2,901 matches
-
Cavitatea bucală (lat. bucca = obraz), gura, orificiul oral sau orificiul bucal, este segmentul inițial, cranial, al tubului digestiv la mamifere și om. Fiind o deschidere a corpului care este delimitată lateral de obraji, superior de palat, inferior de planșeul bucal. Comunică cu exteriorul prin orificiul bucal gura și cu faringele prin
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
Cavitatea bucală (lat. bucca = obraz), gura, orificiul oral sau orificiul bucal, este segmentul inițial, cranial, al tubului digestiv la mamifere și om. Fiind o deschidere a corpului care este delimitată lateral de obraji, superior de palat, inferior de planșeul bucal. Comunică cu exteriorul prin orificiul bucal gura și cu faringele prin istmul faringian, având rolul de rezonant sonor pentru vocea produsă de coardele vocale, în parte rol în respirație și funcția cea mai importantă este calea de introducere a hranei
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
gura, orificiul oral sau orificiul bucal, este segmentul inițial, cranial, al tubului digestiv la mamifere și om. Fiind o deschidere a corpului care este delimitată lateral de obraji, superior de palat, inferior de planșeul bucal. Comunică cu exteriorul prin orificiul bucal gura și cu faringele prin istmul faringian, având rolul de rezonant sonor pentru vocea produsă de coardele vocale, în parte rol în respirație și funcția cea mai importantă este calea de introducere a hranei, la păsări fiind reprezentat prin cioc
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
gură. Animalele în procesul de evoluție au un sistem de digestie a hranei care este introdusă prin gură și care după procesul de digerare și absorbție la nivelul tractusului digestiv va fi eliminat prin anus (orificiul anal). Gura sau orificiul bucal va suferi diferite transformări în procesul de evoluție ca: "Protostomia" sau "Deuterostomia" unele animale ca "Cnidarien" sau "Planaria" nu au orificiu anal, resturile nedigerate fiind eliminate prin gură." Brahiopodele" nu elimină nimic, digeră toată hrana, alte animale ca "Platelminții" (teniile
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
au orificiu anal, resturile nedigerate fiind eliminate prin gură." Brahiopodele" nu elimină nimic, digeră toată hrana, alte animale ca "Platelminții" (teniile) nu au gură, absorbția hranei provenit de la organismul parazitat producându-se prin peretele corpului teniei. Sunt: "Catarul (inflamația mucoasei bucale), Candidoza (o micoză), Afte (vezicule), Stomatite infecțioase (produse de virusuri, bacterii, ciuperci), Gingivite, Lichen Plan, Tumori benigne și maligne." Sunt caracterizate în funcție de cauză si modul de evoluție în: A. Inflamatorii B. Tumorale Sunt afectări reversibile sau ireversibile (cel mai frecvent
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
făcut ușor,curățând concomitent și gingia. Se perie ușor fațadele dinților dinspre gingie spre marginea liberă a dinților,atât la exterior cât și pe latura interioară,spre limbă.Periajul se face în plan orizontal,dar și vertical. boli ale cavității bucale
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
Limba (lat.: "Lingua", grec.: "Glossa)" este un organ musculos, acoperit de mucoasă, foarte mobil, cu sensibilitate tactilă mare, aflat în cavitatea bucală a animalelor și omului. Are rol în prehensiunea alimentelor, în masticație, deglutiție. Prin faptul că este dotată cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi), este considerată "organul simțului gustativ", dar are un rol imporatant și în olfacție. La om
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
anterioară fiind liberă cu un șanț median "Septum linguae" fiind locul de inserție a mușchilor limbii (care sunt bogat vascularizați și inervați), în partea posterioară mucoasa limbii prezintă deschiderea glandelor salivare, partea ventrală (inferioară), median este legat de planșeul cavității bucale prin "frâul limbii (Frenulum linguae)", astfel încât numai vârful limbii este liber.Baza limbii ("Radix linguae)" este prin mușchi și ligamente fixat de laringe. Mucoasa dezvoltată care acoperă limba este continuarea mucoasei cavității bucale pe care se află papilele linguale "(Papillae
