15,206 matches
-
creaturi care ne înseninează existența, descriind pe înțelesul lor frumusețea anotimpului alb - ninsoarea - simbolul al neîntinării: “Azi, pe drum, un cățeluș, / Cu urechile de pluș, / Se mira cum de se poate / Alb să fie, peste noapte. / Alb e dealul și câmpia, / Albi sunt pomii și scufia / Caselor de peste drum, / Alb e coșul pentru fum. / Alb e cerul și pământul, / Alb împrăștie și vântul, / Alb e omul din grădină, / Albă-i noaptea ce-o să vină! / Însă bietul cățeluș / Observă chiar cu stupoare
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
Acasă > Impact > Scrieri > "ACOLO UNDE ÎNCEPE RAIUL"- DIN CARTEA "RAIUL ÎN CARE AM FOST" Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Din atașul motocicletei, priveam câmpiile nesfârșite, mărginite pe alocuri de tufărișuri înflorite sau de pâlcurile cu maci, lumânărele galbene și de cicoarea albastră ce părea cioburi de cer senin de vară timpurie căzute pe pământ. Vântul poznașul îmi fâsâia pe la urechi, iar stâlpii de telegraf
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
făcut primii ani de școală. Virginia Vini POPESCU: Domnule Ion Al. Stănescu, vă mulțumesc încă o dată pentru tihna și sinceritatea cu care am purtat această discuție. Gândindu-se, parcă, la dumneavoastră, Valeriu Butulescu a scris: „Munții sunt falnici, dar modestia câmpiei ne hrănește”. Vă felicit din toată inima pentru tot ce ați realizat în domeniul culturii, vă doresc sănătate și minte ageră pentru a continua, sfidând greutățile vieții, astfel încât să ne putem întâlni la un nou bilanț. Mi-a făcut o
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
Se joacă razele-aurite. În sat e-atâta voie bună, Bătrâni și tineri se adună La slujba de Florii, frumoasă, Cu crengi de salcie pe masă. Copacii toți îs albi de floare, Întreaga zi e-o sărbătoare, Din zarea largă, din câmpie, Se-nalță-n cânt o ciocârlie. Referință Bibliografică: LA FLORII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1555, Anul V, 04 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA FLORII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362990_a_364319]
-
am lua cu sânul, de-ar zbura în cer am lungi privirea și-am coborî-o cu ochii plânși, pentru că pe toate le făptuiește omul, numai ceea ce moartea devastează nu mai poate învia. Frumoasă ca un bujor sălbatic pe o câmpie cu cimbrișor, caldă și omenoasă ca o moșiereasă basarabeană bună, cu glas de liră sfințită cu umbra săruturilor nesărutate, ținute pentru când n-au să mai aibă gură, cântăreața de muzică populară, romanță, de estradă, Ana Barbu, s-a stins
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
unui lirism inconfundabil. Textele sunt scrise cu un înalt simț al trăirii, cum ar fi în această excelentă ''Mea maxima culpa'': Sunt vinovat de cântecul de ciocârlie/ Ce-l port pitit în sipete ascunse,/De macii scuturați în freamăt pe câmpie,/ Sunt vinovat de gânduri nepătrunse''. M-am delectat citind acest volum, chiar am avut momente de deprimare în fața realității vieții, unde totul curge în acea pâlnie a timpului care parcă înghite tot. Legile implacabile ale entropiei ne fac să dispărem
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
în subterană, cutremure și tsunami pe glob, foametea și genocidul din diverse zone ale lumii ar trebui să ne facă pielea, nu numai pielea, sufletul să sângereze. Dramele noastre intime, mă iubește, nu mă iubește cineva, etc. sunt flori pe câmpie. Poezia nu este panaceul dramelor noastre personale. Psihologia, psihiatria sunt ramuri științifice. Desigur, cei care au parcurs cât de cât drumul poeziei, au înțeles că orice act cultural se înscrie într-o tradiție. Iar tradiția este bună în prima etapă
CE ESTE POEZIA ŞI CU CE SE MĂNÂNCĂ? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363086_a_364415]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TÂRZIU Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului Eu nu am glas să te mai strig, limba îmi este de dinți ferecată, pân’ la tine șapte câmpii zac în frig, șapte straturi au crescut de zăpadă. Eu nu mai am glas de mult. Cuvintele mi s-au prăvălit moi în barbă, uite, în urma mea ochiul, dintele cresc mai frumoși în bulbii de iarbă. Referință Bibliografică: Târziu / Cristina
TÂRZIU de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363395_a_364724]
-
nici junimiștii, nici liberalii n-au dreptul a revendica pe Eminescu, ca fiind numai al lor” De la biserică, cortegiul pleacă spre cimitirul Bellu pe următorul traseu, urmat de o mare de oameni: Universitate-Calea Victoriei-a coborât pe Calea Rahovei, a urcat câmpia Filaretului și pe Calea Șerban Vodă către Cimitirul Bellu. Nu a rămas nicio fotografie a înmormântării, singurul document care a fixat în tuș evenimentul a fost un desen al lui Jiquidi-tatăl, în momentul opririi cortegiului în fața Universității. În imediata apropiere
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
partea cealaltă a orașului, din munte, izvorăște Jiețul de Vest. Cele două se unesc în vale formând râul Jiu ce străbate Meridionalii printr-un frumos și spectaculos defileu. Apoi Jiul traversează în lung Oltenia, trece pe lângă Cetatea Băniei, Craiova, traversează câmpia și se varsă în fluviul Dunărea. În Defileul Jiului șoseaua este străjuită de o parte de pereții stâncoși, iar de cealaltă de valea adâncă a râului ale cărui ape se rostogolesc zgomotos peste pintenii de piatră în mici cascade. Verdele
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
