6,191 matches
-
doi. Copilul lăsat pe drum va fi mâncat de vulturi (La Vulturi!). Acțiunea din Lângă apa Vodislavei fixează scene teribile, reflectând antagonisme de clasă. Retras în codru, tot de frica turcilor, un negustor hapsân snopește în bătaie și înjugă la căruță un cioban ai cărui câini îi sfâșiaseră pantalonii. Ciobanul se răzbună, denunțându-l pe bătăuș unui turc înarmat și cerându-i capul. Turcul încearcă să tempereze mânia ciobanului. Nereușind, îi împlinește cererea: „Iataganul pe care turcul îl ținea încremenit în
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
naivități simulate: „Una, / due, / trema / pana / trage un poștalion / la mănăstirea Tismana. // Talion / fecior de domn,/ cu ochii cârpiți de somn,/ cu tichie/ de frânghie/ face semn la dorobanț - / oprica/ poprica - / boc - / țangăr/ mangăr/ clanț - / dă poarta la loc!// În căruța domnului/ de la apa somnului - / Gheorghe Șincai, tatăl/ și fiul/ răposatul/ și viul...// La râul Vavilonului/ au pe ce tărâm/ doisprezece fiii omului/ plânsem/ și-acolo-l văzum.// Departe de țeară/ la râul ce cure/ plânsem de apa noastră chiară/ și
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
rezultatul unor diferențe de natură calitativă, atunci ele își pierd în mare măsură semnificația. De pildă, chiar și reducerea decalajelor nu înseamnă neapărat o „tranziție bună”, adică o apropiere de societatea-model. Un exemplu lămuritor în această privință este decalajul dintre căruța trasă de cai și autocamion, două mijloace de transport alternative, între care diferențele de natură calitativă sunt mai importante decât cele de natură cantitativă. Astfel, o căruță trasă de doi cai poate transporta, în medie, o tonă de încărcătură, cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o apropiere de societatea-model. Un exemplu lămuritor în această privință este decalajul dintre căruța trasă de cai și autocamion, două mijloace de transport alternative, între care diferențele de natură calitativă sunt mai importante decât cele de natură cantitativă. Astfel, o căruță trasă de doi cai poate transporta, în medie, o tonă de încărcătură, cu o viteză medie de 10 km/oră. Un camion de la începutul industrializării putea transporta o încărcătură de 3 tone cu o viteză medie de 30 km/oră
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
3 tone cu o viteză medie de 30 km/oră, având un randament de nouă ori mai mare. Dacă, în urma dezvoltării economice în ritm accelerat, societatea care își bazează transportul pe tracțiunea animală reușea să asigure patru cai la fiecare căruță, rezultatul ar fi fost transportul a două tone de încărcătură cu o viteză medie de 10 km/oră, iar „decalajul” cantitativ față de societatea care își bazează transportul pe tracțiunea mecanică s-ar fi redus la jumătate. Dar în spatele acestei evoluții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
edit., București, 1985 (în colaborare cu Florin Toma); Byron, Opere, I-IV, introd. edit., București, 1985-1990 (în colaborare cu Lia-Maria Pop); Dragoș Protopopescu, Fenomenul englez, I-III, introd. edit., București, 1996-2003 (în colaborare cu Horia Florian Popescu). Traduceri: G.B. Shaw, Căruța cu mere, în G.B. Shaw, Teatru, IV, București, 1956; W. Shakespeare, Zadarnicele chinuri ale dragostei, în W. Shakespeare, Opere, III, București, 1956 (în colaborare cu Ion Frunzetti), Henric al VIII-lea, în W. Shakespeare, Opere, XI, București, 1963, Visul unei
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
bunicului, poetul o face fără adoptarea opticii și a rostirii copilului de odinioară. Viziunea e alta, a maturului cu percepții rafinate. Ducându-se în câmpia Transilvaniei, tatăl „lăsa în urmă cortegiile de munți,/ Lăsa în urmă grija ogoarelor,/ Prindea la căruță cai negri”. Străbătând noaptea sate ce „se înșiruiau unele după altele/ În lătrat de câini și miresme de iarbă tăiată”, el vedea cum „în dreptul lunii se așază nori vineți/ Cu chenar de aur și formă de vultur”. Deasupra lui, „până
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
