2,576 matches
-
administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea episcopiei din Nicopolis. În perioada 1949-1953 a avut domiciliu obligatoriu la mănăstirea franciscană din Orăștie. Cu acordul autorităților comuniste, s-a deplasat în 1952 și 1953 la Alba Iulia, unde a hirotonit mai mulți preoți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au atras atenția jurnaliștilor și publiciștilor catolici din diecezele lor asupra acesteia, dar au și decis să trimită la congres trei reprezentanți ai presei catolice din România"821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1878), a proclamării regatului (1881) și a Marii Uniri din anul 19181025. Sfântul Scaun a creat în Vechiul Regat o ierarhie ecleziastică proprie. La 7 aprilie 1883, Papa Leon XIII a ridicat Vicariatul apostolic al Țării Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al Moldovei la rangul de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru clerul catolic. În ciuda faptului că necesitatea și importanța sa au fost recunoscute, nu s-a reușit să se depășească bariera confesională astfel încât presa să capete o unitate de expresie și de manifestare. . Bibliografie I. Izvoare A. Documente inedite Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București (AARC București), dosar 115/1927-1928, dosar 117/1928-1929, dosar 118/1928, dosar 129/1928-1929, dosar 130/1929-1930, dosar 126/1925, dosar 127/1926-1927, dosar 131/1930-1932, dosar 132/1932-1933, dosar 134/1934-1936, dosar 113/1924-1926, dosar 138/1940-1942
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2003. Idem, Răchiteni. File de monografie istorică, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Biserica și școala. Din istoria operelor sociale catolice în România, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Bortoș, Eugen (editori), Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005. Doboș, Dănuț, Despinescu, Anton, Episcopul Anton Durcovici, o viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Sapienția, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Văcaru, Silviu (coord.), Hălăucești, sat de veche tradiție cultural- religioasă, Sapienția, Iași, 2004. Doboș, Fabian (editor), Săbăoani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2, București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel, "Presa Parohială: Bukarester katholisches sonnatagsblatt", în Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Doboș Dănuț Bortoș eugen (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. Bișoc, Anton, Căsătoria, Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua, Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avem imaginea pozitivă, elogiul, instituția de profit, iar pe de altă parte imaginea negativă, subminarea, industria deculturalizată. Iată caracteristici ale mass-mediei văzute ca benefică, respectiv malefică (Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2005, p. 257). 36 Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007, p. 16-35. 37 În ciuda faptului că nu avem o definiție sui generis, cercetătorii sunt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
96 Ibidem. 97 Gaudium et spes, 5-7 (http://www.vatican.va/archive/hist councils/ii vatican council/ documents/ vat-ii cons 19651207 gaudium-et-spes en.html), consultat în data de 11.06.2012, ora 00.17. 98 Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura", în Pro Memoria, nr. 3, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2004, p. 265. 99 Mijloacele de comunicare în masă au reprezentat un progres impresionant al societății moderne. Ele reuneau inteligența umană și talentul artistic cu inovația tehnologică, având un rol major în formarea culturii moderne. Mass-media
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, Papa Pius IX a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Rom%C3%A2n%C4%83 Unit%C4%83 cu Roma, Greco-Catolic%C4%83, consultat la data de 22.06.2012, ora 13.02). 257 Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet la Roumanie moderne. 1850-1866, (se va cita în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
I. Cuza", Iași, p. 236. 420 A existat o revistă și în limba polonă, Mysla ku Bogu ce a apărut la București (AARC București, dosar 139/1942-1945, f. 141). 421 La recensământul din 29 decembrie 1930, pentru zonele din jurisdicția arhiepiscopiei de București (adică Oltenia, Muntenia și Dobrogea) s-a înregistrat următoarea situație: persoane de etnie germană în Dobrogea 12.581 (1,5%), Oltenia 3.442 (1,5%), Muntenia 20.826 (1,6%). Practic, etnicii germani ocupau locul al doilea în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
