3,144 matches
-
ideal adaptată la un soclu cu o arhitectură pitorească și cuminte. E documentat costumată. E expresivă și sugestivă. Și, mai cu seamă, e decorativă și perfect încadrată în decorul înconjurător..."" În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului Român erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. O parte din acestea au fost create de W. C. Hegel: Mihail Kogălniceanu, P.S. Aurelian, Ienăchiță Văcărescu, Constantin Esarcu, Vasile Urechea-Alexandrescu, C. I. Stăncescu. Din păcate, acestea nu s-au păstrat
Wladimir Hegel () [Corola-website/Science/309654_a_310983]
-
Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, a declarat că Nae Lăzărescu a decedat în urma unei boli îndelungate și cu un parcurs sinuos, cu reveniri și căderi. La rugămintea bunului său prieten, actorul Vasile Muraru, sculptorul târgoviștean Olimpiu Eli Petre a realizat un bust dăltuit în piatră al lui Nae Lăzărescu care a fost dezvelit în cimitirul din Focșani, acolo unde este înmormântat actorul.
Nae Lăzărescu () [Corola-website/Science/309713_a_311042]
-
utilă de 960 metri pătrați. Din subsolul imobilul pornesc mai multe galerii subterane pe sub străzile din jur, una din aceasta ducând prin subtraversarea străzii Batiștei, spre clădirea Curții Supreme de Justiție. În anul 1997, în curtea imobilului a fost amplasat bustul din bronz al polticianului țărănist Corneliu Coposu. Imobilul, situat în strada Batiștei nr. 24 A, a fost ridicat în anul 1900, dată indicată pe cartușul zidit pe fațada peronului de la intrarea principală. Proprietarul, Herman Spayer, a apelat la celebrul arhitect
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
numărul 25, într-o casă care nu mai există, a povestit (cu unele inexactități datorate trecerii vremii) în 2004, în paginile unei cărți de memorialistică despre proprietarii și imobilul din Batiștei nr. 24A: "Casa de vizavi, acolo unde se află bustul lui Coposu în curte, are etaj și aparținea... fetei lui Marmorosch-Blanc, doamna Spayer. A avut și ea o fată, care s-a măritat cu un creștin, Geani, și au emigrat, au plecat în străinătate, avea doi copii și am fost
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
din Transilvania (1764), a primei tipografii și a unui mare număr de școli sătești. Monumentul este situat în centrul localității Bistra, lângă Primărie. Placă comemorativa Vasile Ladislau-Fodor (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, apărător al trecătorii Remetea - Ponor (1848 - 1849). Bustul și placă comemorativa, compozitorul Nicodim Ganea (1878-1949) - compozitor și dirijor al corurilor societății corale "Carmen" din București și ale Societății Academice "Petru Maior" din Budapesta. Autor al mai multor compoziții patriotice și al volumului de poezii "Din sârmana mea grădină
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Are în componență 33 de sate, situate de o parte și de alta a Arieșului Mic și a drumului județean DJ 762. Stema comunei Avram Iancu se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află bustul de argint al lui Avram Iancu, privind spre stânga, iar în vârful scutului sunt plasate încrucișat o pușcă cu cremene și un fluier, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. <br
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
Avram Iancu, privind spre stânga, iar în vârful scutului sunt plasate încrucișat o pușcă cu cremene și un fluier, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. <br> Semnificațiile elementelor însumate:<br> Bustul lui Avram Iancu reprezintă pe Craiul moților, revoluționar la 1848. Arma de foc și fluierul au fost elemente călăuzitoare ale lui Avram Iancu în lupta pentru dreptate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
de desen artistic și liniar la Liceul “Gheorghe Lazăr" din București, după care a devenit inspector de specialitate (1927-1929). El s-a afirmat în primul rând ca autor de monumente ale eroilor din primul război mondial, dar și prin numeroase busturi dedicate unor personalități ale științei și culturii românești (Titu Maiorescu, Vasile Pârvan, Bogdan Duică, Dimitrie Brândză, doctorul neurolog Gheorghe Marinescu, Generalul Ion Dragalina - 1920, Ion Bassarabescu, Ion Creangă, Ion Manu, Mihai Eminescu - 1930, Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu, Nicolae Leonard, Nicolae
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
o stradă din municipiul Bârlad îi poartă numele. Pictorul Sever Burada a fost un elev a lui. Mare parte dintre operele sale au fost declarate monumente de artă plastică, fiind achiziționate de organizații de stat, cum ar fi Ministerul Artelor (Bustul lui I. Anestin - 1911 și Bustul din bronz al lui Octav Băncilă - 1949), Ateneul Român (Bustul din bronz al lui Al. Odobescu, bronz - 1937 și Bustul din bronz al lui Petre Poni - 1940), Muzeul Aman din Craiova și Muzeul Militar
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
