16,849 matches
-
Numai că pentru a le exersa e nevoie de ceva mai mult decât să faci pe mortul în păpușoi, și să nu asculți, așa cum a făcut prea multă vreme dl. Constantinescu, decât de vechii securiști bătuți în cuie prin birourile, bucătăriile și coridoarele Cotroceniului. Prea ocupat să asigure fericirea cumnaților și consilierilor, dl. Constantinescu n-a mai avut răgaz și de ceilalți români.” În replică, dl. Constantinescu mărturisea într-un interviu că e greu de luptat contra zvonurilor și contra dezinformării
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
muzică ușoară surprinsă făcând sex oral cu un fotbalist. Cum cititorii apreciară gesturile generoase ale lui Takamura, ziarul, și în curând întreaga presă, continuă să relateze din ce în ce mai pe larg miracolele înfăptuite aproape zilnic de japonez. De exemplu: - închisese robinetul din bucătăria unui orfelinat, salvând astfel de la înec 26 de copii; - gonise cinci câini vagabonzi care încolțiseră o domnișoară în Cișmigiu; - desfundase burlanul unei școli, drept care acoperișul acesteia nu se mai prăbuși, îngreunat de apă, peste cei 209 elevi aflați la ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
plastic, sparse asfaltul cu cupa buldozerului, scoase câteva zeci de metri cubi de pământ și pietriș, opri buldozerul, coborî din el și începu să dea târcoale găurii pe care o făcuse. - Spor la treabă, îi ură o gospodină pe fereastra bucătăriei. - Mersi la fel, doamnă, zise Takamura. Începu să măsoare ceva, cercetând o carte și alte câteva hârtii pe care le scosese dintr-o servietă. Tocmai luase niște hotărâri importante în privința a ceea ce avea de făcut și își suflecase mânecile, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de vorbă? m-a întrebat. „Mersi mult, Carl“, am zis în gând, abținându-mă cu greu să nu îl sugrum. - Sigur, Lynn, am zis, intră... M-a privit mirată. - Sau... adică stai, vin eu, chiar voiam să mă uit prin bucătărie ce e de mâncare, m-am bâlbâit eu. Vrei și tu ceva, Carl? - Nu, a mormăit el dând înapoi pe MTV. Am ieșit pe hol cu Lynn și am luat-o pe scări în jos înspre bucătărie. - Ce te frământă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mă uit prin bucătărie ce e de mâncare, m-am bâlbâit eu. Vrei și tu ceva, Carl? - Nu, a mormăit el dând înapoi pe MTV. Am ieșit pe hol cu Lynn și am luat-o pe scări în jos înspre bucătărie. - Ce te frământă? am întrebat-o cu o voce care se voia șăgalnică. - Nimic, îmi făceam lecțiile la Fred în cameră și m-am cam plictisit, iar altcineva nu mai este în casă și... te-am deranjat? - Nu, dimpotrivă. Fred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
voce care se voia șăgalnică. - Nimic, îmi făceam lecțiile la Fred în cameră și m-am cam plictisit, iar altcineva nu mai este în casă și... te-am deranjat? - Nu, dimpotrivă. Fred unde este? - La baschet, cred. Am intrat în bucătărie și eu am început să cotrobăi aiurea prin frigider. - Leonard? a zis. - Da? Se înroșise la față, semn că urma să-mi zică ceva penibil. Nu știam încă dacă pentru ea sau pentru mine. - Pot să te întreb ceva? - Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Numa’ să nu le bagi în Kazaa... - Hai, bă, fugi de-aici, cum să le bag, ce-s nebun!? Doar știu cât muncești la ele... - Mda... Zi, vrei să halești ceva? Manson se ridică și se uită în cuptorul din bucătăria care era și ea o parte din sufragerie. Ca la americani, deh. - S-a făcut, zise. Își puse niște mănuși colorate de bucătărie și scoase un friptan din cuptor. - Ce-i acolo? am întrebat. Miroase bine. - Am făcut o friptură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la ele... - Mda... Zi, vrei să halești ceva? Manson se ridică și se uită în cuptorul din bucătăria care era și ea o parte din sufragerie. Ca la americani, deh. - S-a făcut, zise. Își puse niște mănuși colorate de bucătărie și scoase un friptan din cuptor. - Ce-i acolo? am întrebat. Miroase bine. - Am făcut o friptură de copil. Vrei? - Da. - Am și cartofi prăjiți la ea. - Minunat. - Și fac și-o salată de roșii cu castraveți. - Ok. Manson puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să fie, zise. - Da, bine, lasă. Tăcurăm iarăși, dar nu era o tăcere stânjenitoare, ci una mai curând gânditoare, chiar benefică. Dar benefică cui și la ce? - Zi-mi și mie unde este veceul, am spus într-un târziu. - Lângă bucătărie, la stânga se face un culoar, prima ușă. - Mersi. După ce m-am pișat, m-am spălat pe mâini. În chiuvetă erau doi floci. Număr de mort. Mi-am smuls și eu unul și l-am pus lângă ceilalți. Al meu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
