5,599 matches
-
sau al schimburilor și devine deci parte efectivă a rezervei de bani aflată în circulație", Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 43. În context putem discuta despre lichiditate maximă, pe care o deține moneda în circulație, reprezentată de bancnotă și depozitele la vedere și diferite alte grade de lichiditate reprezentate de depozitele la termen sau alte active care pot fi transformate în monedă. 420 Vezi și Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 556. 421
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
la dispoziția lumii occidentale de peste 27 de secole. Această perioadă poate fi împărțită în 3 subperioade: - până la începutul Primului Război Mondial omenirea a folosit monezile metalice de aur și argint; - 1600-1914 - o perioadă de tranzit când s-au folosit monezi metalice și bancnote; - după Primul Război Mondial este perioada bancnotelor convertibile și neconvertibile și a banilor de cont", Costin Kirițescu, Emilian Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. De asemenea, vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
secole. Această perioadă poate fi împărțită în 3 subperioade: - până la începutul Primului Război Mondial omenirea a folosit monezile metalice de aur și argint; - 1600-1914 - o perioadă de tranzit când s-au folosit monezi metalice și bancnote; - după Primul Război Mondial este perioada bancnotelor convertibile și neconvertibile și a banilor de cont", Costin Kirițescu, Emilian Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. De asemenea, vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 40
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe pentru cerealele sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109. Recipisa mai poartă și denumirea de chitanță de depozit. Este înscrisul premergător bancnotei, prin intermediul căruia se atesta existența în depozitele băncilor a unor cantități de metal prețios. Iată cum explică Lipsey și Chrystal apariția banilor de hârtie și funcționarea recipisei, ca primă formă a banilor de hârtie: "Banii de hârtie sau moneda fiduciară
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
37. 627 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 628 Care zboară, lipsită de un suport, lipsită de valoare, efemeră. 629 Cursul forțat al acestor înscrisuri ne amintește de regimul similar al bancnotei europene. 630 Victor Jinga, op. cit., p. 133 631 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 113. 632 Thomas H. Greco Jr., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 111
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ceea ce este adevărat pentru fiecare în parte nu este adevărat întotdeauna pentru toți". Vezi și Frédéric Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 132. 637 .N.N. Constantinescu definește bancnota ca fiind "un semn al valorii emis de către banca centrală care în procesul circulației înlocuia banii de aur în funcția lor de mijloc de plată". Vezi și Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 211. 638
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Economică, București, 2002, p. 560. 647 Ibidem, p. 561. 648 Citat din Karl Marx, după Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 53. 649 "Având în vedere că în secolul XVII au apărut bancnotele și că până la primul război mondial acestea au circulat împreună cu monedele metalice, se poate afirma că timp de trei secole a existat o perioadă de tranziție în care omenirea a folosit deopotrivă monezi cu valoare proprie de aur și argint
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acestea au circulat împreună cu monedele metalice, se poate afirma că timp de trei secole a existat o perioadă de tranziție în care omenirea a folosit deopotrivă monezi cu valoare proprie de aur și argint și semne bănești fără valoare proprie: bancnotele, care reprezentau în circulație aurul și argintul și care din această cauză erau deplin convertibile în aur și argint". Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 650 Monopolul emisiunii monetare a fost
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1880. Vezi și Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 46. 651 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune, de către cei care le dețineau. După acest eveniment se renunță, treptat, treptat, la convertibilitatea în metal prețios a bancnotei. Vezi și Niță Dobrotă, Dicționar de economie, Editura Economică