poartă numele. Pictorul Sever Burada a fost un elev a lui. Mare parte dintre operele sale au fost declarate monumente de artă plastică, fiind achiziționate de organizații de stat, cum ar fi Ministerul Artelor (Bustul lui I. Anestin - 1911 și Bustul din bronz al lui Octav Băncilă - 1949), Ateneul Român (Bustul din bronz al lui Al. Odobescu, bronz - 1937 și Bustul din bronz al lui Petre Poni - 1940), Muzeul Aman din Craiova și Muzeul Militar Central din București, precum și de personalități
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
lui. Mare parte dintre operele sale au fost declarate monumente de artă plastică, fiind achiziționate de organizații de stat, cum ar fi Ministerul Artelor (Bustul lui I. Anestin - 1911 și Bustul din bronz al lui Octav Băncilă - 1949), Ateneul Român (Bustul din bronz al lui Al. Odobescu, bronz - 1937 și Bustul din bronz al lui Petre Poni - 1940), Muzeul Aman din Craiova și Muzeul Militar Central din București, precum și de personalități străine: rectorul Universității din Atena (bustul lui Anghelopulos - 1921), directorul
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
de artă plastică, fiind achiziționate de organizații de stat, cum ar fi Ministerul Artelor (Bustul lui I. Anestin - 1911 și Bustul din bronz al lui Octav Băncilă - 1949), Ateneul Român (Bustul din bronz al lui Al. Odobescu, bronz - 1937 și Bustul din bronz al lui Petre Poni - 1940), Muzeul Aman din Craiova și Muzeul Militar Central din București, precum și de personalități străine: rectorul Universității din Atena (bustul lui Anghelopulos - 1921), directorul Muzeului Bizantin din Atena (bustul lui Adamantios - 1921), marele arheolog
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
Băncilă - 1949), Ateneul Român (Bustul din bronz al lui Al. Odobescu, bronz - 1937 și Bustul din bronz al lui Petre Poni - 1940), Muzeul Aman din Craiova și Muzeul Militar Central din București, precum și de personalități străine: rectorul Universității din Atena (bustul lui Anghelopulos - 1921), directorul Muzeului Bizantin din Atena (bustul lui Adamantios - 1921), marele arheolog Cavadias din Atena sau rectorul d’Orsi al Academiei de Belle-Arte din Napoli (1922). Dintre lucrările sale menționăm următoarele: În anul 1957 a donat Muzeului "Vasile
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
Al. Odobescu, bronz - 1937 și Bustul din bronz al lui Petre Poni - 1940), Muzeul Aman din Craiova și Muzeul Militar Central din București, precum și de personalități străine: rectorul Universității din Atena (bustul lui Anghelopulos - 1921), directorul Muzeului Bizantin din Atena (bustul lui Adamantios - 1921), marele arheolog Cavadias din Atena sau rectorul d’Orsi al Academiei de Belle-Arte din Napoli (1922). Dintre lucrările sale menționăm următoarele: În anul 1957 a donat Muzeului "Vasile Pârvan" din Bârlad, circa 30 de lucrări dintre care
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
celebrul sculptor Verrochio la Veneția. Începând din anul 1957 a realizat o galerie de portrete sculpturale, reprezentând oameni de cultură din Moldova: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Dimitrie Cantemir, Miron Costin, A. Sciușev, Oleg Dain, ale căror busturi urmau a fi amplasate în Parcul Pușkin, care s-a deschis în anul următor. În perioada 1964-1972 a îndeplinit funcția de director al Comisiei Experților în Artă din cadrul Ministerului Culturii din RSSM. A realizat un monument al victimelor Holocaustului pentru
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
Călărașilor, în fața fostei cazărmi a Regimentului 38 Infanterie „Neagoe Basarab” din municipiul Brăila. Statuia a fost gata în anul 1927, dar a fost dezvelită de abia în anul 1931. Acesta este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Brăila cu . Bustul din Floroaica - Călărași Un alt monument al eroului este ridicat în satul Floroaica din județul Călărași (un bust de bronz dezvelit în anu 1995, - operă a sculptorului Florin Mustea de la Studioul de Arte Plastice al Armatei, postat pe un soclu
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
anul 1927, dar a fost dezvelită de abia în anul 1931. Acesta este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Brăila cu . Bustul din Floroaica - Călărași Un alt monument al eroului este ridicat în satul Floroaica din județul Călărași (un bust de bronz dezvelit în anu 1995, - operă a sculptorului Florin Mustea de la Studioul de Arte Plastice al Armatei, postat pe un soclu de beton mozaicat). Suplimentar, în ședința din 27 martie 1942, Consiliul local al orașului Călărași a prevăzut ridicarea
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
îmbina armonios cu pictura, într-un mod artistic impresionant. Icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este una din cele mai vechi icoane din zona Maramureșului istoric. Icoane pe sticlă: mai multe icoane pe sticlă constituie valori de patrimoniu ale bisericii, reprezentând busturi de sfinți, între care se remarcă icoana Sfântului Nicolae, realizată pe sticlă lucrată manual. 1. Antologhion - Râmnic, 1745; 2. Apostol - fără titlu; 3. Ceaslov - fără titlu; 4. Catavasier - Blaj, 1762; 5. Chiriacodromion - Bălgrad, 1699; 6. Evanghelie - „cumpărată în 1743, nov.
