4,874 matches
-
impact amplu și covârșitor. Aici se acceptă revărsarea fragmentară a strălucirii precum punctele stelare din bezna nopții senine pentru a evita amiaza cascadelor de incandescență solară. Iată, așadar, cum fragilitatea copilăriei și a adolescenței, echilibrul de sine al maturității, descendența calmă aferentă apusului de viață dar și momente excepționale ce pot tranzita pelerinajul terestru al omului precum atingerea erosului și a muzelor creației artistice, toate aceste realități și surveniri ontice sunt preluate și încadrate în eșantioanele structurii formale impusă de vigilența
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mistice fundamentale pentru ființa sa. Tumultul existenței sociale poartă prezența omului ancorat cotidianului în mijlocul unui torent al plângerilor individuale, al diminuării persoanei sub impactul fluxului mundaneității anonime. Ființei umane i se răpește răgazul metafizic pentru întoarcerea spre sine, pentru regăsirea calmă a întinderilor lăuntricului. Astfel, ea este pierdută constant în desișul unei pluralități de stări și contexte ce-i solicită și epuizează vitalitatea primară. Simțul interiorității este puternic atrofiat iar sondarea rezonanțelor ce răzbat din propria ființă se dovedește a fi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
nicicând telurica sa împletire cu soliditatea corporală. Ghimpele care pătrunde și arde sfredelitor deschizând noi adâncimi de mistuire în pulsația caldă a țesuturilor care-și pierd celulele atomare sub impactul sfârtecării ce înaintează decisiv, ascuțișul ce mutilează perturbator liniștea vibrațiilor calme din mecanica bine centrată a trupului dinamic și integru își proiectează întreaga prezență și acțiune, forță negativă și efect în orizontul deschis, în câmpul nesfârșit al spiritului uman conștient de sine și de conexarea acestuia la realitatea frivolă și apăsătoare
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
repere care, oricât de neînsemnate ar părea, să-i poată susține compensând lipsurile ce i-au damnat anormalității. Aici amănuntul survine în prim plan ca deschidere spre alte extensii de cunoaștere. El trebuie asimilat și depășit în ritmul lent și calm al unei analize ce se dorește sigură prin cercetarea sa meticuloasă. Între cel ce îndură suferința survenită prin deficiențele corporalității, acea suferință ce nu sfredelește ci doar învăluie copleșitor și dimensiunea lumii împrejmuitoare se află un crepuscul terifiant deschis asemeni
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
zi cu zi. A contempla gesturi și acțiuni ce se repetă zilnic pare a fi pentru ochiul mundan un non-sens și o absurditate deplorabilă. Amănuntele, detaliile existenței de zi cu zi nu merită, din perspectiva vigilenței acestui ochi atenție și calmă cercetare. Or, tocmai în preajma acestor amănunte zăbovește și cel lipsit de funcționalitatea primordială a mâinii, alături de ceilalți suferinzi din deficiențele corporalității. Banalitatea unor automatisme își relevă aici chipul fals ce ascunde semnificațiile și fundamentul metafizic profund al oricărui element și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
atomul concentrat al sinelui, devine fundal primitor, receptacol magnetic ce-și primește revelații și sensuri noi fundamentale. Aceste deschideri spre un metafizic primordial sunt purtate de fascicolele frumuseții ce săgetează asimilator conștiința remodelantă a sensibilului admirator. În reculegerea sa, deopotrivă calmă și efervescentă, el este însoțit de prezența supra-temporală a nestinsei osteneli creatoare pe care artistul și-a asumat-o demiurgic precum un destin prelungit și împlinit abia peste și dincolo de certitudinea inevitabilă a morții. Această întovărășire determină ca admiratorul să
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trecutul consumat. De asemenea, frumusețea drept miracol, adesea opturat, este acceptată în prezența ei supra-logică doar ca dăruire a zeului ce coboară spre a înălța, ce-și trimite peste muritori splendoarea prin truda cutremurantă a profetului său, artistul. Iar revelarea calmă a seninului ce poartă sinele dincoace de pulsația proprie reprezintă, în tensiunea reculegerii mistice a credinciosului, arătarea epifanică a zeului ca transcendentă autoritate peste adăncul ascuns al destinului uman. Aici natura nu poate fi înțeleasă decăt ca rezultantă a impulsiunilor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