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
inferioară), median este legat de planșeul cavității bucale prin "frâul limbii (Frenulum linguae)", astfel încât numai vârful limbii este liber.Baza limbii ("Radix linguae)" este prin mușchi și ligamente fixat de laringe. Mucoasa dezvoltată care acoperă limba este continuarea mucoasei cavității bucale pe care se află papilele linguale "(Papillae linguales)", prelungiri cu forme diferite "Papillae filiformes, Papillae conicae, Papillae lentiformes" cu rol mecanic (la rumegătoare aceste papile sunt acoperite cu strat cornos ceea ce determină aspectul aspru al limbii), Papilele gustative "(Papillae gustatoriae
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
de simț și sistemul nervos central. El este susținut de coloana vertebrală și acoperit cu păr. Este protejat de oasele craniului. La nivelul capului se află organele de debut ale aparatelor respirator (nas și faringe) precum și ale aparatului digestiv (cavitatea bucală, faringe, laringe). Principalele simțuri care se regăsesc în organe aflate la nivelul capului sunt văzul (ochii și nervii optici), auzul (urechile și aparatul auditiv), gustul (papilele gustative aflate pe limbă), mirosul (neuronii specializați aflați în interiorul foselor nazale). În anatomia umană
Cap () [Corola-website/Science/302190_a_303519]
-
gastrointestinale. Datorită acestor efecte se întrebuințează în tratamentul simptomatic al manifestărilor subiective de insuficiență venoasă (dureri de gambă, hemoroizi), diarei ușoare, descuamările pruriginoase ale capului (mătrață), afecțiuni dermatologice contra arsurilor superficiale și puțin întinse (antipruriginos și antibacterian), afecțiuni ale cavității bucale și faringiene (antialgic), cosmetică la colorarea părului (reacționează cu grupele tiol -SH ale cheratinei având efect tinctorial). Se utilizează sub formă de infuzie, decoct, tinctură sau chelați cu care se prepară șampoane și loțiuni capilare cu care se fac aplicații
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
de membre la masculi este adaptată pentru a purta ponta și se numesc membre ovigere, iar la femele poate lipsi. Cheliforele și palpii echivalează cu chelicerele și pedipalpii la alte chelicerate. Trompa este de formă cilindrică, aici se deschide orificul bucal. Ea este înconjurată de 3 buze, una superioară și două latero-inferioare. La baza trompei sunt situate cheliforele și palpii. La unele specii, la adulți, cheliforele, palpii și ovigerele pot fi reduse sau lipsi, însă trompa este mai dezvoltată și este
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
deschid 4 - 6 osteole, uneori este prezintă o osteolă neprereche pe partea posterioară a inimii. Inima execută 90 - 180 bătăi pe minut. Sistemul respirator este absent, schimbul de gaze având loc prin difuzie, prin toată suprafața corpului. Aparatul digestiv. Orificiul bucal se află pe vârful trompei. Intestinul formează diverticuli lungi ce pătrund în fiecare picior. Organele excretoare sunt în a doua și a treia pereche de picioare, se deschid pe al patrulea și al cincilea articol. Păianjenii de mare au sexele
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
9 zile; measles sau rubeola după terminologia anglosaxonă veche; N.B.: "rubeolă" în limba română se traduce în engleză "Rubella" sau germană Masern) este o infecție virală acută, extrem de contagioasă, caracterizată prin febră, tuse, rinoree, conjunctivită, enantem (semnul Koplik) pe mucoasele bucale sau labială și o erupție cutanată maculopapulară generalizată. Rujeola este produsă de un paramixovirus. Rujeola (ca și varicela) este extrem de contagioasă și se răspândește în principal prin mici picături eliberate din nasul, gâtul și gura unei persoane aflate în stadiul
Rujeolă () [Corola-website/Science/304543_a_305872]