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune, de către cei care le dețineau. După acest eveniment se renunță, treptat, treptat, la convertibilitatea în metal prețios a bancnotei. Vezi și Niță Dobrotă, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999, p. 59. 653 De exemplu, ultimele monede de argint în România se bat la 1914. Primul Război Mondial înseamnă retragerea definitivă a metalului prețios din rolul său de monedă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1958, p 275. 656 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 657 K. Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, pp. 66-67. 658 De exemplu, în Anglia avem următorul calendar al emisiunii bancnotei și întăririi rolului său de semn monetar prin îndepărtarea de metalele prețioase: - Emisiunea monedei de hârtie în Imperiul Britanic - 1692; - 1650 - Crearea unei piețe mondiale monetare la Amsterdam; - 1697 - Banca Angliei monopolizează emisiunea bancnotelor; - 1720 - Curs forțat al biletelor emise
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Anglia avem următorul calendar al emisiunii bancnotei și întăririi rolului său de semn monetar prin îndepărtarea de metalele prețioase: - Emisiunea monedei de hârtie în Imperiul Britanic - 1692; - 1650 - Crearea unei piețe mondiale monetare la Amsterdam; - 1697 - Banca Angliei monopolizează emisiunea bancnotelor; - 1720 - Curs forțat al biletelor emise de bancă în Anglia (John Law); - 1797 - Suspendarea convertibilității în aur a biletelor de bancă în Anglia și stabilirea unui curs forțat al acestora. 659 "Intervenția statului care emite banii de hârtie având un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
efectuare a schimburilor" și, ca atare, este caracterizat în mod singular "prin suprema sa vandabilitate în comparație cu toate celelalte active. Substitutele monetare, la rândul lor, sunt definite ca drepturi sau titluri asupra unor anumite sume de bani (aur). Dacă substitutele monetare (bancnote de hârtie) sunt integral acoperite de bani (aur), acestea sunt numite de Mises "certificate monetare". Tocmai ne vom referi aici la ele, pe scurt, ca la substitute monetare. Dacă, în schimb, substitutele monetare (bancnote de hârtie) nu sunt acoperite cu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de bani (aur). Dacă substitutele monetare (bancnote de hârtie) sunt integral acoperite de bani (aur), acestea sunt numite de Mises "certificate monetare". Tocmai ne vom referi aici la ele, pe scurt, ca la substitute monetare. Dacă, în schimb, substitutele monetare (bancnote de hârtie) nu sunt acoperite cu bani (aur), ne vom referi la ele cu termenul de mijloace fiduciare", Hans Hermann Hope, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 2. 664 www.wikipedia.org./bancnota. 665665
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
monetare (bancnote de hârtie) nu sunt acoperite cu bani (aur), ne vom referi la ele cu termenul de mijloace fiduciare", Hans Hermann Hope, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 2. 664 www.wikipedia.org./bancnota. 665665 Pentru o analiză a modului în care comerțul și deschiderea geografică din spațiul mediteraneean au contribuit la dezvoltarea economică și civilizațională, vezi David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. 666 În România
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nelimitat hârtie-monedă, totdeauna au abuzat". Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 676 Hârtia-monedă poate fi emisă direct de către stat sau de către băncile de emisiune în interesul statului. Ea nu are regimul bancnotei, acela de a mijloci schimbul, ci are ca principală menire mobilizarea de sume la dispoziția guvernului, după care este retrasă din circulație. Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 204. 677 "Sub
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
circulație biletele ipotecare în termenul fixat". Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 195-200. 678 "Cu excepția Chinei medievale, care inventase atât hârtia, cât și tiparul cu câteva secole înaintea Occidentului, lumea nu mai văzuse bancnote guvernamentale până când guvernul colonial din Massachusetts a emis, în 1690, moneda fiduciară din hârtie. Colonia Massachusetts obișnuia să inițieze expediții de prăduire a prosperei colonii franceze din Quebec. În general expedițiile reprezentau un succes, bunurile furate fiind, de obicei, vândute
