2,690 matches
-
conținând un cuvânt, iar automatul citește bandă cu un cap de citire ; acest cap citește un singur caracter la un moment dat). Imediat ce intrarea este epuizata, se spune că 'automatul s-a oprit'. În funcție de starea în care s-a oprit automatul, se spune ca automatul accepta, respectiv respinge, intrarea furnizată. Dacă s-a oprit într-o stare 'accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
automatul citește bandă cu un cap de citire ; acest cap citește un singur caracter la un moment dat). Imediat ce intrarea este epuizata, se spune că 'automatul s-a oprit'. În funcție de starea în care s-a oprit automatul, se spune ca automatul accepta, respectiv respinge, intrarea furnizată. Dacă s-a oprit într-o stare 'accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
un moment dat). Imediat ce intrarea este epuizata, se spune că 'automatul s-a oprit'. În funcție de starea în care s-a oprit automatul, se spune ca automatul accepta, respectiv respinge, intrarea furnizată. Dacă s-a oprit într-o stare 'accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
automatul, se spune ca automatul accepta, respectiv respinge, intrarea furnizată. Dacă s-a oprit într-o stare 'accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt augmentarea unui semiautomat ce are o mulțime dată de stări acceptate. Starea inițială este determinată de intersecția mulțimii stărilor M-automatului cu mulțimea funcțiilor din acel spațiu. În general, un automat nu
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt augmentarea unui semiautomat ce are o mulțime dată de stări acceptate. Starea inițială este determinată de intersecția mulțimii stărilor M-automatului cu mulțimea funcțiilor din acel spațiu. În general, un automat nu trebuie neapărat să accepte sau să respingă o intrare; o poate accepta cu o probabilitate între zero și unu. Acest lucru este iarăși ilustrat de automatul finit cuantic, care
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
mulțimii stărilor M-automatului cu mulțimea funcțiilor din acel spațiu. În general, un automat nu trebuie neapărat să accepte sau să respingă o intrare; o poate accepta cu o probabilitate între zero și unu. Acest lucru este iarăși ilustrat de automatul finit cuantic, care acceptă o intrare numai după o anumita probabilitate. Această idee este un caz special al unei noțiuni generale, aceea de 'automat geometric' sau 'automat metric', unde setul de stări este un spațiu metric, și limbajul recunoscut de
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
fi gândită la rându-i că mulțimea tuturor concatenărilor posibile de succesiuni. Formal, aceasta mulțime a tuturor succesiunilor este numită un monoid liber generat. Mai pe scurt este mulțimea tuturor cuvintelor finite ( incluzând cuvântul vid ) : formulă 3 = formulă 17 ∪ formulă 18 ∪ formulă 19 ∪ ... Un "automat" este reprezentat de un 5-tuplu formulă 29, unde: Fiind dat un simbol, formula 31, la intrarea automatului atunci funcția de tranziție se poate scrie că formulă 32, folosind curingul adică formulă 33 pentru orice formulă 34. În acest fel funcția de tranziție poate fi gândită
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
a tuturor succesiunilor este numită un monoid liber generat. Mai pe scurt este mulțimea tuturor cuvintelor finite ( incluzând cuvântul vid ) : formulă 3 = formulă 17 ∪ formulă 18 ∪ formulă 19 ∪ ... Un "automat" este reprezentat de un 5-tuplu formulă 29, unde: Fiind dat un simbol, formula 31, la intrarea automatului atunci funcția de tranziție se poate scrie că formulă 32, folosind curingul adică formulă 33 pentru orice formulă 34. În acest fel funcția de tranziție poate fi gândită în termeni mai simpli : Luând în considerare compunerea funcțiilor și aplicând-o în mod repetat
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
manetei respective imprimându-i bilei viteze de deplasare diferite, cu ajutorul cărora pot fi câștigate puncte suplimentare prin așa numite lovituri speciale(numite "skill shots" în engleză). Aparatele de flipper au fost exploatate inițial, ca multe alte jocuri mecanice, și ca automate de joc de noroc. Unele dintre aceste aparate de flipper ofereau jucătorului posibilitatea de a acumula partide gratuite, iar odată numărul acestora fiind suficient de mare ele puteau fi preschimbate în bani. Această facilitate a fost ulterior desființată, în speranța
