2,633 matches
-
Ottokar Czernin, s? a pl�ns o dat? c? nu era destul de simpatizat de societatea bucure? tean? , rug�nd? o pe Regina Maria s?? l ajute s? fie mai popular; �Este �ngrozitor de greu s?? l faci popular pe un austriac �n Rom�nia�11, a r? spuns această. Contele Czernin ? i?a dat seama c? Regina Maria va fi cea care �l va domina pe Regele Ferdinand; mai mult, c? aceasta va fi un inamic redutabil. Regina a luptat permanent pentru că Rom�nia s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Hitler la putere. Există un num? r mic de greci, armeni sau ț? țări �n Dobrogea, unde se vor stabili arom�nii (rom�nii din regiunile Greciei); r? m?seser? c�teva grupuri izolate de s�rbi �n Banat ? i de austrieci ? i polonezi �n Bucovina. ?iganii puteau fi g? și? i pe tot cuprinsul ?? rîi. Se spune c? siguran? a na? ional? este pentru na? iune cum este cancerul pentru individ; c�ț timp nu se afl? acolo, nu te po? i g
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acum erau diferite. Teoretic, Iorga �mp? r? ea minorit?? ile �n dou? grupe. Prima avea �drepturi istorice�, cum s�nt secuii ? i să? îi din Transilvania. A doua avea �drepturi contractuale�, adic? minorit?? ile care fuseser? �aduse�, că ucrainenii, evreii ? i austriecii. Iorga nu era consecvent �n defini? iile pe care le d? dea. Uneori spunea c? �Rom�nia este foarte norocoas? c? are pe teritoriul ei o simbioz? cultural? german? , latin? ? i slav? �. Ulterior a uitat de minorit?? ile pentru prezen? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
terenul exterioriz? rîi acestor uri turbate�. (El uită s? comenteze rolul nefast jucat de �sora latin? �, Italia fascist? , �n tragedia spaniol? din timpul r? zboiului civil)117. Ajungem astfel la rela? iile lui Iorga cu Mussolini. Atunci c�nd nazi? ții austrieci l? au asasinat pe Dolfuss, Mussolini a trimis trupe italiene că s? �mpiedice Anschluss-ul. Iorga a fost de acord cu m? sura această. El era de p? rere c? �vină lui Dolfuss constă �n faptul c? voia s? ? în? Austria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost cel �n care Pactul de la Versailles �ncepea s? se clatine. Mul? i rom�ni urm? reau cu groaz? acest proces. Al? îi din cadrul �P? m�ntului nim? nui� anticipau cu ner? bdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mul? i slovaci, croa? i sau ucraineni (află? i sub domină? ie polonez? , ca ? i lituanienii ? i chiar ? i un mare num? r de bulgari. Oamenii ace? tia a? teptau cu ner? bdare pr? bu? irea lumii interbelice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aflau peste 800.000 de evrei, majoritatea acestora (75%, dup? p? rerea lui Iorga) fiind �nghesui? i �n oră? e ? i c? evreii din Transilvania, Bucovina ? i Basarabia erau ostili [Rom�niei]. Evreii din Transilvania r? m�neau unguri, cei din Bucovina austrieci, iar mul? i dintre cei din Basarabia erau fie sioni? ți, fie comuni? ți. Ceea ce era prea mult pentru Rom�nia. �Era datoria intelectualilor evrei s? recunoasc? existen? a problemei, s? decongestioneze oră? ele ? i s? diminueze acest num
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
timp, Austria se apropie tot mai mult de Anschluss 30. �n iarnă 1937/1938, ambasadorul rom�n la Viena (care tocmai fusese chemat �n ? ar?) i? a f? cut o vizit? lui Iorga. Diplomatul rom�n (că mul? i al? îi din Balcani) �i dispre? uia pe austrieci ? i mai ales pe vienezi. Na? iunile balcanice nu v? d Austria a? a cum este ea zugr? vit? �n filme că Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuit�nd c? Viena poate fi foarte �n? el? toare! Cafenelele, teatrele, prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i corup? ia lui Ilie R? dulescu erau foarte proaste. Munteanu, op. cît. , p. 446 142�Goga era un fascist liric. C�nd a aflat c? �n timpul puciului (care a dus la asasinarea � n. t.) lui Dolfuss, trei nazi? ți austrieci au strigat �Heil Hitler! � �nainte de a fi execută? i, el a remarcat cu triste? e: �Dac? m?car trei oamei ar muri �n acest mod pentru mine! � Memorii, vol. VII, p. 273 143�Corneliu Zelea Codreanu, �Circulare, Scrisori, Sfaturi, G�nduri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tribunalele au interpretat conceptul de minoritate națională ca incluzând pe scoțieni, irlandezi și galezi, ca și de la caz la caz pe romi, pe irlandezii nomazi (travellers), sikșii și evreii 16; Croația se referă în legislația internă la 22 minorități (albanezi, austrieci, bosnieci, bulgari, cehi, germani, unguri, italieni, evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene?" în Revista Română de Drept Comunitar nr.1/2008. 