vă spun că nicăieri pe lumea aceasta nu te poți simți apărat și în siguranță... Da, da, știu că vorbele mele nu au cine știe ce efect, m-am convins că toate polițiile secrete nu ar putea face nimic cu dumneavoastră. Totdeauna calmă, totdeauna stăpână pe situație... Acest mod de badinaj al lui l-am găsit de multe ori dezagreabil, lipsit de gust și chiar de bărbăție, calități care, la el, trebuie să spun că eu le-am regretat de multe ori lipsa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
toate, și pe el doar să l consulte. În rest, să-și ducă împreună cu el traiul - independent și echilibrat. În ciuda neliniștii nedumerite pe care comportarea lui o stârnește în ea, să se poarte ca și când nu s-ar petrece nimic, niciodată. Calmă, deci. Calmă, să urce scara de lemn, să bată grijulie la ușă și să se apropie de fotoliul mare de piele în care, desigur, la această oră Muti își face unghiile. — N-ai să crezi, madam Delcă, în câte rânduri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe el doar să l consulte. În rest, să-și ducă împreună cu el traiul - independent și echilibrat. În ciuda neliniștii nedumerite pe care comportarea lui o stârnește în ea, să se poarte ca și când nu s-ar petrece nimic, niciodată. Calmă, deci. Calmă, să urce scara de lemn, să bată grijulie la ușă și să se apropie de fotoliul mare de piele în care, desigur, la această oră Muti își face unghiile. — N-ai să crezi, madam Delcă, în câte rânduri a trebuit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
electronic dansant care pe alocuri o cotește spre ceva mai dur, poate un punk melodios, poate un soi de rockabilly. Deci nici cu melodia nu e prea clară treaba. Nu reușesc să adorm, sînt copleșit de amintirile verii, o durere calmă și statornică. [ Eșecul previzibil al examenului la facultate ți-a fost răsplătit cu o excursie, prin Biroul de Turism pentru Tineret, În Cehoslovacia. Tatăl tău a aflat de la doctorul Toma că filiala locală are În portofoliu această excursie de o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e obiectiv strategic. Ia stai un pic... Obiectiv? Ce război? După ce ne Împinge afară, Moise rămîne În ușa cantinei, bătînd cu pumnii ca un apucat. — Mă, ești nebun, ce război? Ce Timișoara? Plecați, aici vor cădea bombe! se aude vocea calmă a bucătarului dinăuntru. Cărăm bidoanele la căruță. Barbu e impasibil. Moise În schimb dîrdîie. Mie vorbirea bucătarului nu mi-a făcut o impresie serioasă. Totuși, cred că ar trebui să aflăm ce se Întîmplă. — Ori e război civil, ori ne
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
emoționant de actorul Ion Caramitru, care se află În studio Împreună cu poetul disident Mircea Dinescu, Într-un grup numeros de revoluționari. Fraților, cu ajutorul lui Dumnezeu, am Învins! strigă el. În aceste prime secvențe ale televiziunii libere, actorul are un aer calm și aparent lucid, vorbește eroicului popor român, stăpînindu-și emoțiile, apoi Îi dă cuvîntul poetului Mircea Dinescu, pe care Îl numește erou național și despre care ne spune că lucrează la o proclamație către popor. Poetul Își ține cu greu cumpătul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să radieze o strălucire alb-albăstruie. Așa că la un moment dat verdele crud al frunzelor emite și el sclipiri vegetale, mai ales atunci cînd vîntul cald clatină coroanele. Și mai sînt În acest peisaj zgomote domestice, se adună Într-un zumzet calm din care uneori se ridică țipete vesele, scîrțîit de uși străvechi sau zornăit de farfurii - o mașină frînează violent În stradă. Și ce mai avem? Încrederea că o să fie bine... MÎine, există mîine, mîine e o zi bună de trăit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a îndeptat fără alte explicații. Ce s-a întâmplat cu ea? V-ați certat cumva? E iarăși o problemă gravă la ea acasă? năvălește Sergiu cu întrebările. Chiar nu știu, nu mi-a spus nimic. Când ne-am întâlnit era calmă așa cum știi că este ea de obicei. La un moment dat parcă a trecut un vânt peste ea. A început să țipe și n-a mai fost chip să te înțelegi cu ea. Acuma, dacă spui și tu, pot să
PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAŞTE. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
noi toți. — Numai din anumite puncte de vedere. — Numai din anumite puncte de vedere! Oh, Dumnezeule! — Nu fac decât să răspund remarcilor tale idioate. Te rog, calmează-te și condu mai prudent. — Mă împungi tot timpul cu blestemata ta de calmă superioritate, nimic nu te poate atinge pe tine, absolut nimic, tu nu plângi niciodată așa cum plânge oricare femeie normală. — Poate că plâng când nu ești tu de față. — Nu plângi. Nu poți plânge. Lacrimile sunt omenești. Tu când ești singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
