2,647 matches
-
derivă din acesta: „Orice om de cultură onest, care a citit Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. prezentat de tovarășul G.M. Malencov la Congresul al XIX-lea al partidului, va admira negreșit un fenomen necunoscut în viața politică burgheză. Un exponent de seamă al partidului, după ce a examinat toate problemele de stat, începând cu situația internațională, atacă chestiuni de literatură, vorbind despre importanța tipizării și despre genul satiric. Pentru noi, totuși, o astfel de manifestare apare firească. Problema tipicului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ajungându-se la concluzia falsă că în felul acesta este calomniat omul de tip nou. Articolul din Utünk mai conține idei confuze, printre care și aceea că conștiința socialistă a omului înaintat nu este un rezultat al luptei împotriva ideologiei burgheze, ci un fenomen cucerit prin sine și de la sine, fără conflict social. Astfel de articole, ca acela din revista Utünk, conținând teze greșite, lipsite de principialitate, sunt străine spiritului de partid în critica noastră literară. E necesar, totuși, să subliniem
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de la apariția ei încoace, ultimele numere prin câteva din materialele publicate se abat în mod primejdios de la linia unei orientări sănătoase în literatură, alunecând pe panta apolitismului, a concesiilor făcute spiritului artei formaliste și în ultimă instanță procedeelor literaturii decadente burgheze. A reieșit astfel la iveală că în sectorul beletristic al revistei predomina în ultima vreme o căutare cu orice preț a originalității care a dus, datorită izolării crescânde de realitate și de problemele cele mai importante ale construirii socialismului, la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e, deci, axată pe evenimentele care duc la zguduirea apolitismului și olimpianismului lui Ioanide. Însăși compoziția romanului o exprimă pozitiv. Faptele cărții se organizează și sunt prezentate după însăși evoluția personajului central. De aceea, mai ales în primele pagini
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apariția romanului lui George Călinescu are o însemnătate excepțională. Literatura noastră, în special cea dintre cele două războaie mondiale, cunoaște mai multe opere valoroase consacrate intelectualului. Problema a fost privită mai mult sub aspectul soartei hărăzite intelectualului cinstit în societatea burgheză. Dar se poate spune că n-am avut încă în literatura noastră, realizată cu atare mijloace artistice, o asemenea dezvăluire critică a fizionomiei acelei părți ale intelectualității burgheze, care descompunându-se a alunecat spre fascism (...). Ceea ce e comun tuturor acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fost privită mai mult sub aspectul soartei hărăzite intelectualului cinstit în societatea burgheză. Dar se poate spune că n-am avut încă în literatura noastră, realizată cu atare mijloace artistice, o asemenea dezvăluire critică a fizionomiei acelei părți ale intelectualității burgheze, care descompunându-se a alunecat spre fascism (...). Ceea ce e comun tuturor acestor intelectuali burghezi este că prin nevertebrare morală, printr-o practică cotidiană a lichelismului, sforăriei și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație, ei sunt gata de orice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație, ei sunt gata de orice compromis, sunt copți pentru a capitula în fața fascismului (...). Manifestările sunt deci variate, dar din ele se încheagă critica de ansamblu a descompunerii unei părți a intelectualității burgheze. Într-o perioadă critică în care burghezia este, prin esență, anticulturală (...). Procedeele prin care romancierul dă individualitate personajelor sale - fie că e vorba de acelea care stau în focarul acțiunii, fie de cele secundare, apărând în răstimpuri dar caracterizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista singurătate. Critica presei noastre de partid a combătut înrâurirea concepției burgheze
