spiritual. Cum spune Eliade, „este de asemenea probabil că de mai multe ori aceste influențe n-au făcut decât să accentueze și să lărgească în sens dualist o concepție religioasă existentă, în care antagonismul și tensiunea
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
indică un arhaism și mai pronunțat al miturilor din vechiul spațiu indian. Va socoti că „forma originară a mitului prezenta pe Creatorul însuși scufundându-se în adâncul Apelor, sub forma unui animal, pentru a aduce materialul necesar creației Pământului” . La fel de arhaică, însă puțin mai evoluată, este și varianta mitică în care Creatorul se scufundă în apele primordiale sub forma unui animal. Nu știu dacă Eliade a cunoscut faptul că în una din variantele mitului cosmogonic românesc cel care se scufundă pentru
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
se scufundă în apele primordiale sub forma unui animal. Nu știu dacă Eliade a cunoscut faptul că în una din variantele mitului cosmogonic românesc cel care se scufundă pentru a aduce «sămânța de pământ» este Dumnezeu însuși . însă aceste variante arhaice par să nu indice o formă de dramatism aparte. Adversitatea sau concurența încă nu și fac simțită prezența lor. Mai târziu însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
scufundă pentru a aduce «sămânța de pământ» este Dumnezeu însuși . însă aceste variante arhaice par să nu indice o formă de dramatism aparte. Adversitatea sau concurența încă nu și fac simțită prezența lor. Mai târziu însă, în variantele mai puțin arhaice ale mitului cosmogonic, ele se vor impune tot mai mult. „începând cu a doua fază a mitului se dezvoltă posibilitățile dramatice și, în ultimă instanță, «dualiste» ale scufundării cosmogonice. Peripețiile scufundării și ale operei cosmogonice care-i urmează sunt de-
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
unor credințe și simboluri; 2) forma mai târzie sau derivată a unei variante mitice; 3) unele influențe dualiste (așa cum au fost, în primele secole creștine, cele gnostice sau maniheiene). însă, repetă Eliade, nu sunt niciodată absente unele elemente cu totul arhaice. „Arhaismul mitului sub forma sa predualistă ne incită a-l considera ca făcând deja parte din patrimoniul religios al populațiilor protoistorice ale Europei de sudest. Faptul că atâtea alte elemente de cultură arhaică au supraviețuit până în pragul secolului XX în
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
sunt niciodată absente unele elemente cu totul arhaice. „Arhaismul mitului sub forma sa predualistă ne incită a-l considera ca făcând deja parte din patrimoniul religios al populațiilor protoistorice ale Europei de sudest. Faptul că atâtea alte elemente de cultură arhaică au supraviețuit până în pragul secolului XX în Balcani și în Europa orientală face o asemenea ipoteză mai puțin hazardată decât pare la prima vedere” . Cu alte cuvinte, dincoace de stratul dualist al unor reprezentări mitice poți afla elemente pre-dualiste, mult
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
supraviețuit până în pragul secolului XX în Balcani și în Europa orientală face o asemenea ipoteză mai puțin hazardată decât pare la prima vedere” . Cu alte cuvinte, dincoace de stratul dualist al unor reprezentări mitice poți afla elemente pre-dualiste, mult mai arhaice, elemente care țin chiar de patrimoniul religios al unor popoare din această parte a lumii. în concluzie, Eliade are în vedere o variantă ușor de întâlnit în folclorul religios românesc (probabil cea mai frecventă, dacă avem în vedere ceea ce s-
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
cosmogonice se corelează cu cel al „pasivității lui Dumnezeu” și cu antagonismul adversarului, toate acestea într-un scenariu destul de dramatic. Insistă mult asupra arhaismului unor motive, așa cum este cel al Dumnezeului creator care se scufundă singur în apele primordiale. La fel de arhaice sunt și ornitomorfia unor ajutoare divine, ornitomorfia diavolului și mai ales motivul consangvinității lui Dumnezeu cu adversarul său în procesul de creație a lumii. De un arhaism aproape pur apare motivul creației lumii prin sacrificiul de sine al divinității supreme
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
pur apare motivul creației lumii prin sacrificiul de sine al divinității supreme. însă pe măsură ce avem de-a face cu un stadiu mai târziu al vieții spirituale sau al experienței religioase, corespunzător ciclului pastoral sau celui agricol din istoria umanității, elementele arhaice se modifică profund. Ele ajung fie disparate, fie mult camuflate și corupte. Odată cu acest proces se intensifică latura dramatică, vie sau agonală a scenariului mitic.