Flipper () [Corola-website/Science/306402_a_307731]
-
bile care se regăsesc și în aparatele de flipper până în ziua de azi. Cu toate acestea, aparatele de flipper au fost deseori interzise sau supuse reglementărilor, în New York spre exemplu din anii '40 până în 1976, aidoma jocurilor cu manetă sau automatelor de poker. În 1976 Roger Sharpe, un cunoscut jucător al vremii a depus mărturie într-o sală de judecată susținând că în opinia lui flipperul nu mai putea fi considerat a fi un joc de noroc, demonstrându-le aceasta celor
Flipper () [Corola-website/Science/306402_a_307731]
-
comună reprezentare este dată mai jos: combinația stării curente (B) și condiției (Y) dă starea următoare (C). Informații complete privind acțiunile pot fi adăugate doar ca note de subsol. În plus față de utilizarea lor în modelarea sistemelor reactive, prezentată aici, automatele finite sunt importante în multe domenii, inclusiv în lingvistică, informatică, filosofie, biologie, matematică, și logică. Mașinile cu stări finite sunt un tip de automate studiate de teoria automatelor. În informatică, automatele finite sunt folosite pe larg în modelarea comportamentului aplicațiilor
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
doar ca note de subsol. În plus față de utilizarea lor în modelarea sistemelor reactive, prezentată aici, automatele finite sunt importante în multe domenii, inclusiv în lingvistică, informatică, filosofie, biologie, matematică, și logică. Mașinile cu stări finite sunt un tip de automate studiate de teoria automatelor. În informatică, automatele finite sunt folosite pe larg în modelarea comportamentului aplicațiilor, proiectarea sistemelor digitale hardware, ingineria software, compilatoare, și în studiul computației și limbajelor. Se disting două grupuri de automate finite: Acceptoare și Transductoare. Acest
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
subsol. În plus față de utilizarea lor în modelarea sistemelor reactive, prezentată aici, automatele finite sunt importante în multe domenii, inclusiv în lingvistică, informatică, filosofie, biologie, matematică, și logică. Mașinile cu stări finite sunt un tip de automate studiate de teoria automatelor. În informatică, automatele finite sunt folosite pe larg în modelarea comportamentului aplicațiilor, proiectarea sistemelor digitale hardware, ingineria software, compilatoare, și în studiul computației și limbajelor. Se disting două grupuri de automate finite: Acceptoare și Transductoare. Acest gen de mașină dă
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
față de utilizarea lor în modelarea sistemelor reactive, prezentată aici, automatele finite sunt importante în multe domenii, inclusiv în lingvistică, informatică, filosofie, biologie, matematică, și logică. Mașinile cu stări finite sunt un tip de automate studiate de teoria automatelor. În informatică, automatele finite sunt folosite pe larg în modelarea comportamentului aplicațiilor, proiectarea sistemelor digitale hardware, ingineria software, compilatoare, și în studiul computației și limbajelor. Se disting două grupuri de automate finite: Acceptoare și Transductoare. Acest gen de mașină dă o ieșire binară
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
finite sunt un tip de automate studiate de teoria automatelor. În informatică, automatele finite sunt folosite pe larg în modelarea comportamentului aplicațiilor, proiectarea sistemelor digitale hardware, ingineria software, compilatoare, și în studiul computației și limbajelor. Se disting două grupuri de automate finite: Acceptoare și Transductoare. Acest gen de mașină dă o ieșire binară, fie "da", fie "nu", reprezentând răspunsul la întrebarea "" Intrarea este acceptată sau nu de mașină?"". Mașina poate fi descrisă și ca definitorie pentru un limbaj, în cazul de
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
răspunsul la întrebarea "" Intrarea este acceptată sau nu de mașină?"". Mașina poate fi descrisă și ca definitorie pentru un limbaj, în cazul de față limbajul definit ar conține toate cuvintele acceptate de mașină și nici unul din cele neacceptate. Toate stările automatului se clasifică în stări acceptante (finale) sau neacceptante. Dacă la momentul terminării procesării întregului șir de intrare automatul este într-o stare finală, atunci intrarea este acceptată, altfel nu. Ca o regulă, intrarea este compusă din simboluri (caractere); nu se