continuării exploatării maselor de către noua elită a afacerilor. Dacă săracii nu erau superiori animalelor, nu există nici un motiv pentru care ei să nu poată fi folosiți Într-un mod asemănător, fără mai multă preocupare decât atunci când Înjugăm un bou la căruță 30. Formarea burgheziei Schimbarea În ceea ce privește manierele de servire a mesei, locuințe, viața de familie, activitatea sexuală și igiena au făcut probabil mai mult pentru crearea individului rațional, detașat, independent și autonom, decât toate tomurile iluministe luate Împreună. Aceste modificări În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drepturilor individului la proprietate și-a găsit cei mai entuziaști adepți În Lumea Nouă. Geografia a jucat un rol important. Există mult pământ atât ieftin, cât și gratuit. Pentru milioane de nou-veniți din Europa, care au trecut cu convoaiele de căruțe cu coviltir peste Munții Apalași În drum spre câmpiile fertile ale Vestului Mijlociu, iar apoi către preeriile marelui podiș, părea Într-adevăr un Eden. Au scris acasă exprimându-și uimirea În față atâtor pământuri accesibile. Iată descrierea sălbăticiei americane făcută
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
american ar putea deveni inevitabilă. Într-o lume care a depășit presupunerile ideologice ale secolului al XVIII-lea care, la rândul lor, au dat naștere visului american, noi, americanii, ne-am putea găsi În poziția proverbialului „a cincea roată la căruță” (odd man out), Într-o totală discordanță cu schimbările care au loc În jurul nostru, acum, când rasa umană se pregătește să intre În era globală. Începutul Erei Globale 8. Comerț În rețea În economia globalizată Omenirea se găsește, din nou
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decisiv în activitățile (sarcinile) de tip aditiv este măsura în care indivizii aparținând grupului reușesc efectiv să-și coordoneze eforturile. Aproape întotdeauna performanța grupului este superioară oricărui membru luat individual. Când un camion s-a împotmolit în noroi sau o căruță cu lemne s-a răsturnat, ieșirea din impas presupune ca mai multe persoane să împingă în același timp și în aceeași direcție. 2) Sarcina conjunctivă este aceea în care productivitatea de grup depinde de performanța celui mai „slab” din grup
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Iași, 2000; Ceva care seamănă cu literatura, Chișinău, 2003. Ediții, antologii: Tudor Arghezi interpretat de..., pref. edit., București, 1981; Mihail Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor, pref. edit., București, 1986; 13 poeți, pref. edit., București, 1988; V. Em. Galan, A cincea roată la căruță, pref. edit., București, 1989; Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mâini, introd. edit., București, 1999. Traduceri: André Frossard, Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, București, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un debut remarcabil, RL, 1977, 30; Alboiu, Un poet
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959), Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964), Romanța (1967), Pe urmele lui Demetrian (1970), Creangă (1972), Esculap și mica lui prietenă (1973) etc. Ș. a
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
dezbaterile pe care le-a inițiat sau le-a găzduit în revistele la care a fost redactor. I s-au decernat Premiul Teatrului Național pentru Veste bună, Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei RPR pentru Rapsodia țiganilor, Premiul de Stat pentru Căruța cu paiațe, Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1978). Imaginea curentă, în posteritate, a fecundului dramaturg Ș. este cea a unui tehnician stăpân pe inventarul procedeelor menite să asigure succes compunerilor destinate reprezentării scenice. Talentul lui e considerat îndeobște a fi
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
domnului Caragiale, cu referire la conflictul Caragiale-Caion) ori la evocarea ilustrativă, „cuminte” și meșteșugărească, de popularizare istorică (Cuza Vodă, Eminescu), acestea rămân inferioare producției de până atunci a lui Ș. Dintre ele, cel mai valoros text, cel mai cunoscut rămâne Căruța cu paiațe, evocare cu o construcție inteligentă (sunt mobilizate zeci de personaje, procedee precum cel al „teatrului în teatru” ș.a., cu importante didascalii și autocomentarii, călăuzitoare pentru regie și interpreți) a traseului biografic și artistic al lui Matei Millo. Pactul