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
Premiul de Stat. După ce i s-a acordat Premiul de Stat, Editura Meridiane i s-a consacrat o monografie consistentă. În România a beneficiat de importante comenzi destinate spațiilor publice. Lucrări în țară: Basorelief pe fațada Operei Române din București, bustul lui Hristo Botev din Parcul Herăstrău, „Zimbrul” (sculptură în piatră inaugurată în 1969 în fața Gării Onești, mutată în sensul giratoriu de la Carom în 2012), „Maternitate” (sculptură din bronz, 1965 suspendată pe fațada Spitalului Municipal Onești), „George Enescu”, statuie de bronz
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
bronz la Bârlad, Statuia pictorului Ștefan Luchian, din piatră artificială, amplasată în parcul Ion Voicu din București etc. Într-o serie de 9 mărci poștale „Sculpturi românești” emisă în 1961 de Poșta Română, cea cu valoarea de 10 bani reprezintă bustul lui Gheorghe Doja, realizat de Ion Vlad. Moda devastării și mutilării statuilor, apărută în plan național după 1990, s-a manifestat și la Bârlad, prin afectarea unui număr de trei statui între care un bust al lui Mihai Eminescu, creație
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
valoarea de 10 bani reprezintă bustul lui Gheorghe Doja, realizat de Ion Vlad. Moda devastării și mutilării statuilor, apărută în plan național după 1990, s-a manifestat și la Bârlad, prin afectarea unui număr de trei statui între care un bust al lui Mihai Eminescu, creație semnată de Ion Vlad, distrusă cu barbarie de indivizi care, sub anonimatul nopții, au dărâmat-o de pe soclu, sfărâmând-o până au ajuns la armături. Părăsește România în 1965, la vârsta de 45 de ani
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de catre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,Ștefan cel Mare". Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte
Limba noastră (sărbătoare) () [Corola-website/Science/308996_a_310325]
-
literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,Ștefan cel Mare". Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Acest frumos obicei a fost întrerupt după venirea la putere a comuniștilor în 2001. Din 2006, de 31 august este organizat în București, pe treptele Teatrului Național din București, „Concertul limbii române”, eveniment menit să
Limba noastră (sărbătoare) () [Corola-website/Science/308996_a_310325]
-
generală... Din multe puncte de vedere era înaintea timpului său”" scria academicianul Camil Mureșanu. A fost înmormântat la Mediaș, unde i s-a ridicat un monument, unde există o casă memorială (pe strada Herman Oberth 10, din Mediaș) și un bust în fața liceului ce-i poartă numele. Istoricul Otto Folberthi i-a tipărit scrierile în șapte volume. Editura "100 + 1 Gramar" a editat lucrarea "Stephan Ludwig Roth, Lupta pentru limbă în Transilvania" cu o prefață de academicianul Camil Mureșanu. Cartea cuprinde
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
care a avut un rol foarte important în unirea țărilor române după război. Fiind bolnav, s-a vindecat la Mănăstirea Sinaia, lăsând prin testament dorința de a fi îngropat la mănăstirea unde s-a însănătoșit. Alături de sarcofagul său se găsește bustul celei de-a doua soții, Adina, bust sculptat în marmură albă de sculptorul italian Roscitano, la Roma, în septembrie 1926. Așezată în incinta nouă și închinată Sfintei Treimi, Biserica mare a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1842-1846
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]