-n dimineață, Dar ai lipsit de viață-a lor suflare... Ea a plecat alene pe cărare, Tu ai venit cu dimineți în ceață Și mi-ați lăsat doar tristă sărutare... Bucurie în iarnă Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia Și-ai prins pomilor o salbă De argint ca-n toată glia. Râuri par că sorb din halbă, Întețindu-și veselia... Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia. Saltă-n trepte bucuria Înflorind ca flori de nalbă Și pe
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
sărutare... Bucurie în iarnă Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia Și-ai prins pomilor o salbă De argint ca-n toată glia. Râuri par că sorb din halbă, Întețindu-și veselia... Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia. Saltă-n trepte bucuria Înflorind ca flori de nalbă Și pe deal, copilăria Strigă fără fel de jalbă, Sub hlamida ta cea albă... Drag de primăvară Chiar din zori, așa deodată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
activitățile umane și rezervă de resurse pentru nevoile noastre zilnice. Privind în jur, în timp ce umbli prin țară, nu poți să nu observi la tot pasul urme ale planului creator și ne numeratele ampremte lăsate de Autorul divin, (munți, văi, dealuri, câmpii etc.) care a umblat cel dintâi pe ele. Undeva în curtea casei mele, într-un ghiveci de plastic. cresc mai multe fire de pătlăgică roșie. Nu-s decât niște plăntuțe firave la început și nu-s deloc pretențioase. Toarnă-le
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
că aceasta, fără găsirea soluțiilor de înlocuire practică a organizării anterioare, nu a eficientizat producția agricolă, cu rezultatul prosperității țărănimii. Observațiile domnului academician pe subiectul agricultură fac trimitere directă la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român spre propriul sfârșit. Fără a insista pe cuvinte, domnul academician sugerează reflecții prin discursul de la tribuna Parlamentului în legătură cu faptul că începând
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
plasat într-o zonă și mai proastă de pescuit. Mersesem de fapt spre Venus și m-am așezat pe duna de nisip din dreptul hotelului Capitol din Jupiter. Duna aceasta este ca un deal ce desparte întinderea nesfârșită a unei câmpii submerse[ii]. Apa scade în adâncime aici cu cel puțin un metru și jumătate față de alte zone mai apropiate de mal. Este o zonă mai mult cu nisip decât cu piatră sau scoică, deci lipsită de pește. Doar calcanul își
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
de blocul meu și mi-am cumpărat un coniac albanez, slăbiciunea mea în acea vreme, care mi-a completat deliciul prânzului meu cu pește. [i]Garizi = un fel de creveți de Marea Neagră, mai mici decât creveții obișnuiți. (n. aut.) [ii]Câmpii submerse = platforma continentală a Mării Negre este o câmpie submersă (o ridicătură a fundului mării, ca un dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.) [iii] Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
coniac albanez, slăbiciunea mea în acea vreme, care mi-a completat deliciul prânzului meu cu pește. [i]Garizi = un fel de creveți de Marea Neagră, mai mici decât creveții obișnuiți. (n. aut.) [ii]Câmpii submerse = platforma continentală a Mării Negre este o câmpie submersă (o ridicătură a fundului mării, ca un dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.) [iii] Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția înaintării (DEX) [iv]„La pik” = „ancora la poziție
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
prânzului meu cu pește. [i]Garizi = un fel de creveți de Marea Neagră, mai mici decât creveții obișnuiți. (n. aut.) [ii]Câmpii submerse = platforma continentală a Mării Negre este o câmpie submersă (o ridicătură a fundului mării, ca un dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.) [iii] Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția înaintării (DEX) [iv]„La pik” = „ancora la poziție!”, se strigă de către marinari, cînd intră ancora în locașul ei pe navă
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
să căutați, Să vă așezați ! Și-a plecat bradul haihui Până-n vârful muntelui, Chiar în coasta soarelui. S-a oprit stejaru-n cale, Dincolo de munți, la poale, Pe o înverzită vale. Iar salcâmul, măi să fie ! Între-un deal și o câmpie, Lângă tufele de vie. Când furtuna se stârnește, Pe cine aprig izbește Și de moarte îl rănește ? Pe cel ce mai jos s-a pus ? Nuuu ! Pe-acela ce s-a dus De-a ajuns la stele, sus ! Referință Bibliografică
SALCÂMUL, STEJARUL ŞI BRADUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362321_a_363650]
-
păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: PUNTI PESTE VREMURI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
frig cumplit, știu că voi învinge până la sfârșit. Lerui ler Am ieșit din pădurea de dor și un soare imens m-a orbit. Mă simțeam plin de viață, ușor și știam cât de mult sunt iubit. Alergând printre flori, prin câmpii cântam vesel, cu sufletul dens de-mplinirea din jur, melodii ce aveau frumusețe și sens. Lerui ler, viața mea, lerui ler ce minunea-a făcut să renunți să-ți târăști trista lume prin ger ca să urci pe ai dragostei munți
SUFLETE, TRESALTÃ! LERUI LER SPERANŢA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362332_a_363661]
-
-n înserare, Sa-Ți cânt și eu umilul meu colind: "Ce veste minunat-asear' Maria, În Betleem cu Iosif a intrat, Căuta un loc să nască pe Mesia, Dar loc de poposire n-a aflatat! Trei magi din sud, păstorii din câmpie, Călăuziți de luminoasa stea, Au înțeles că cel ce o să vie, E Domnul lor Mesia, Yeshua. Ne amintim cu dragoste venirea Celui Preasfânt, Isus din Nazaret, Marele dar prin care mântuirea, Ajuns-a și la sfânt și la proclet. Nu
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]