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
București, 1943; Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos Tudorache!... Sus Tudorache!..., București, 1952; Matei Millo (Căruța cu paiațe), București, 1953; ed. București, 1976; Zestrea Ilenuței, București, 1953; Patriotica română, București, 1956; Teatru, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Joc de noapte, joc de zi, București, 1971; Teatru, pref. N. Carandino, București, 1973; Teatru, București, 1979; Un dramaturg
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
V, 368-369; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 380-381; N. Carandino, „Acolo, departe...”, „România”, 1939, 16 martie; Sebastian, Jurnal, 560-562; Șerban Cioculescu, Spectacole, spectacole, spectacole, „Semnalul”, 1946, 1 323; Alice Voinescu, „Vis de secătură”, RFR, 1946, 12; N. I. Popa, „Matei Millo (Căruța cu paiațe”), IL, 1953, 1; Nicolae Sireteanu, Eugen Luca, „Matei Millo”, CNT, 1953, 42; Horia Bratu, Din literatura nouă, București, 1953, 143-166; Vicu Mîndra, „Patriotica română”, GL, 1956, 3; Radu Popescu, „Acolo, departe...”, RMB, 1957, 15 decembrie; Mihnea Gheorghiu, Două
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Teatrul lui Mircea Ștefănescu, ST, 1959, 7; George Munteanu, Despre piesa „Matei Millo”, ST, 1959, 8; N. Barbu, Matei Millo și începuturile teatrului românesc, IL, 1959, 9; N. Tertulian, Piese contemporane dedicate unui eveniment istoric, VR, 1966, 1; Ștefan Oprea, „Căruța cu paiațe”, TR, 1966, 43; N. Carandino, „Micul infern”, GL, 1968, 14; Mircea Ștefănescu la 70 de ani, VR, 1968, 4; Ștefan Oprea, „Alecsandri”, CRC, 1969, 40; C. Isac, „Actorii au învățat să gândească” (interviu cu Mircea Ștefănescu), CRC, 1971
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
4; Val Condurache, „Cerc și dragoste”, CL, 1973, 20; Florin Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
20; Florin Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani , TR, 1978, 20; Mircea Ghițulescu, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani, ST, 1978, 5; N. Carandino, Lungă
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
bătea vântul, valurile Balticii loveau și ele doar fără vlagă țărmul și fără glas. Asta îl roade pe bătrân. De fapt, spune el, ar fi fost sarcina generației lui să exprime toată mizeria refugiaților din Prusia orientală: a convoaielor de căruțe cu emigranți străbătând iarna către Vest, a morții în viscol, a celor care crăpau la marginea drumului și în copcile din gheață, atunci când pojghița de gheață de pe Frisches Haff a început să cedeze în urma bombardamentului și sub povara căruțelor trase
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
de căruțe cu emigranți străbătând iarna către Vest, a morții în viscol, a celor care crăpau la marginea drumului și în copcile din gheață, atunci când pojghița de gheață de pe Frisches Haff a început să cedeze în urma bombardamentului și sub povara căruțelor trase de cai, și totuși din Heiligenbeil porneau tot mai mulți oameni, de frica răzbunării rusești, pe întinderi nesfârșite de zăpadă... Fuga... Moartea cea albă. Niciodată, spune el, oamenii n-ar fi trebuit să treacă sub tăcere atâta suferință, numai
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
Putem spune că abia după 1755 numele Acadia devine mitic aidoma modelului ei Îndepărtat, Arcadia grecilor. Romanul Antoninei Maillet, Pélagie-la-Charrette narează lunga călătorie de Întoarcere din colonia americană Georgia În patria natală, a unui grup de acadieni. Deportații călătoresc În căruțe trase de boi și, de la un ținut la altul, de la o colonie la alta numărul lor crește cu noi exilați, cu familii de Thibodeau, Cormier, Girouard, Landry etc. până când convoiul capătă proporțiile unui adevărat exod. Călătoria Începe În 1770, așadar
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]