a treia. Sau ca un fermoar pe jumătate tras, care nu mai merge nici în jos, nici în sus. Da, cam așa. Slavă Domnului, Alin observă ce se întâmplase. Și tot slavă Domnului, Alin știa ce trebuie făcut. Merse în bucătăria de lângă birou. Găina fierbea într-o oală. Secretara rămăsese în stop cadru lingându-și țâța dreaptă. Alin scoase găina din oală, o băgă într-o pungă și ieși pe stradă, unde, bineînțeles, nu se întâmpla nimic. - Cerber! Ceeerbeer! strigă Alin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Plec acum, da’ să mi-o arăți și mie cândva pe fată. - Bine, bine, ți-o arăt, zise Alin. Cerber luă punga în bot și porni agale spre o curte. Alin se întoarse în birou, dar mai întâi merse în bucătărie și îi băgă secretarei țâța la loc în sutien. Așezându-se într-un comod fotoliu de piele, Alin începu să scrie altă poezie. Cufundat în căutarea unui cuvânt care să rimeze cu „ochi“ și să se potrivească în context (era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dragă ca niciodată când am auzit-o pe Anca zicându-mi numele. M-am despărțit pentru o secundă de partenera de dans și m-am uitat la Anca, neînțelegând ce vrea, și de ce tocmai acum. - Poți să vii puțin în bucătărie? a întrebat. Am urmat-o. Sprijinindu-se de aragaz, m-a privit dezaprobatoare. - Parcă veniseși cu o fată, a zis. - Da, hm, hm... dar a plecat... - V-ați certat? - Nu. Nu înțelegeam unde bate. - Atunci, zise, îmi pare rău că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
chiar mă trezisem cu o mică sumă cu care aș fi putut să îmi permit cumpărarea și întreținerea unui automobil, în cazul în care acesta ar fi fost un Volkswagen Polo sau Opel Corsa. În plus, trebuia să cumpăr o bucătărie nouă, un pat și niște canapele. Mă dusesem la un târg de mașini să caut ceva, când ochii mi-au căzut pe acel gigant negru cu crom pe margini. A fost dragoste la prima vedere. Nu am mai putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
-o cu tine la locul de muncă, un fel de amuletă sau talisman, te expune unor tentații intermitente, din când în când câteva secunde substrase de la obiectul principal al atenției tale, fie el un perforator de cartele electronice, cuptoarele unei bucătării, manetele de comandă ale unui buldozer, un pacient întins cu intestinele scoase pe masa de operație. În fond, e preferabil să-ți ții în frâu nerăbdarea și să aștepți să deschizi cartea când ești acasă. Acum da. Ești în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
învăluite în mirosul de ulei, care prăjește încetișor. Ulei de rapiță, se spune în text, unde totul e foarte precis, lucrurile cu nomenclatura lor și senzațiile pe care le transmit, toate mâncărurile pe foc în același timp, pe plitele din bucătărie, fiecare în recipientul ei exact numit, tigăi, tigăițe, oale; la fel și operațiile pe care le comportă gătitul: a tăvăli prin făină, a bate ouăle, a tăia castraveții în lamele subțiri, a împăna friptura de găină cu bucățele de slănină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și „tu sari mai puțin cu fiece an ce trece!“, spune mătușa Ugurd, gustând din tigaie cu o lingură de lemn și adăugând puțină scorțișoară. Clipă de clipă descoperi apariția câte unui personaj nou, nu se știe câți sunt în bucătăria asta imensă; e inutil să numeri, la Kudgiwa erau întotdeauna o grămadă, într-un du-te-vino: socoteala nu se potrivește, pentru că nume diferite pot aparține aceluiași personaj, desemnat, după caz, cu numele de botez, porecla, numele de familie sau al tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în cursul romanului va apărea din nou acel personaj, să exclami: „Ah, e cel cu cuțitul de unt!“, obligându-l astfel pe autor să-i atribuie acte și întâmplări care să se potrivească cu acel cuțit de unt de la început Bucătăria noastră de la Kudgiwa părea făcută special ca la orice oră să se adune acolo mulți inși, fiecare ocupat să gătească altceva; unul curăță năut, altul pregătește păstrăvul; toți condimentează și coc sau mănâncă ceva; unii plecau și veneau alții, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