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
istorică, văzută în aspectul său diacronic, ca depozitar de evenimente, și cea afectivă, cu implicațiile întregii palete erotice și caritabile: După cum se poate observa, în scena decupată aidoma din lumea satului dunărean, este redată ciclicitatea unei lumi înscrisă în tipare arhaice prin succesiunea anotimpurilor. Este reiterat un ciclu cosmic prin simbolul celor douăsprezece luni corespunzătoare celor patru anotimpuri. Descrierea unui astfel de spațiu este desprinsă de sfera concretului și inserată domeniului fenomenologic, cu rădăcini în arhetipal și sfârșind în istoric și
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
interesele particulare în căutarea interesului general. Această ocultare a conflictelor de interese și a mizelor puterii care le însoțeau făcea proiectul de modernizare cu atât mai ambiguu, cu cât politicile urbane ale statului se împletiseră mai bine cu preocupările burgheziei arhaice și autoritare de a-și păstra rentele decât cu cele ale noilor clase conducătoare apărute din dezvoltarea marilor organizații industriale și financiare. Denunțarea acestei iluzii, a acestei viclenii a științei transparente la interese convinsese rapid "forțele vii" mobilizate în mecanismele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
organizare comunitară, gospodăriile țărănești și tipurile de proprietate existente în diferitele provincii prusace - informații ce urmau să stea la baza formulării unor propuneri legislative concrete. El se arată în mod deosebit interesat de ceea ce considera ca fiind rămășițe ale formelor arhaice de organizare a populațiilor slave, stabilite cu secole în urmă pe teritoriile provinciilor din sudul și estul Prusiei (Dennison și Carus, 2003, 563-566). Remarcând felul în care modalitățile de funcționare și organizare comunitară sunt rezultatul unei evoluții istorice proprii, unice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și organizare comunitară sunt rezultatul unei evoluții istorice proprii, unice, Haxthausen susține necesitatea respectării particularităților locale în formularea cadrului legislativ, opunându-se astfel „uniformizării” prin măsuri centralizatoare impuse de sus în jos. În sprijinul convingerilor sale aduce exemplul comunităților sătești arhaice (Gemeinde slavo-germane, Gminobladstvo poloneze, Obscina rusești), dovezi ale existenței și funcționării unui sistem legislativ organic (Starr, 1968, 467-468). Aceste convingeri vor constitui de altfel și principalul motiv pentru care rezultatele cercetărilor sale, precum și propunerile legislative ce le însoțeau au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în rândul opiniei publice occidentale față de Rusia. De aici și dorința autorităților ruse de a îmbunătăți această imagine și de a face cunoscute lumii particularitățile și valorile locale. Haxthausen, remarcat deja prin lucrările sale ca un specialist al comunităților sătești arhaice, este considerat candidatul ideal pentru îndeplinirea acestei sarcini, cu atât mai mult cu cât dovedea o atitudine pozitivă față de Rusia. Prin intermediul prietenului său, contele Meyendorff, ambasadorul rus la Berlin, Haxthausen primește în cele din urmă o invitație din partea ministrului rus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
vor continua viața ca și mai înainte, impasibili față de mode și curente. Aspectul cel mai evident al existenței celor două straturi de cultură, vizibil chiar și pentru un nespecialist, îl constituie îmbrăcămintea. În timp ce portul țărănesc continuă să urmeze o tradiție arhaică, ale cărei rădăcini trebuie căutate, după unii specialiști, în Antichitate, hainele boierilor și ale negustorilor sunt mai întâi croite după moda venită din Răsărit, de la Istanbul, iar mai apoi, după cea venită din Apus, în special de la Paris și Viena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ar fi organizată în aceeași manieră pe întreg teritoriul Rusiei. Or, dacă principiul traiului în comun al părinților și fiilor căsătoriți era aproape generalizat în secolul al XIX-lea, formele de viață familială nu erau peste tot aceleași, caracterul mai arhaic sau mai evoluat al acestora diferențiind între ele numeroasele regiuni rusești. Modul de transmitere a funcției de conducere, precum și numele de bătrân dat șefului grupului par însă a fi fost pe larg răspândite în Rusia. Rolul de șef corespundea adesea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cazul apariției de noi tiaglo-uri (Haxthausen, 1847, vol. I, 120). La împărțirea în loturi a pământului sunt căutate terenurile drepte, care permit o mai ușoară distribuire egalitară, terenurile accidentate fiind de obicei lăsate ca rezervă. În spațiul românesc, unitatea fiscală arhaică de strângere a impozitelor era satul (impozitul global astfel perceput purtând numele de cislă), iar în cazul particular al Vrancei, Vrancea întreagă. În