2,820 matches
-
ales romi, devine o ocazie prețioasă pentru a reuni pe scenă numele cele mai importante din muzica țigănească de oraș. Dacă în primele ediții poate fi ascultată și muzică lăutărească propriu-zisă, cu timpul se impun muzicile pop-folk balcanice (inclusiv cea bănățeană, încă practicată în vestul țării) și, într-o ultimă etapă, manelele. Studiul muzicii de manele reprezintă un alt aspect al genului, încă lipsit de interes de specialitate. Prima dificultate întâlnită în acest demers este delimitarea granițelor genului, punându-se întrebarea
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Bulgarii bănățeni ("bulgară": "банатски българи", "banatski balgari"; numiți și "palkene" sau "palchene") sunt o minoritate catolică bulgară care locuiesc predominant în Banatul românesc. Religia lor este romano-catolică și se trag dintr-un grup de paulicieni din nordul și nord-vestul Bulgariei (din împrejurimile
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
balgari"; numiți și "palkene" sau "palchene") sunt o minoritate catolică bulgară care locuiesc predominant în Banatul românesc. Religia lor este romano-catolică și se trag dintr-un grup de paulicieni din nordul și nord-vestul Bulgariei (din împrejurimile Nicopole, Ciprovți, Sviștov). Bulgarii bănățeni locuiesc în această regiune din secolul XVII și vorbesc o limbă aparte, o formă codificată a dialectului bulgar oriental, cu influențe lexicale din germană, maghiară, română și sârbocroată.<br> Sunt singurii bulgari care utilizează alfabetul latin. Conform datelor statistice, în
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
stăpânire austriacă la acea vreme. În 1738 bulgarii au întemeiat Beșenova Veche ("Star Beshenov" sau "Stár Bišnov"), care, locuită de 3.200 dintre ei și cunoscută oficial sub numele de Dudeștii Vechi, este în prezent centrul cultural al bulgarilor emigranți bănățeni. Vinga, întemeiată în 1741 de bulgari originari din Ciprovți și bulgari paulicieni din jurul orașului Nicopole, din satele "Belene", "Ores", "Trancevica" și altele, este al doilea centru important al acestora. Inițial, bulgarii emigranți bănățeni locuiau doar în părți din regiunea la
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
în prezent centrul cultural al bulgarilor emigranți bănățeni. Vinga, întemeiată în 1741 de bulgari originari din Ciprovți și bulgari paulicieni din jurul orașului Nicopole, din satele "Belene", "Ores", "Trancevica" și altele, este al doilea centru important al acestora. Inițial, bulgarii emigranți bănățeni locuiau doar în părți din regiunea la nord de Dunăre, dar unele grupuri s-au mutat în secolul XIX la sud, în Serbia. După ce Bulgaria și-a căpătat independența în 1878, mulți bulgari din Banat au decis să se mute
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
limba bulgarilor din Banat a împrumutat multe cuvinte din limba germană ("drot" din germana "Draht" - fir, "gang" din "Gang" - coridor, gang) și din ungară ("perna" - pernă) datorită contactului strâns cu celelalte populații ale Banatului multietnic. Circa 20% din vocabularul bulgar bănățean este de împrumut. Marea majoritate a bulgarilor sunt bilingvi, a doua limbă fiind predominant limba română. Limba bulgară bănățeană folosește o scriere proprie, bazată pe versiunea croată a scrierii latine și păstrează multe caracteristici arhaice din limba vorbită în Bulgaria
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
coridor, gang) și din ungară ("perna" - pernă) datorită contactului strâns cu celelalte populații ale Banatului multietnic. Circa 20% din vocabularul bulgar bănățean este de împrumut. Marea majoritate a bulgarilor sunt bilingvi, a doua limbă fiind predominant limba română. Limba bulgară bănățeană folosește o scriere proprie, bazată pe versiunea croată a scrierii latine și păstrează multe caracteristici arhaice din limba vorbită în Bulgaria. Limba a fost codificată încă din 1866 și este folosită în literatură și în presă, ceea ce o deosebește de
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
proprie, bazată pe versiunea croată a scrierii latine și păstrează multe caracteristici arhaice din limba vorbită în Bulgaria. Limba a fost codificată încă din 1866 și este folosită în literatură și în presă, ceea ce o deosebește de dialectele simple. Bulgarii bănățeni au o serie de tradiții specifice precum colindatul băieților cu betleemul de Crăciun, colindatul fetelor de florii, Baba marta, farsangul. Farsangul la bulgarii din Banat este similar cu cel românesc, fiind sărbătoarea de lăsatul secului. Potrivit obiceiurilor, petrecerea durează până la