acolo mulți inși, fiecare ocupat să gătească altceva; unul curăță năut, altul pregătește păstrăvul; toți condimentează și coc sau mănâncă ceva; unii plecau și veneau alții, din zori și până noaptea târziu. În dimineața aceea, eu coborâsem foarte devreme, dar bucătăria era deja în plină activitate, pentru că era o zi deosebită de celelalte: cu o seară înainte sosise domnul Kauderer împreună cu fiul său și avea să plece astăzi, luându-mă pe mine în locul acestuia. Era prima oară când plecam de-acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lungă - așa mi se părea - tot ce cunoscusem până atunci; când aveam să mă întorc, nimic nu ar mai fi fost ca înainte, și nici eu nu aveam să fiu același. De aceea, era ca un rămas-bun pentru totdeauna: de la bucătărie, de la casă, de la găluștile mătușii Ugurd; de aceea, această descriere concretă, pe care tu ai surprins-o de la primele pagini, poartă în sine și dimensiunea pierderii, amețeala disoluției. Îți dai seama că ai surprins și asta, ca Cititor atent ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
un drog, ori punțile aruncate spre exterior, spre lumea ce te interesează atât de mult, încât vrei s-o multiplici și să-i extinzi dimensiunile prin cărți. Pentru a înțelege asta, Cititorul știe că primul lucru de făcut e inspectarea bucătăriei. Bucătăria e partea din casă ce ne poate spune cele mai multe lucruri despre tine: dacă gătești sau nu (s-ar părea că da, dacă nu în fiecare zi, destul de regulat); pentru tine singură sau și pentru alții (adesea numai pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
drog, ori punțile aruncate spre exterior, spre lumea ce te interesează atât de mult, încât vrei s-o multiplici și să-i extinzi dimensiunile prin cărți. Pentru a înțelege asta, Cititorul știe că primul lucru de făcut e inspectarea bucătăriei. Bucătăria e partea din casă ce ne poate spune cele mai multe lucruri despre tine: dacă gătești sau nu (s-ar părea că da, dacă nu în fiecare zi, destul de regulat); pentru tine singură sau și pentru alții (adesea numai pentru tine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
tale sugerează rețete elaborate și neobișnuite, cel puțin în intenție; nu ești neapărat lacomă, dar ideea de a mânca seara două ouă la tigaie te-ar întrista); dacă statul pe lângă cuptor pentru tine e o necesitate penibilă sau o plăcere (bucătăria minusculă e dotată și organizată astfel încât să te poți mișca cu ușurință și fără prea mult efort, căutând să nu petreci prea mult timp acolo, dar nici să nu stai în silă). Aparatele electrice sunt la locul lor, animale utile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu stai în silă). Aparatele electrice sunt la locul lor, animale utile ale căror merite nu pot fi uitate, dar cărora nu li se atribuie un cult special. Între ustensile se observă un element estetic (o panoplie de cuțite de bucătărie de mărimi descrescânde, când ar fi suficient unul), dar în general elementele decorative sunt în același timp și obiecte utile, cu puține concesii în favoarea plăcutului. Proviziile ne pot spune câte ceva despre tine: un asortiment de ierburi aromatice, unele desigur de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
delăsare. Ca o compensație, uite niște cremă de castane, măsline negre, un borcănel cu barba-caprei: e clar că atunci când cumperi te lași atrasă de mărfurile pe care le vezi expuse, fără să-ți amintești ce lipsește din casă. Observându-ți bucătăria, deci, pot obține o imagine despre tine ca femeie extravertită și lucidă, senzuală și metodică, care pune simțul practic în slujba fanteziei. Cineva s-ar putea, oare, îndrăgosti de tine numai văzându-ți bucătăria? Cine știe: poate Cititorul, favorabil dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ce lipsește din casă. Observându-ți bucătăria, deci, pot obține o imagine despre tine ca femeie extravertită și lucidă, senzuală și metodică, care pune simțul practic în slujba fanteziei. Cineva s-ar putea, oare, îndrăgosti de tine numai văzându-ți bucătăria? Cine știe: poate Cititorul, favorabil dispus încă dinainte. Cititorul continuă cercetarea casei a cărei cheie i-ai dat-o. Ai acumulat în jurul tău o grămadă de lucruri: evantaie, cărți poștale, flacoane, coliere atârnate pe pereți. Dar fiecare obiect văzut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]