16"Nu suntem o țară care a pus probleme atunci când, înaintea summitu-lui de la Lisabona, alte țări membre UE sesizaseră că este momentul să-și impună pretențiile. Așa au făcut italienii, austriecii și bulgarii. Și au câștigat tot ce și-au propus. Noi, niciodată, nu avem nici un fel de probleme. Nu revendicăm nimic și, în general, cu excepția problemei Kosovo, suntem de acord cu toată lumea și pe toate temele" (v. articolul "România plătește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a lui Copland, au fost extrem de concludente. Toate astea însă montate ingenios în fastul unic al concertului. Aceeași confuzie care face din liderul de obediență comunistă un vajnic extremist de dreapta (atunci de ce soi de dreapta o fi Haider al austriecilor, sau Le Pen, în Franța?), operează și în cazul, subiacent, al unui "istoric" de alcov ideologic C.C., devenit peste noapte... antonescian. Occidentul, la rîndu-i, a vehiculat recent, în timpul alegerilor noastre, în supărătoare necunoștință de cauză, concepte care, la noi, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ales pe Schiller, pe sentimentalul Schiller... și devenise un fel de Ioana d'Arc". Cam ăsta e, în mare, portretul "moral" al celui care voia să-l suprime pe Napoleon, Friedrich Staaps, în 1809. Din perspectiva recentului atentat din America, austriacul cel puțin îl citea pe Schiller. Chiar dacă avea (per)misie de la cel de sus ca să înfăptuiască atentatul. Și avea și-un nume, rămas, oroare!, nemuritor. Și, hazard!, eșuase. Pe cînd strigoii deveniți proiectile, la World Trade Center, vor rămîne doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
motive structural stîngiste, fie doar strict comportamentale produce disconfort psihic. Nu fără urmări privindu-mă în chiar receptarea acestor proze de veșnic toboșar (al vremurilor noi). Oricît de convingător neoavangardistă s-ar arăta a fi proza de rafinament sagace a austriacului Peter Handke (1942), înverșunările sale, la fel de oripilate, între altele cele privind chestiunea conflictului iugoslav, dar și cruntul rictus unanim afișat în cele mai banale mediatizări, retează ceva din plenitudinea lecturii. Un, cîndva, ingenuul Alain Robbe Grillet pe care îl experimentam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
domnul Dieter Bohmdorfer, ministrul austriac al Justiției, negociază acum cu autoritățile române un plan de finanțare a unei închisori în România, pentru românii (între care intră, evident, și manglitorii de lebede) care comit infracțiuni în Austria și care, judecați (de austrieci), să-și execute pedeapsa în închisoarea, s-o numim așa, Liliacul. Pentru că nu e de glumă (austriecii nu prea știu de glumă): numai cercetarea românașilor suspectați de infracțiune îi costă anual pe strănepoții operetei 1.400.000 de euro. Așa că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei închisori în România, pentru românii (între care intră, evident, și manglitorii de lebede) care comit infracțiuni în Austria și care, judecați (de austrieci), să-și execute pedeapsa în închisoarea, s-o numim așa, Liliacul. Pentru că nu e de glumă (austriecii nu prea știu de glumă): numai cercetarea românașilor suspectați de infracțiune îi costă anual pe strănepoții operetei 1.400.000 de euro. Așa că, ce s-a gîndit herr Dieter: să compună el însuși o operetă, iar episodul ei cu închisoarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gîndit herr Dieter: să compună el însuși o operetă, iar episodul ei cu închisoarea să se consume, chiar dacă nu tot atît de șampanizat, în stabilimentul proiectat și finanțat a fi pe sol românesc. À-propos de glumă și de faptul că austriecii nu prea știu de ea cînd nu e de știut: să observăm imediat că domnul ministru e membru al Partidului Libertății. De extremă dreaptă. Ei, aici e-aici! Oricît am vrea s-o dăm noi pe operetă, va trebui, neapărat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al tuturor Împotriva tuturor. În concluzie, prețul obținerii libertății individuale pe piață a fost intervenția și amestecul sporit ale guvernului În cele mai intime aspecte ale vieții personale. Odată cu prima decadă a secolului XX, mai mult de 700.000 de austrieci erau angajați de guvernul național, iar În Franța mai mult de 500.000 de oameni lucrau În birocrația guvernamentală, după cum 1,5 milioane În Germania și 700.000 În Italia 17. Consolidarea puterii Națiunile și statele au existat și Înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestui așezământ"60. Rezoluția Epitropiei precizează că Flaișer e îndreptățit în plângerea sa și că el doar are calitatea de director al ospiciului. În același an intervin și alte complicații între părți în legătură cu desființarea unei băi, proprietate a supusului acesteia austriacul Yoseph Reiba Veinrauh 61. Calitatea asistenței alienaților lăsa atât de mult de dorit încât în 1858 Ludovic Steege, într-o cerere adresată domnitorului, menționează starea deplorabilă și lipsa de igienă a ospiciilor de la Neamț și Golia și insista asupra necesității