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
focului, cu diverse strigături, iar când focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie sa ardă cât mai mult și cât mai sus ca să o încălzească pe Baba Marta, care personifică și soarele care poate să ardă fețele oamenilor. Bulgarii bănățeni sunt reprezentați de Uniunea Bulgară din Banat România care publică ziarul "Náša glás" cu litere latine și revista "Literaturna miselj". Într-un recensământ al populației din Banat, atât cel românesc cât și cel sârbesc, efectuat în 1770 de Contele Clary
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
recensământului din 1992 existau 1.320 de bulgari și 6.466 în întregul județ Timiș. O comunitate importantă de bulgari trăiește și în comuna Denta din sudul județului Timiș, unde alcătuiesc aproximativ 1/5 din populația totală a localității. Bulgarii bănățeni au înființat inițial Uniunea Bulgară din Banat România, cu sediul la Timișoara. Împreună cu celelalte comunități bulgare din România, din Oltenia și Muntenia au înființat la București Asociația Culturală Bulgară, transformată mai târziu, în Comunitatea "Bratstvo" a bulgarilor din România. În
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
Șvabii bănățeni (în , în română generic "șvabi") sunt o etnie germană din grupul șvabilor dunăreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria. Deși a format pentru lungă vreme
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria. Deși a format pentru lungă vreme o comunitate puternică și importantă, din cauza transformărilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a șvabilor bănățeni a emigrat în Germania. Coloniștii proveneau mai ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Elveția, Alsacia, Lorena, Luxemburg și Palatinat, precum și din Hessa, Bavaria și Suebia. Alt grup provenea din Austria, în special din Stiria (Steiermark). Este însă neclar
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Elveția, Alsacia, Lorena, Luxemburg și Palatinat, precum și din Hessa, Bavaria și Suebia. Alt grup provenea din Austria, în special din Stiria (Steiermark). Este însă neclar cum aceștia au luat numele de șvabi bănățeni din moment ce un număr mic dintre ei veneau din regiunile șvabe: regiunea "Suabia" (Schwaben) din vestul Bavariei și Württemberg (Suebia propriu-zisă; astăzi în landul Baden-Württemberg) și Alsacia, în prezent în Franța. Explicația cea mai plauzibilă pentru originea numelui de șvabi este
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Bega, care avea atunci numeroase brațe. Terenul astfel câștigat s-a dovedit mănos, justificând bunăstarea șvabilor din secolul XIX. Banatul a fost practic transformat în grânarul Imperiului austriac. În același timp, capitala Banatului, Timișoara, a devenit centrul cultural al șvabilor bănățeni. La sfârșitul secolului a urmat dezvoltarea căilor ferate și industrializarea Banatului. Tratatul de la Trianon din 1920 a reprezentat un punct de cotitură pentru istoria șvabilor bănățeni. Sfârșitul imperiului habsburgic și unirea Banatului cu România a însemnat pentru aceștia o nouă
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Imperiului austriac. În același timp, capitala Banatului, Timișoara, a devenit centrul cultural al șvabilor bănățeni. La sfârșitul secolului a urmat dezvoltarea căilor ferate și industrializarea Banatului. Tratatul de la Trianon din 1920 a reprezentat un punct de cotitură pentru istoria șvabilor bănățeni. Sfârșitul imperiului habsburgic și unirea Banatului cu România a însemnat pentru aceștia o nouă etapă de revigorare a culturii germane, după ce procesul de maghiarizare de la sfârșitul secolului XVIII limitase considerabil afirmarea culturii etniilor din Banat. Pentru prima dată după 1867
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
și au forțat mulți alții să emigreze. În ultimele săptămâni ale războiului, au urmat alte măsuri represive ale guvernului comunist al lui Iosif Broz Tito, având ca efect eliminarea minorității șvabe din Iugoslavia. În România, numeroși etnici germani, inclusiv șvabi bănățeni, au fost deportați în Uniunea Sovietică la ordinul armatei sovietice, pentru prestarea de muncă forțată. Mai multe mii dintre aceștia au murit în timpul deportării. Multora dintre cei rămași li s-au confiscat bunurile. În 1951 a urmat un val de