câmpul de luptă al vieții nu era oare „mai reală“? Existau, firește, și alte probleme complexe, de care erau conștiente amândouă și pe deasupra cărora se puteau privi una pe cealaltă cu destul calm. Acum, însă, Gabriel nu se simțea deloc calmă. Dintotdeauna i s-a părut că George avea capacitatea de a întoarce pe dos viețile lor, ale tuturor, și se temuse de el. Uneori își spunea: „George ar putea să ne distrugă pe toți“, și alte ori se gândea: „George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un nas cam lung și un păr blond, moale, flasc, care-i cădea mereu peste față și pe care-l îndepărta cu o smucitură a capului, iritantă pentru Alex. Expresia feței era obosită, dar unii o interpretau drept blajină și calmă. Ori de câte ori își vizita soacra, se îmbrăca în mod special. Alex era cea mai înaltă dintre toți trei, încă frumoasă, după cum spunea fiecare deși, pe măsură ce treceau anii, observația căpăta un caracter tradițional, rutinier. Avea o față ovală, un nas frumos modelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că acum nu mai am iluzii. — Cum ai mai putea avea? Eu îți spun numai adevărul. Sunt o fântână de adevăr. — Cred că-mi spui adevărul; și presupun că asta înseamnă ceva, răspunse Diane. Își plimba privirea peste fața rotundă, calmă, a lui George, peste cămașa lui albă, curată, cu mânecile îngrijit suflecate, peste brațele palide acoperite cu perișori bruni, mătăsoși, buni de mângâiat. Îi spuse: — Ești aici. Sunt aici, fetițo, și ai grijă de mine. Sunt sfârtecat de spade și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
gândești la Eastcote? — Cică ar fi primit o scrisoare de la Rozanov, așa spunea cineva. — Uite ce-i fetițo, ține-ți urechile bine destupate, pândește și află cât mai multe. Când se afla în repaos, fața lui George avea o expresie calmă, binevoitoare. Frământările lui necontenite încă nu-i brăzdaseră suprafața netedă. Avea părul castaniu închis al familiei McCaffrey (cei din familia Stillowen erau blonzi), pe care-l purta scurt și lins, într-o tunsoare de modă veche (se zvonea chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi vrut Adam să-l aducă pe Zet la Băi, dar câinii nu erau admiși decât pe promenadă. Încerca să-și imagineze cum ar fi arătat Zet singur în Baia Interioară, spintecând suprafața netedă, mătăsoasă a apei cu mișcările lui calme, încrezătoare, ca de șobolan. Zet înota bine. Adam înotase de multe ori împreună cu el la râu, numai că acum nici asta nu mai era permis, din cauza a nu știu ce spusese doctorul. În zilele obișnuite din săptămână, Baia Interioară era foarte liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sublimă abilitate de a expune evidentul, de a înfățișa lucrurile cele mai apropiate. Dar ceea ce pare a fi cel mai apropiat este, de fapt, cel mai îndepărtat. Jinduia să poată trăi obișnuit, să poată vedea lucrurile cu simplitate, cu ochi calmi și limpezi. O luciditate simplă îi apărea mereu accesibilă și totuși niciodată nu o putea realiza. Jinduia după gânduri liniștite, repauzante. Trăise atâta amar de vreme în sânul problemelor printre care cele mai luminate minți din trecut bâjbâiseră ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îi întunecau cerul și-i sfâșiau măruntaiele, ca niște vulturi. O clipă se gândi să-și scoată pantoful și să spargă geamul cu el. Fața îi era însă impasibilă; până și încruntarea se spulberase. Se îndepărtă de casă cu pași calmi, înaintă vreo douăzeci de metri, apoi se opri și rămase câteva minute perfect nemișcat. Doi studenți de la Școala de Politehnică din Ennistone, care se duceau să-i ducă Nestei Wiggins o înștiințare în legătură cu un miting politic, îl recunoscură și traversară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Diane, copleșită încă de emoțiile clipei când luase împărtășania, începu să plângă. Haide, haide, oprește-te, puțin curaj! — Curaj! Sunt un nimic, sunt o piftie. O piftie nu poate avea curaj. — O piftie se poate ruga. — Eu nu pot. — Fii calmă. Caută ajutor. Cere și ți se va da. Bate și ți se va deschide. — Ce să cer, cui să cer? Dacă ceri cu adevărat, vei primi cu siguranță răspunsul. Trebuie să lupți, împreună cu propriul tău Dumnezeu, împotriva propriului tău demon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fericirea e binele dumitale? Nu, nu, nu. Binele e binele meu. — La ce ne ajută tautologia asta? Binele e o pisică de Cheshire. — Și nu credeți, totuși, că am putea face... ceva? — Din punct de vedere moral? Putem să fim calmi și cu bun-simț și să ne autodisprețuim. Și mai există ideea de datorie, un concept excelent. Astea sunt lucrurile care merg înainte. Dar, în primul rând, trebuie să ne vedem pe noi înșine ca pe niște făpturi mărunte, ridicole - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]