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
misiunea, chiar dacă aceasta era condiționată de evacuarea Principatelor de către trupele austriece de ocupație, ca și de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul, Ismailul și Reni; peste o săptămână, austriecii au început retragerea din Principate. Operațiunea s-a încheiat la 25 martie, după ce trupele austriece părăsiseră Bucureștii și Iașii, rușii fiind nevoiți să evacueze Insula Șerpilor. După ce, tot la Chișinău, s-a semnat Actul definitiv, ce stabilea noua frontieră, la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și a libertății de alegere, pentru a da glas opoziției crescânde față de modul birocratic și autoritar în care țara era guvernată de elitele consociaționale" (Mouffe, 2005a: 62). Speculând nenumărate scandaluri politice, miza partidului era aceea de a "convinge publicul că austriecii susțineau un sistem corupt și risipitor care slujea exclusiv intereselor membrilor săi politici" (Heinisch, 2008: 80; vezi și Plasser și Ulram, 2000: 226-7). Instrumentele democratice directe au fost folosite pentru a-și face continuu campanie. Prin semnăturile colectate, parlamentarii FPÖ
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a făcut din nou un partid populist atrăgător pentru că s-a prezentat ca victimă a sistemului (Mouffe, 2005a: 64). Pe de altă parte, o largă majoritate a votanților nu doreau ca FPÖ să ajungă la guvernare. În 1995, 63% dintre austrieci au fost în favoarea rămânerii la putere a "marii coaliții", în timp ce doar 19% au fost de acord cu o coaliție ÖVP-FPÖ (Plasser și Ulram, 1995: 513). Din punctul de vedere al conducerii FPÖ, strategiile partidului de a strânge cât mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
imigrație (Müller, 2004: 349). Totuși tema euroscepticismului poate fi privită și ca o încercare de a aborda o chestiune care să reflecte atitudinile publicului larg. Conform studiului Eurobarometrului desfășurat în toamna anului 2002 (Comisia Europeană, 2003: 32), doar 46% dintre austrieci au considerat apartenența la UE un "lucru bun", în comparație cu 55% când Austria făcea parte din UE-15. Dacă cineva consideră înmulțirea contradicțiilor ca ceva "pozitiv" (și aceasta se poate dovedi pentru un sistem politic ca cel din Austria, care deseori a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fie efectul hazardului, deși uneori acesta se află la originea unor preparate culinare deosebit de reușite, cum ar fi „puiul à la Marengo“; în ziua de 14 iunie 1800, pe câmpul de bătălie de la Marengo, bucătarul lui Napoleon Bonaparte era disperat: austriecii capturaseră rezervele de mâncare ale bucătăriei sale! Se apropia ora de masă a generalului Bonaparte și bietul bucătar nu mai avea la dispoziție decât ulei, un pui, câteva ouă, câțiva raci, roșii și usturoi. Mai întâi a prăjit puiul tranșat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
imediată și adeziunea politică globală pe care statul imperial se străduia să o insufle supușilor săi. Nu e de mirare că, în astfel de condiții, o definiție precisă e dificil de găsit. Scriitorul vienez Robert Musil admitea, el însuși, că austriecii de viță pură aveau tendința de a se considera drept locuitori (cetățeni) ai unei țări nedecise pe care o numeau "Cacania".113 În consecință, avînd în vedere un stat de acest tip, e de înțeles că masele de locuitori ezitau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
universalitate ale națiunii este cel despre care Barère se ex-primă în acești termeni în fața comitetului de salvare publică: "În departamentele Rinului de Jos și de Sus, cine a chemat așa-dar, într-un glas cu trădătorii, pe prusac și pe austriac, la frontierele noastre invadate? Locuitorul de la țară care vorbește aceeași limbă ca și dușmanii noștri și care se consideră mai mult fratele și concetățeanul acestora decît al francezilor, ce au altă limbă și alte obiceiuri."182 Denunțarea constituie astfel apogeul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]