7,603 matches
-
cornute, 5 milioane oi, 3 milioane capre de Angora, 2 milioane porci și 2 milioane catâri. Texas este cel mai bogat stat În petrol, apoi În sulf și gaze naturale. Industria progresează cu pași mari, industria petrolului (62 rafinării), industria bumbacului, ulei de bumbac, industria conservelor alimentare. În 1932, Texas dispunea de 28.000 km cale ferată. Învățământul e foarte bine dezvoltat, 12.000 școli publice cu 1.500.000 elevi (6,89% analfabeți), 127 universități, colegii și academii. Capitala e
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
oi, 3 milioane capre de Angora, 2 milioane porci și 2 milioane catâri. Texas este cel mai bogat stat În petrol, apoi În sulf și gaze naturale. Industria progresează cu pași mari, industria petrolului (62 rafinării), industria bumbacului, ulei de bumbac, industria conservelor alimentare. În 1932, Texas dispunea de 28.000 km cale ferată. Învățământul e foarte bine dezvoltat, 12.000 școli publice cu 1.500.000 elevi (6,89% analfabeți), 127 universități, colegii și academii. Capitala e Austin. Orașe mari
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
culturile sale de tutun. Suprafața statului este de 10.428.000 ha, cu o populație de 2,8 milioane locuitori. Negrii sunt În număr de 700.000. Din totalul de 170.000 ferme, negrii posedă 40.000. Producția medie de bumbac e de 50 milioane kg. În afară de bumbac se cultivă cereale, pomi fructiferi și zarzavaturi. Capitala este Richmond, cu 200.000 locuitori. Traversăm câmpul de bătaie unde generalul Washington a obținut În războiul de independență victoria definitivă, contra generalului englez Cornwallis
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de 10.428.000 ha, cu o populație de 2,8 milioane locuitori. Negrii sunt În număr de 700.000. Din totalul de 170.000 ferme, negrii posedă 40.000. Producția medie de bumbac e de 50 milioane kg. În afară de bumbac se cultivă cereale, pomi fructiferi și zarzavaturi. Capitala este Richmond, cu 200.000 locuitori. Traversăm câmpul de bătaie unde generalul Washington a obținut În războiul de independență victoria definitivă, contra generalului englez Cornwallis. Ne oprim pe o colină frumos amenajată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
piață; b) aplicarea unui asolament rațional, prin extinderea culturilor amelioarate, sau a acelora care nu sunt surplus pe piață; c) intensificarea agriculturii și aplicarea de Îngrășăminte și lucrări de irigații și desecare. Reducerea culturilor se aplica la grâu, porumb și bumbac; se reducea În acel timp și numărul porcilor. Fermierii care reduceau suprafața, primeau arenda locală pentru fiecare hectar redus. Terenul redus putea fi cultivat cu plante ameliorante: lucernă, trifoi, mazăre, fasole, sau putea fi folosit ca pășune. Extinderea pășunilor pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Basarabia, România de la 1918 visa veșnica neatârnare în hotarele ei firești.... Cât privește Bucovina Hurmuzăcheștilor și a „Arboreștenilor” ieșită din temnița de la 1877, susținută apoi de bărbați din familiile Morariu, Berariu, Bucevschi, de personalități ca Ieraclie Porumbescu, Dim. Petrino, Vasile Bumbac, preotul Constantin Morariu, T. Robescu (dr. Gh. Popovici), Constantin Berariu, Sextil Pușcariu, Ion I. Nistor, Nicu Dracea, Mihai Teliman, Em. Grigorovitze, Ion Grămadă, Vasile Gherman ș.a., cu mână harnică și slovă trudnică, ei au făcut ca Bucovina istorică, beletristică și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dionisie Voronca, Mihai Teliman ș.a. care vor lupta pentru chestiunile naționale ale românilor. Revista Politică , publicație bilunară, politică și literară (3 mai 1886 - 1 aprilie 1891) de la Suceava făcând loc periodicului Gazeta Bucovinei din Cernăuți îi lasă și colaboratorii: V. Bumbac, C. Morariu, T. Robianu, V. Codreanu, T.V. Ștefanelli, Gheorghe din Moldova, A.C.Cuza, Adela Xenopol, Averchie Macovei, Olimpia Iliuț, C. Drăgulinescu. În periodicul din 26 octombrie/7 noiembrie 1895, Comitetul Societății politice Concordia publică Apelul prin care face cunoscut 90