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista singurătate. Critica presei noastre de partid a combătut înrâurirea concepției burgheze în unele versuri ale poeților Maria Banuș, Mihu Dragomir sau Nina Cassian, caracterul individualist, tendința de izolare de realitate, vizibilă în unele poezii (...). Acest fel de a înțelege prezența personală a poetului nu este nici astăzi străin ciclurilor de versuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de poeziile noastre valoroase) sau «foarte adesea eroul liric e doar sensul viu al unei creații lirice, forța sa de izbire, comunicativitatea sa, exprimând amploarea și tăria unor convingeri și afecte» etc. etc. Articolul alunecă în vechiul stil al criticii burgheze, îmbinând limbajul insolent cu formulări confuze. Cronica lui Dan Costa este un articol de jignitoare persiflare, nejust în cea mai mare parte a sa, scris de pe poziții de fapt cosmopolite. El urmărește nu smulgerea unor buruieni ce dau să năpădească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare artistică a realității». Locul lui în literatură este bine fixat. Reportajul nu se situează «undeva între eseu și schiță», cum sublinia teoria literară burgheză; el e o specie ca oricare alta, capabilă să transmită emoții estetice, mijlocind cunoașterea veridică a realității. De altfel, este cu totul eronată concepția după care între genuri ar exista ziduri chinezești. Dimpotrivă, genurile se întrepătrund, neputându-se imagina liric
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este palid, adesea zugrăvit schematic, artificial. Citind aceste nuvele îmi dau seama că în țara noastră se desfășura fenomenul nașterii unui om nou, socialist. Însă cum se ridică el, în mod concret, cum învinge nenumăratele obstacole pe care moștenirea mentalității burgheze i le punea în cale, îmi scapă. Am câteodată impresia că autorii de atunci au subapreciat măreția vremurilor pe care le-au trăit, au ocolit importanța victoriilor repurtate de clasa muncitoare, de partid, au înfățișat viața în culori cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și dezbaterile din jurul problemelor literare din U.R.S.S. le-au exercitat asupra literaturii române. Nicolae Popescu își va da seama la acel punct al lecturilor că această influență a avut un rol hotărâtor în învingerea greutăților și combaterea influenței ideologiei burgheze în literatura noastră. (...) Nicolae Popescu se va prezenta profesorului și-i va comunica rezultatele cercetărilor, cerând îndrumări pentru tragerea concluziilor. (...) Azi știm că în Uniunea Sovietică, construirea socialismului a avut drept rezultat în literatură nașterea și dezvoltarea realismului socialist. De
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realismului socialist? Sunt elemente care pledează pentru un răspuns afirmativ, dar sunt și altele care îmi pricinuiesc serioase îndoieli. Dacă facem abstracție de acele opere, apărute, ce-i drept, în intervalul 1944-1949, dar care sunt o simplă continuare a literaturii burgheze și ne referim doar la ceea ce realmente este nou, observăm următoarele: În primul rând tematica literaturii s-a îmbogățit și a început să se îndrepte tot mai mult spre problemele centrale ale transformării revoluționate. Totuși sectoare întregi ale literaturii au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Marx îi comentează în text și mai ales în subsolul paginilor. Dar spre deosebire de corul din teatrul vechi, acest cor modern nu strălucește prin înțelepciune. Dimpotrivă, el are un adevărat rol parodistic, debitând cu gravitate și patos toate inepțiile pseudoștiinței economice burgheze. (...) Talentul literar al lui K. Marx e ilustrat cu o egală forță de operele sale istorice. (...) La asigurarea aceste calități arta de prozator a lui Marx a contribuit desigur într-o mare măsură. În Luptele de clasă din Franța, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bănui. Conducătorii autoritari pretind uneori că regimul lor este de fapt un tip special de "democrație", superior altor genuri. De exemplu, V. I. Lenin a afirmat odată: "Democrația proletară este de un milion de ori mai democratică decît orice democrație burgheză; guvernarea sovietică este de un milion de ori mai democratică decît cea mai democratică republică burgheză"1. Aceasta vine din partea celui care a fost principalul arhitect în construirea fundamentelor regimului totalitar care a condus Uniunea Sovietică mai mult de șaizeci