500 Idem, nr. 3, 1914. 501 Idem, nr. 1, 1915. 502 Idem, nr. 2, 1915. 503 Idem, nr. 1, 1916. 504 Dănuț Doboș, "Administrația Carol Auner (1911-1931)" în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, editor Dănuț Doboș Eugen Bartoș, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp. 35-63 505 AARC București, Fond Netzhammer, cutia XIX, documentulul 3840. 506 Dănuț Doboș, "Administrația...", p. 43. 507 N. Netzhammer și Krista Zach, Raymund Netzhammer Episcop în România, vol I, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 837. 508
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
523 La 29 mai 1921, cu ocazia procesiunii de Joia Verde, dar și cu alte ocazii. 524 N. Netzhammer și Krista Zach, op. cit., vol. II, pp. 1608-1609. 525 Ibidem, p. 1610. 526 Ibidem, pp. 1611-1612. 527 Dănuț Doboș, "Preoți din Arhiepiscopia de ...", pp. 191-204. 528 Nikolaus Netzhammer, "Un păstor și o turmă, Raymund Netzhammer, O.S.B., Arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, 2/2003, București, pp. 205-224. 529 Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dancă, " A. Durcovici și neotomismul în România", în Pro Memoria, 3/2004, București, pp. 127-141, "Monseniorul Anton Durcovici. Pastorația intelectualilor din București între 1936 și 1940", în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, D. Doboș și Eugen Bartoș (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp. 187-198. 540 Dănuț Doboș, Eduard Lucaci, "Documentule inedite...", p. 127. 541 AARC, Fond Netzhammer, cutia VIII, doc. 1372; cutia XI, doc 2025; cutia XII, doc 2360; cutia XIV, doc 2626, doc 2806; cutia XV, doc 2862
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772 Idem, "Preoți din Arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, 2003, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, pp. 191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 774 Ibidem. 775 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 776 În aceeași revistă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unde a obținut doctoratul cu teza, redactată în limba maghiară, Eminescu. Viața și opera. Studiu asupra unor creații mai noi din literatura română (1895). Învățător, apoi director la Școala Confesională Ortodoxă Română din Orăștie (1890-1891), secretar, consilier și asesor la Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Sibiului (1895-1909), este hirotonit diacon în 1900 și arhidiacon în 1901. În 1902 a fost tuns în monahism cu numele de Miron (numele său mirean de botez era Ilie sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
1990. 1467 Profesorul Gheorghe Alexianu. 1468 Tit (Teodor) Simedrea (1886-1971), prelat ortodox și istoric român. Studii de Teologie la Universitatea din București și de Drept la Universitatea din Iași; specializare în Teologie la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12.1971). 1469 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
transmiterea terenului aflat în proprietatea publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexă, din administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția Domeniilor Statului în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte și în folosința gratuită a Mănăstirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, județul Suceava. ... (2) Darea în folosință gratuită se face pentru o perioadă de 49 de ani. Articolul 3 Anexele nr. 3 și 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221093_a_222422]
-
Anexa DATELE DE IDENTIFICARE a terenului aflat în proprietatea publică a statului, care se transmite din administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția Domeniilor Statului în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte și în folosința gratuită a Mănăstirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, județul Suceava *Font 8* ───────┬─────────┬───────────────────���────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────┐ │ │ Date de identificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221093_a_222422]
-
fostei Municipiul Râmnicu Sărat Buzău mânăstiri k)42. Ansamblul fostei Comuna Tisău, satul Haleș Buzău Mânăstiri Bradu k)43. Biserica fostei Comuna Plătărești, satul Plătărești Călărași Mânăstiri Plătărești k)44. Biserica romano-catolică Municipiul Cluj-Napoca Cluj Sfântul Mihail k)45. Catedrala Arhiepiscopiei Municipiul Cluj-Napoca Cluj Ortodoxe k)46. Biserica reformată Matia Municipiul Cluj-Napoca Cluj k)47. Mănăstirea Franciscanilor Municipiul Cluj-Napoca Cluj k)48. Biserica Adormirea Maicii Comuna Feleacu, Cluj Domnului a fostei satul Feleacu Mânăstiri Feleac k)49. Biserica armenească Orașul Gherla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte. ... (2) Se aprobă darea în folosință gratuită a imobilului de la alin. (1) Patriarhiei Române prin Arhiepiscopia Bucureștilor, pe termen limitat, de 50 de ani, în vederea organizării unui Centru de activități cu tineretul. ... Articolul 4 (1) Obiectivul menționat la art. 3, respectiv Centrul de activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, se va realiza în termen de 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272698_a_274027]