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe plătesc de cusut. Așa se varsă multe parale din economie și țărăncile se împrietenesc cu cea mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sărutat” de V.A Urechia; „Amintiri despre Eminescu” de Al. Vlahuță; „Piatră de opal” de Carmen Sylva; Dinastia voievozilor Calimach se trăgea din Câmpulung - de T.V. Ștefanelli; „Credințe și datine evreiești din Bucovina” etc. La Gazeta Bucovinei publicau versuri: Vasile Bumbac, C. Berariu, C. Morariu, I. Popovici, Elena Niculiță - Voronca, T. Robeanu, I.G. Sbiera; nuvele, memorii și însemnări de călătorie - I.V.Pașcan, Elena Niculiță - Voronca, Elena Stevastos, I. Popovici, M. Teliman, Dimitrie Dan, C. Stamati - Ciurea; literatură: C. Stamati - Ciurea, D.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și la liceul de la Cernăuți. Întors de la Viena, unde a frecventat Școala superioară de arte și meserii, secția desen și pictură, în 1888 este profesor suplinitor de franceză și desen la gimnaziul din Suceava, coleg cu S.Fl. Marian, Vasile Bumbac și Șt. Ștefurea. Urmare a unui conflict cu conducerea școlii, Teliman iese din învățământ și este angajat la Gazeta Bucovinei ca foiletonist și lucrează aici între anii 1891-1893 și 18951896. Când apare Patria, în 1897, scrie aici foiletoane politice. După
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Nistru” se intitulează editorialul semnat de Vasile Vitencu la 10/23 februarie 1919 în care se apreciază: „Nordul Bucovinei, pentru politicienii noștri nici nu a existat. Numai ici, colo se manifestă câte o acțiune particulară, ca broșura profesorului Ion Bumbac și Halip, apoi influența binefăcătoare a unor preoți români (care pentru aceasta au fost considerați de ruteni ca „românizatori”) și, în cei din urmă 20 de ani, activitatea Societății Mazililor și răzeșilor, sprijinită de Societatea pentru cultură. Această dezbinare a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Societatea studenților în teologie „Academia ortodoxă”, realizat la Societatea tipografică bucovineană. Are profil cultural. Conține articole de critică și istorie literară, materiale pe teme de istorie și istoria artei românești, lingvistică, versuri și proză, cu semnăturile: N. Cotos, V. Bumbac, I. Slavici, I.E. Torouțiu, E. Voiutschi, O. Isopescul, Dan Dimitrie, S. Pușcariu, At. Gherman, O. Tarangul, I. Grămadă, V. Greciuc, R. Dăianu, V. Loichiță, I. Agârbiceanu, Const. Morariu, I. CocirlăLeandru, A. Cotruș, T.Murășan, G. Vedeanu. Câteva teme: Istoricul și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anul 1898. După alți trei ani, în 1901, cele patru clase românești au fost dezlipite și adăpostite împreună cu alte patru clase de limbă germană într-un local (separat, dar ca sucursală a Liceului de băieți, conducătorul sucursalei fiind prof. Ion Bumbac, căruia i-a urmat prof. Teodor Bujor.) În anul 1906 a fost înființat Liceul românesc, cu titlul de Liceul de stat nr.III. În toamna anului 1918 în sala Societății„Armonia” se hotăra ca Liceul românesc de odinioară să se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și al firmei „Gutenberg”. Aurora Română, organ beletristic-literar al „Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina” a apărut lunar timp de 17 luni, între 1 august 188115 decembrie 1882 și ianuarieaugust 1884, editor și redactor responsabil - profesorul Ion I. Bumbac, dar finanțatorul era Societatea care, încă din adunarea generală din 1879, îi încredințase această misiune. Revista are meritul de a fi sacrificat, cum spune raportul societății, „pe altarul frăției și al bunei înțelegeri principiul ortografic susținut până atunci” de Societatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nume necunoscute în literatură. S. Fl. Marian semna articolele referitoaere la literatura poporală: obiceiuri, moravuri, datini. Cu timpul, revista devine plină de teme științifice, de studii filologice și istorice, iar partea literară este redusă la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient de situație, probabil, I.I. Bumbac în 1884, schimbă subtitlul în: Revistă științifică-literară. Aurora devenise un organ de presă aparținând persoanei I.I. Bumbac. Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
timpul, revista devine plină de teme științifice, de studii filologice și istorice, iar partea literară este redusă la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient de situație, probabil, I.I. Bumbac în 1884, schimbă subtitlul în: Revistă științifică-literară. Aurora devenise un organ de presă aparținând persoanei I.I. Bumbac. Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț, studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient de situație, probabil, I.I. Bumbac în 1884, schimbă subtitlul în: Revistă științifică-literară. Aurora devenise un organ de presă aparținând persoanei I.I. Bumbac. Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț, studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii de D. Petrino, alte și alte studii de istorie și filologie nesemnate. Devenind o publicație fără răsunet
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