acest sistem, al cislei, obștea sătească era cea care repartiza suma ce revenea fiecărei gospodării în parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fiecărei gospodării în parte, ținând seama în principal de numărul de vite și de copii apți de muncă. În cazul Vrancei, „adunarea cea mare a Vrancei” repartiza partea ce revenea fiecărui sat (Stahl, 1998, vol. I, 134-135). Acest sistem fiscal arhaic a intrat adeseori în conflict cu organizarea modernă a statului, care a impus un impozit individual, pe cap de contribuabil. Astfel, au rezultat situații în care, deși impozitul era perceput de stat individual, de la fiecare contribuabil în parte, totalitatea contribuabililor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se înmulțeau, terenul era părăsit, iar pădurea își reintra în drepturi (Stahl, 1998, vol. I, 248-254, 272-278). Această tehnică a dat naștere atât în regiunile rusești, cât și peste tot acolo unde a fost folosită, la un sistem de proprietate arhaic, în care terenul rămânea proprietatea gospodăriei sau grupului de persoane care l-a despădurit și defrișat, atâta vreme cât membrii acesteia îl cultivau. Este așadar vorba de o proprietate temporară ce acompania o formă de agricultură itinerantă. Deosebirea dintre satul rusesc și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
face distincție între părțile folosite individual, pentru culturi, și cele folosite devălmaș, care includ ca mai peste tot în Europa pădurile, apele, pășunile, deși există și pășuni folosite de o singură gospodărie. În districtul Vologda, Haxthausen întâlnește o formă mai arhaică de proprietate în care pășunile sunt posedate în comun nu de un singur mir, ci de mai multe sate vecine (Haxthausen, 1847, vol. I, 208). Aceasta amintește de situația în care se găseau pădurile Țării Vrancei până la începutul secolului al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
observații: a) Elementele ce apropie satele românești de cele rusești descrise de Haxthausen sunt mai ales cele care pot fi regăsite și la alte populații europene în secolul al XIX-lea. Dintre acestea putem menționa: tehnicile defrișării prin incendiere, formele arhaice de agricultură itinerantă acompaniate de forme de proprietate temporară, sistemul economic și social al celor trei tarlale, rolul hotărâtor al obștii sătești, rolul precumpănitor al bătrânilor, deosebirile dintre loturile cultivate, aflate în proprietate individuală (terroir), și cele devălmașe (communaux) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Centrale și pe acelaș itinerar al mătăsii. În acest oraș m-a frapat împletirea trecutului cu prezentul ... numeroasele și vechile moschei cu modernele și plurietajatele construcții. Am asistat chiar la o întâlnire a modernului tramvai (în care eram) cu o arhaică caravană de cămile ... tramvai care ... din respect pentru trecut ... nu s-a mișcat din stație minute în șir ... până nu a trecut și ultima cămilă cu încărcătura ei. Am avut senzația că trăiesc simultan două perioade diferite ale civilizației omenirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
demonstrat interes pentru modul în care este reflectată lumea, pentru cunoașterea celor care o reflectă, pentru felul în care și cu ce mijloace, este ea reflectată. O serie de dovezi nescrise și scrise, gravuri și desene magice, completate de simbolismul arhaic al ritualurilor diverselor popoare, cu datare încă, preistorică și istorică, îndepărtată stau mărturie pentru interesul dovedit de om față de cunoașterea sufletului său, față de descoperirea identității sale religioase, diferențiate în raport cu cea a animalelor. Pentru animale, (ca și în cazul oamenilor), reflectarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ei prezente și viitoare; sunt dovezi relevante, cu deosebire atunci când de acest trecut și de această istorie se vrea a nu se ține cont, de către cei pentru care psihologia poate să fie foarte bine și anistorică. "La nivelurile cele mai arhaice ale culturii, a trăi ca ființă umană este în sine deja un act religios, căci alimentația, viața sexuală și munca au o valoare sacramentală" (M. Eliade, 1981, p. IX). Drumul sinuos al psihologiei a reprezentat obiect de cercetare pentru numeroși
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
toate investigate din perspectivă clinică. El a preluat metodologia simbolistică pentru studierea fenomenelor maladive, nu ezită să se inspire din mitologie, din religie pentru interpretarea acestora. După ce o întâlnește pe Melanie Klein gândirea sa suportă o deschidere spre considerarea reacțiilor arhaice, implicarea acestora în investigarea sadismului, a indivizilor cu sindrom de castrare, etc. A avut reținere să preia de la Freud ideea "instinctului morții". 2. Psihanaliști femei Imaginației psihanaliștilor nu le-a fost niciodată străină ideea de a supune teoria freudiană criticii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]