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
superior altor genuri. De exemplu, V. I. Lenin a afirmat odată: "Democrația proletară este de un milion de ori mai democratică decît orice democrație burgheză; guvernarea sovietică este de un milion de ori mai democratică decît cea mai democratică republică burgheză"1. Aceasta vine din partea celui care a fost principalul arhitect în construirea fundamentelor regimului totalitar care a condus Uniunea Sovietică mai mult de șaizeci de ani. Astfel de plăsmuiri au fost create de asemenea de conducători și propagandiști în "democrațiile
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
diplomele lor scria că au absolvit facultatea de filosofie. Am avut, deci, norocul să prind una din acele puține serii. Am mai avut norocul să am profesori bine pregătiți și foarte deschiși. În fond, cum nu se studiaseră aceste "științe burgheze" vreme de decenii, profesorii pe care i-am avut au trebuit să se pregătească odată cu primele promoții. Iar sursele lor de pregătire nu puteau fi decât occidentale franceze, anglo-ame-ricane, germane etc. -, completate cu tradiția interbelică a acelor discipline. Cum bibliografia
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a secolului al XIX-lea, presa a cunoscut o dezvoltare impresionantă, mai ales între anii 1868 și 1874 (perioada de după căderea regimului Isabelei a II-a172); atunci s-a destrămat presa isabelină, au apărut ziare noi și a luat avânt presa "burgheză", au circulat publicații protestante și liber-cugetătoare173. În anii Restaurației, ziarele care s-au dezvoltat au fost cele conservatoare și cele liberale, pentru că făceau parte din sistem, iar partidele pe care le reprezentau făcuseră convenția de a se succeda reciproc la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din „Evenimentul”, avansează deja ideea atitudinii greșite a socialiștilor față de mișcările naționale, precum și pe aceea a inaplicabilității marxismului în țările agrare, în care proletariatul propriu-zis lipsește. În astfel de țări, implicit în România, soluția optimă ar fi fost desăvârșirea revoluției burgheze, prin introducerea, pe cale parlamentară, a reformelor democratice, în special a votului universal, prin împroprietărirea țăranilor, concomitent cu ridicarea nivelului lor cultural, categoria socială fiind desemnată, în virtutea ponderii ei numerice și economice, prin termenul „popor”. Un rol important revenea - în ochii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
piesei la gustul publicului / 141 1.4. Ogier, urmaș al lui Lope de Vega / 143 2. Teatrul Iluminismului / 144 2.1. Condamnarea genurilor vechi / 145 2.2. Visul unui teatru civic și popular / 152 2.3. Realismul iluzionist al dramei burgheze / 160 2.3.1. Amestecul tonurilor / 160 2.3.2. Zugrăvirea condițiilor / 163 2.3.3. O acțiune care reproduce realul / 165 2.3.4. Al Patrulea Perete / 168 2.4. Actorul în centrul atenției / 169 2.4.1. Un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu înseamnă că nu se interesează și de problemele interpretării și receptării. Departe de a se închide în turnul de fildeș al cabinetului în care scriu, deseori îi îndrumă pe actori și vin în întâmpinarea dorințelor publicului. Dacă teoreticienii dramei burgheze, ca Diderot sau Mercier, dornici la rândul lor să pună bazele unei dramaturgii, adoptă aceeași atitudine de autor dramatic, ei își orientează reflecția despre teatru pe o cale nouă, pe care o va urma cu entuziasm modernitatea. Aceștia reorientează problematica
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
citate de el nefiindu-ne parvenite. Dimpotrivă, nu tratează decât despre personajele mai bune sau mai rele decât noi când este vorba despre teatru, literatura dramatică greacă nefurnizându-i niciun exemplu de personaje "asemenea nouă". Va trebui să așteptăm drama burgheză pentru ca un asemenea caz să fie exploatat. Eșecul genului în fața publicului va arăta că absența transformării în procesul de reprezentare, numai trecând de la obiectul model la obiectul construit, nu este fecundă în teatru din punct de vedere estetic. Personajul dramatic
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]