S-a amestecat în viața studenților români de acolo și a avut rol în organizarea marii serbări panromânești de la Putna (27 august 1871, când s-au comemorat 400 de ani de la sfințirea mănăstirii.” Victor Morariu, D. Murărașu, G. Băiculescu, Vasile Bumbac, Lucian Predescu semnează studii privind portretul uman și artistic, personalitatea poetului Mihai Eminescu. I.E. Torouțiu face recenzia volumului „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu. * În descendența Buletinului „Mihai Eminescu” (1930-1944) apar la București, în perioada 19721983, Caietele „Mihai Eminescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1888 - 1894, E. Neșciuc între 1895-1913. Imprimat la Tipo și litografia concesională Arh. Silvestru - MorariuAndrievici în 1891, Tipografia G.Czopp în 1897, iar din 1888 la Societatea tipografică bucovineană. Scriau: S. Fl.Marian, I.G. Sbiera, E. Neșciuc, Th.D.Speranția, V. Bumbac, V. Alecsandri, I. Creangă, D. Zamfirescu, St. O. Iosif, V.A.Urechia, E.D.O. Sevastos, I. PopReteganul, Tr. Demetrescu, G. Coșbuc, C. Bălăcescu, Z. Bârsan, C. Morariu, C. Dulfu, V. Pop, C. Scrob, N. RădulescuNiger, Al. Vlahuță, S. TeodorescuKirileanu, C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mare importanță în educația populației, mai ales pentru că era mai în fiecare casă. Calendarul cuprindea și multe poezii populare, sfaturi practice pentru țărani, hrană sufletească pentru țărănimea dar și intelectualitatea satelor bucovinene. Realizat de Miron M. Călinescu, (18741881), Ion I. Bumbac (1882-1883), Calistrat Coca (1884-1885) secretari succesivi ai Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina, Cernăuți, editare și tiparul lui R. Eckhardt, apoi Tip. Arhiepiscopală și editură (1884-1885). Din 1875 partea literară poartă numele de Almanach. Promovează limba română literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Bucovina, Cernăuți, editare și tiparul lui R. Eckhardt, apoi Tip. Arhiepiscopală și editură (1884-1885). Din 1875 partea literară poartă numele de Almanach. Promovează limba română literară cu scrieri de: M.M. Călinescu, I.G. Sbiera, T.V. Stefanelli, S. Fl. Marian, I. Bumbac, V. Bumbac, S.V. Isopescu, V. Alecsandri, T. Bocancea, C. Morariu, A. Berariu, L.C. Rotopanu. Traduceri din: V. Funk, Lorenz de Stein, H.G. Bertrand. Cuprinde informații despre: „Genealogia dinastiei împărătești domnitoare în Austria”, Despre calendar și originea lui”, despre „Societatea academică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, editare și tiparul lui R. Eckhardt, apoi Tip. Arhiepiscopală și editură (1884-1885). Din 1875 partea literară poartă numele de Almanach. Promovează limba română literară cu scrieri de: M.M. Călinescu, I.G. Sbiera, T.V. Stefanelli, S. Fl. Marian, I. Bumbac, V. Bumbac, S.V. Isopescu, V. Alecsandri, T. Bocancea, C. Morariu, A. Berariu, L.C. Rotopanu. Traduceri din: V. Funk, Lorenz de Stein, H.G. Bertrand. Cuprinde informații despre: „Genealogia dinastiei împărătești domnitoare în Austria”, Despre calendar și originea lui”, despre „Societatea academică România Jună
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918”. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale, una despre imigrarea lui Bogdan Dragoș în Moldova de L.G.B. (Gherasim Buliga), Cimilituri române poporale de Ion B. (Bumbac?), dar mai ales un număr foarte mare de poezii poporale, culese din toate părțile Bucovinei. Și ceea ce e mai important, poeziile acestea, probabil la îndemnul lui Gh. Hurmuzachi, care are și o notă în sensul acesta, se publică așa cum circulau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gh. Hurmuzachi, care are și o notă în sensul acesta, se publică așa cum circulau în popor, fără a fi atinse de mania îndreptării, pe atunci la moda zilei.” Foaea Societății ... a lansat doi poeți bucovineni - pe D. Petrino și V. Bumbac. Fragmentul de epopee „Descălecarea lui Dragoș în Moldova” (în două cânturi) îi aparține și este cea mai reușită operă a sa și, totuși, puțin cunoscută în Literatura română. În Foaea au mai publicat: V. Mitrofanoviță, V. Burlă, dar cel mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Erau prezenți autorii: Ion Creangă, I. Slavici, N. Gane, I.Pop Reteganul, George Coșbuc, D. Stăncescu, Th.D. Speranția, dar venea și C. Morariu cu traduceri din literatura germană, Elena Sevastos, care publica cântece populare și basme. În ea publicau Vasile Bumbac, C. Berariu (C.Verdi), C. Morariu, T. Robeanu, Elena Niculiță - Voronca, I. Popovici, I.G. Sbiera, I.V. Pașcan, Elena Sevastos, Mihai Teliman, Dimitrie Dan, T. Stamati - Ciurea. * Fond și formă, revistă de critică generală și specială, urmărind respectarea specificului și pitorescului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]