2,657 matches
-
posibil să fi avut loc, după calculul de 30 de ani între generații, în prima parte a secolului al XVII-lea. Așadar, încă din acel timp, pe partea de moșie rămasă răzeșească, după separarea Torceștilor și a Bozieștilor ca stăpâniri boierești, pe exact jumătate din întregul hotar al Umbrăreștilor, situat între apa Bârladului și a Dimaciului, existau 34 de stăpâniri pe 34 părți, 34 familii relativ înstărite, dacă avem în vedere că un bătrân cuprindea o suprafață de peste 50 ha. Este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice de comunicații în curs de modernizare, ori la diferite stabilimente meșteșugărești mai mari din apropiere, fără însă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de câte 5 ha. Țăranii răzeși, poate și ca urmare a faptului că ei nu beneficiaseră de prevederile Legii rurale din 1864, au reprezentat majoritatea cumpărătorilor, simțind acut lipsa de pământ
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocoalelor domnești; 2- sate încredințate boierilor, indiferent dacă boierii sunt pani sau simpli slugi, puse sub administrația ținuturilor; 3- sate mănăstirești sau episcopale și; 4 - slobozii, numai mănăstirești, la început, în secolul al XIV-lea și abia mai târziu și boierești, către sfârșitul celui de-al XVI-lea și în secolele următoare”. Autorul citat nu acceptă existența satelor libere, de genul celor considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi sub controlul unui ținut, țăranii vor fi boierești sau mănăstirești, chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drepturile fiecărei gospodării în parte”, spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la formarea latifundiilor boierești”. Este cazul și cu devălmășia cea mare a umbrăreștenilor, care și ea va înregistra fatidicul proces de dezmembrare, pentru al cărui început documentele ne lipsesc din variate pricini, dar ale cărei situație se degajă a fi fost întocmai din contextul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moștenitori proprii până în vremurile contemporane, stăpâni ce vor fi arătați atunci când vom prezenta aspecte din trecutul satului și moșiei Torcești. Bozieștii și Tămășenii Al treilea perimetru din teritoriul locuit de comunitatea umbrăreșteană, tot în ordine cronologică, devenit în vechime stăpânire boierească, a fost ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuit de comunitatea umbrăreșteană, tot în ordine cronologică, devenit în vechime stăpânire boierească, a fost ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și a Tămășenilor. Dacă unul din cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și a Tămășenilor. Dacă unul din cei doi beneficiari ai actului de întărire a stăpânirii boierești din 10 iunie 1546, menționat și mai înainte de noi, anume Danciul n-ar fi altul decât Danciul Ureche; dacă Umbrăreștii din acest act s-ar identifica cu cel de pe apa Bârladului, numit după ruperea sa de la această dată Boziești; dacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ruperea sa de la această dată Boziești; dacă se acceptă ipoteza că Bozieștii a fost la origine parte componentă a comunității Umbrăreștilor, s-ar crea premise favorabile găsirii unor explicații pertinente privind felul cum a ajuns această parte a Umbrăreștilor stăpânire boierească. Situația se întrevede a fi fost aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste date se poate susține cu mai mult temei părerea că partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate prin documentele din care am reprodus fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai sus și la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au apucat din veac”. 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe O caracteristică, frecvent întâlnită în cuprinsul documentelor vechi, demnă de atenție sporită, are în vedere aspectul cu privire la includerea în acte a întregului hotar al satului sau moșiei ca stăpânire boierească, deși, de multe ori, se dovedește că este vorba, în realitate, doar de părți, adevărat că cele mai mari. Se constată fenomenul și în cazul Bozieștilor în care, în afara stăpânirilor evidențiate prin actele citate, întâlnim stăpâniri ale altora și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă de 100 stânjeni, mult timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa se explică existența țăranilor răzeși, deci liberi, nesupuși la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și cunoscut. Din constatările următoare se va observa că și Bozieștii nu erau în întregime aserviți la data când Vasile Lupu face daniile sale. Mai târziu, în vremea lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și insistăm să se rețină că Bozieștii erau, ca și acum, satul Slobozia și Tămășenii, pe malul stâng al râului Bârlad (vechiul curs), iar Umbrăreștii pe cel drept, față în față, astfel că includerea inițială a Bozieștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășenii și chiar părți din satul Liești. Lui Iordache îi rămân Epurenii și împrejurimile, acest Iordache dând ramura Costăchească ce-și va lua supranumele de Epureanu. Orientându-ne după situația că Umbrăreștii se separă pe 1 septembrie 1704 în partea boierească, cea de la nord, și partea răzeșească, rămasă la sud, trebuie să acceptăm că Manolache Costache intrase în stăpânirea părților umbrăreștene cu mult înainte de decesul tatălui său. De această situație ne dăm seama dintr-o anafora din martie 1835, în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas mulțumit - se scrie în anafora - însuși acel stăpânitor de atunci, logofătul Manolache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avute în stăpânire, situație ce se înțelege și din conținutul documentului în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și numai după despărțirea din 1704 acest mod de stăpânire se schimbă pentru partea boierescă. Observăm că pentru partea boierească se folosește termenul de stăpânire, „stăpânitorii de Umbrăreștii de sus”, pentru a o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se înțelege și din conținutul documentului în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și numai după despărțirea din 1704 acest mod de stăpânire se schimbă pentru partea boierescă. Observăm că pentru partea boierească se folosește termenul de stăpânire, „stăpânitorii de Umbrăreștii de sus”, pentru a o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele mai înalte, au acceptat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi văzute de noi reiese că toate stăpânirile din Boziești, ca și acelea din Umbrărești, s-au transmis din urmași în urmași, neînregistrându-se acte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o parte, și „răzășii Vasile Druță, Anton Tonul, Andronic Bulai Lupul Sobieschi și alții ai lor ce să numesc a fi răzăși pe giumătăți de moșia Bozieștii de la ținutul Tecuci”, pe de altă parte. Câștig de cauză va avea stăpânirea boierească pe criteriul destul de ciudat (sub aspect juridic și istoric) că „numiții pârâți (răzășii) nici o înpărtășire în numita moșie nu au, nefiind în nici o rudenie cu boierii Lipănești” (Dar cum s-ar fi putut așa ceva ?, ne întrebăm noi). Iarăși e ușor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că acest loc era stăpânit de Corpăcești mai dinainte împreună, iar acum se alege a cincia parte a lui Ionașco și i se atribuie lui Miron Costin, întregind partea deja deținută. Și iată cum, documentar, se atesta mai multe stăpâniri boierești în satul Boziești: Grigore Miclescu și urmașii săi; Iordache vistiernic și Miron Costin; Costăcheștii și Coropceștii. Pentru aceștia din urmă trebuie să acceptăm că se situau, din punct de vedere social, în rândul mici boierimi sau ale celei mijlocii, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]