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Uniunea Sovietică la ordinul armatei sovietice, pentru prestarea de muncă forțată. Mai multe mii dintre aceștia au murit în timpul deportării. Multora dintre cei rămași li s-au confiscat bunurile. În 1951 a urmat un val de strămutări forțate ale șvabilor bănățeni în Bărăgan. Multora dintre ei li s-a permis reîntoarcerea în Banat după 1955. După 1960 a avut loc un nou val de emigrare a șvabilor bănățeni. Atât sașii transilvăneni, cât și șvabii bănățeni au început demersuri pentru a obține
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
confiscat bunurile. În 1951 a urmat un val de strămutări forțate ale șvabilor bănățeni în Bărăgan. Multora dintre ei li s-a permis reîntoarcerea în Banat după 1955. După 1960 a avut loc un nou val de emigrare a șvabilor bănățeni. Atât sașii transilvăneni, cât și șvabii bănățeni au început demersuri pentru a obține aprobarea strămutării în Germania. În perioada regimului Ceaușescu, autoritățile române au ajuns la un acord cu guvernul Germaniei Federale, prin care acesta din urmă plătea guvernului român
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
val de strămutări forțate ale șvabilor bănățeni în Bărăgan. Multora dintre ei li s-a permis reîntoarcerea în Banat după 1955. După 1960 a avut loc un nou val de emigrare a șvabilor bănățeni. Atât sașii transilvăneni, cât și șvabii bănățeni au început demersuri pentru a obține aprobarea strămutării în Germania. În perioada regimului Ceaușescu, autoritățile române au ajuns la un acord cu guvernul Germaniei Federale, prin care acesta din urmă plătea guvernului român o taxă de câteva mii de mărci
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
român o taxă de câteva mii de mărci germane (variind după vârsta și nivelul de educație al emigrantului) pentru fiecare etnic german căruia i se aproba emigrarea. În cadrul acestui program peste 200.000 etnici germani (o parte dintre ei șvabi bănățeni) au părăsit România. Din populația de origine germană din România, de circa 750.000, în prezent mai trăiesc în România mai puțin de 10%. O mare parte din populația rămasă este în vârstă; de aceea, în prezent, grupul etnic german
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
și Arad și alte instituții de învățământ preuniversitar cu limba de predare germană, chiar dacă majoritatea elevilor acestor școli sunt de etnie română. În prezent șvabii bănățeni din România sunt reprezentați politic de Forumul Democrat al Germanilor din România. Cei mai mulți șvabi bănățeni care au emigrat s-au integrat bine în țările în care s-au stabilit. Ei și-au creat organizații culturale ("Landsmannschaften") prin intermediul cărora își mențin identitatea. În special la Viena sau în sudul Germaniei, unde există grupuri mai mari de
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Ivan Alexandru Deneș (în ortografie maghiară Iván Dénes și în cea germană Ivan Denes, n. 16 septembrie 1928, Timișoara - d. 16 ianuarie 2011, Berlin ), a fost un scriitor, jurnalist și traducător român, evreu bănățean, stabilit și naturalizat în Germania. A fost o personalitate foarte controversată din punct de vedere politic și literar. Fiu al unui comerciant evreu din Timișoara, după absolvirea liceului catolic piarist din Timișoara, a studiat filosofia la universitățile din Cluj și
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
participat, în Budapesta la întrunirea liderilor politici maghiari. Întorși la Timișoara, au convorbiri, în seara de 30 octombrie, cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua următoare, care încheia demonstrația de stradă, să proclame Republica Autonomă Bănățeană, în cadrul Ungariei și să înființeze Sfatul Poporului din Banat, subordonat guvernului din Budapesta. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth proclamă Republica Bănățeană și declară că
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
proclame Republica Autonomă Bănățeană, în cadrul Ungariei și să înființeze Sfatul Poporului din Banat, subordonat guvernului din Budapesta. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth proclamă Republica Bănățeană și declară că va rămâne atașat noului guvern maghiar. Manevra însă nu era deloc agreeată de români care o vedeau ca pe o încercare de a împiedica unirea Banatului cu Regatul României. Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o întrunire
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru Unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]