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
soldații. A încercat să împrumute 3000- 4000 de dolari de la negustorii din Boston, dar evident că bonitatea guvernului nu era printre cele mai ridicate. Într-un final, statul Massachusetts a decis, în decembrie 1690, să tipărească 7000 de lire în bancnote pe care să le folosească pentru plata soldaților. Bănuind că cetățenii nu vor accepta bancnotele neconvertibile, guvernul a făcut o dublă promisiune când a emis banii de hârtie: că, în câțiva ani, îi va converti în aur sau argint folosindu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că bonitatea guvernului nu era printre cele mai ridicate. Într-un final, statul Massachusetts a decis, în decembrie 1690, să tipărească 7000 de lire în bancnote pe care să le folosească pentru plata soldaților. Bănuind că cetățenii nu vor accepta bancnotele neconvertibile, guvernul a făcut o dublă promisiune când a emis banii de hârtie: că, în câțiva ani, îi va converti în aur sau argint folosindu-se de veniturile obținute din taxe și că, din acei moment, nu se vor mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
guvernul a făcut o dublă promisiune când a emis banii de hârtie: că, în câțiva ani, îi va converti în aur sau argint folosindu-se de veniturile obținute din taxe și că, din acei moment, nu se vor mai emite bancnote. Cu toate acestea, tipic pentru guvern, ambele promisiuni au fost în scurt timp încălcate: plafonul impus tipăririi a dispărut în câteva luni și toate bancnotele au continuat să rămână neconvertibile în următorii 40 de ani. Nu mai târziu de luna
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de veniturile obținute din taxe și că, din acei moment, nu se vor mai emite bancnote. Cu toate acestea, tipic pentru guvern, ambele promisiuni au fost în scurt timp încălcate: plafonul impus tipăririi a dispărut în câteva luni și toate bancnotele au continuat să rămână neconvertibile în următorii 40 de ani. Nu mai târziu de luna februarie a anului 1691, guvernul a declarat că emiterea de monedă rămăsese destul de "în urmă" și a recurs la tipărirea a 40.000 de lire
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
guvernul a declarat că emiterea de monedă rămăsese destul de "în urmă" și a recurs la tipărirea a 40.000 de lire pentru a-și plăti toate datoriile extraordinar de mari, mințind, din nou, că aceasta va fi ultima emisiune de bancnote. Dar statul a descoperit că majorarea ofertei de bani, asociată cu o scădere a cererii pentru bancnote datorită accentuării neîncrederii în viitoarea convertibilitate a acestora în monedă metalică, conduce la o depreciere rapidă a noilor bani în raport cu moneda metalică. Într-
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
40.000 de lire pentru a-și plăti toate datoriile extraordinar de mari, mințind, din nou, că aceasta va fi ultima emisiune de bancnote. Dar statul a descoperit că majorarea ofertei de bani, asociată cu o scădere a cererii pentru bancnote datorită accentuării neîncrederii în viitoarea convertibilitate a acestora în monedă metalică, conduce la o depreciere rapidă a noilor bani în raport cu moneda metalică. Într-adevăr, la un an după prima emisiune monetară, noii bani de hârtie se depreciaseră cu 40% față de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a noilor bani în raport cu moneda metalică. Într-adevăr, la un an după prima emisiune monetară, noii bani de hârtie se depreciaseră cu 40% față de banii din metal. Până în 1692, guvernul începuse să contracareze această tendință a pieței prin constrângere, declarând bancnotele ca fiind o monedă și un mijloc de plată legal al tuturor datoriilor, la paritate cu moneda metalică, oferind totodată și o primă de 5% pentru plățile datoriilor către guvern realizate în bancnote. Această lege a monedei legale a avut
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
această tendință a pieței prin constrângere, declarând bancnotele ca fiind o monedă și un mijloc de plată legal al tuturor datoriilor, la paritate cu moneda metalică, oferind totodată și o primă de 5% pentru plățile datoriilor către guvern realizate în bancnote. Această lege a monedei legale a avut efectul nedorit a legii lui Grensham: dispariția monedei metalice din colonii. Mai mult decât atât, intensificarea emiterii de bancnote a produs o majorare a prețurilor și a restrâns exporturile din colonie. În acest
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]