-
de rujeolă conferă imunitate pe viață. Rujeola tipică începe după o perioadă de incubație de 7-14 zile cu febră prodromală, rinoree, tuse chinuitoare și conjunctivită. Petele (semnul) Koplik patognomonice apar după 2 pînă la 4 zile, de obicei pe mucoasa bucală în dreptul molarilor superiori 1 și 2. Aceste pete seamănă cu granulele fine de nisip alb înconjurate de areola inflamatorie. Dacă sînt numeroase, întregul cîmp de fond poate să fie un eritem pestriț. Apar faringita și inflamația mucoasei laringiene și traheobronșice
Rujeolă () [Corola-website/Science/304543_a_305872]
-
culoare, iar în timpul cristalizării se deschide. Producerea mierii de către albine este un proces complex de transformare a materiei prime în miere, începând cu recoltarea și terminându-se cu căpăcirea celulelor din faguri. Albinele lucrătoare recoltează nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal (trompa) și le înmagazinează un timp în gușă, unde sunt amestecate cu salivă, iar la sosire transferă conținutul zaharat albinelor din stup, care îl prelucrează în continuare, până se obține produsul finit. Există numeroși factori care influențează compoziția chimică a
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare. Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare. Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic, unde se digeră parțial. Sistemul digestiv al amfibienilor se deosebește de cel al peștilor prin: Broaștele se hrănesc cu prăzi mișcătoare, de obicei insecte. Mărimea prăzii depinde de
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
primăvară și vară se succed la fiecare 15-20 zile, în funcție de temperatura apei. Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare. Femelele pot transmite malarie, o boală infecțioasă gravă. Corpul este alcătuit din cap, torace și abdomen. Prezintă două aripi, iar aparatul bucal este specializat pentru înțepat și supt. Femelele pot trăi până la 24 de ore, maxim 1 săptămână, iar masculii până la 3 săptămâni, mai ales dacă sunt în preajma apei. Prezintă schelet extern (exoschelet) din chitină. Capul: Toracele prezintă trei segmente: Abdomenul prezintă
Țânțar () [Corola-website/Science/311742_a_313071]
-
simptom ce poate indica afectarea mai multor dinți, iar neglijarea sa duce la complicații cum ar fi pierderea dintelui. Cariile dentare sunt cauzate de placa bacteriană ce descompune zaharurile în acizi, atacând dintele. Odată ce alimentele dulci au pătruns în cavitatea bucală, sărurile din salivă încep acțiunea de reparare a smalțului. Acest proces durează in jur de 40 de minute. Cariile apar datorită atacurilor acide repetate, când saliva nu reușește să restabilească echilibrul. Nu doar zaharurile sunt un dușman al sănătății orale
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
individului, ce provenea din paleolitic, se datorau reumatismului. Afecțiunile reumatismale erau frecvente în acea epocă, cauza constând atât în condițiile climatice, cât și în infecțiile cronice de care sufereau strămoșii noștri: amigdalită, abcese dentare și alte inflamații la nivelul cavității bucale. În schimb, rahitismul pare să fi fost destul de rar în perioada preistorică și aceasta datorită traiului sub cerul liber, în bătaia soarelui și alimentația bogată în vitamine. Prin studierea anumitor grupuri etnice (de exemplu cele din Africa de est), putem
Medicina preistorică () [Corola-website/Science/312473_a_313802]
-
Arahnologie. le se deosebesc de insecte, totuși, uneori păianjenii, căpușele, scorpionii sunt numiți de nespecialiști insecte. Cum s-a menționat, corpul arahnidelor este constituit din 2 părți: prosomă și opistosomă. Prosoma este regiunea anterioară a corpului și poartă ochii, orificiul bucal, câte o pereche de chelicere și pedipalpi și 4 perechi de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigrazi ultimele două segmente prosomale sunt libere. "Chelicerele" sunt alcătuite din 2 - 3 articole, dintre
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]