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
un limbaj, în cazul de față limbajul definit ar conține toate cuvintele acceptate de mașină și nici unul din cele neacceptate. Toate stările automatului se clasifică în stări acceptante (finale) sau neacceptante. Dacă la momentul terminării procesării întregului șir de intrare automatul este într-o stare finală, atunci intrarea este acceptată, altfel nu. Ca o regulă, intrarea este compusă din simboluri (caractere); nu se folosesc acțiunile. Exemplul din figura 2 arată un automat finit care acceptă cuvântul "bine". În acest AF, singura
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
acțiuni. Ele sunt folosite în controlul aplicațiilor. Aici se disting două tipuri: Mai multe detalii despre diferențele dintre modelele Mealy și Moore, precum și despre utilizarea lor, se pot găsi în nota tehnică externă O altă distincție care se face între automatele finite este cea între automatele finite deterministe (AFD) și cele nedeterministe (AFN). În automatele deterministe, din fiecare stare se poate efectua exact o singură tranziție pentru fiecare intrare posibilă. În automatele nedeterministe, pentru o anumită stare și o anumită intrare
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
controlul aplicațiilor. Aici se disting două tipuri: Mai multe detalii despre diferențele dintre modelele Mealy și Moore, precum și despre utilizarea lor, se pot găsi în nota tehnică externă O altă distincție care se face între automatele finite este cea între automatele finite deterministe (AFD) și cele nedeterministe (AFN). În automatele deterministe, din fiecare stare se poate efectua exact o singură tranziție pentru fiecare intrare posibilă. În automatele nedeterministe, pentru o anumită stare și o anumită intrare, pot fi mai multe tranziții
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
detalii despre diferențele dintre modelele Mealy și Moore, precum și despre utilizarea lor, se pot găsi în nota tehnică externă O altă distincție care se face între automatele finite este cea între automatele finite deterministe (AFD) și cele nedeterministe (AFN). În automatele deterministe, din fiecare stare se poate efectua exact o singură tranziție pentru fiecare intrare posibilă. În automatele nedeterministe, pentru o anumită stare și o anumită intrare, pot fi mai multe tranziții posibile, sau chiar nici una. Această distincție este relevantă în
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
tehnică externă O altă distincție care se face între automatele finite este cea între automatele finite deterministe (AFD) și cele nedeterministe (AFN). În automatele deterministe, din fiecare stare se poate efectua exact o singură tranziție pentru fiecare intrare posibilă. În automatele nedeterministe, pentru o anumită stare și o anumită intrare, pot fi mai multe tranziții posibile, sau chiar nici una. Această distincție este relevantă în practică, dar nu și în teorie, deoarece există un algoritm care poate transforma orice AFN într-un
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
pot fi mai multe tranziții posibile, sau chiar nici una. Această distincție este relevantă în practică, dar nu și în teorie, deoarece există un algoritm care poate transforma orice AFN într-un AFD echivalent, deși această transformare mărește, de obicei, complexitatea automatului. Automatul finit cu o singură stare se numește automat finit combinațional și folosește doar acțiuni de intrare de date. Acest concept este util în cazurile în care este nevoie ca un număr de AF să lucreze împreună, și în cele
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
fi mai multe tranziții posibile, sau chiar nici una. Această distincție este relevantă în practică, dar nu și în teorie, deoarece există un algoritm care poate transforma orice AFN într-un AFD echivalent, deși această transformare mărește, de obicei, complexitatea automatului. Automatul finit cu o singură stare se numește automat finit combinațional și folosește doar acțiuni de intrare de date. Acest concept este util în cazurile în care este nevoie ca un număr de AF să lucreze împreună, și în cele în
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]