6,961 matches
-
existenței unor monopoluri sau prin încălcarea durabilă a unora dintre regulile sale de funcționare. Primul tip al economiei moderne de piață a mai fost numit capitalism concurențial, economie concurențială, economie de piață bazată pe concurența completă sau pură și perfectă, capitalism al liberei concurențe<footnote Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, Economie, Manual universitar, ediția a doua, Editura Economică, București, 2001, pp. 107-110; Niță Dobrotă, Economie politică, Editura Economică, București, 1997, pp. 49-64; Aurel Negucioiu, op. cit., p. 17. footnote>. 6
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
politic, reinstaurarea monarhiei, iar în plan economic, pledau pentru ridicarea agriculturii la rangul de cea mai importantă ramură a economiei naționale, pentru restituirea pământului foștilor proprietari și pentru limitarea strictă a industriei la resursele existente în țară; b) adoptarea modelului capitalismului avansat, de tipul celui din Statele Unite ale Americii, Germania, Franța sau Anglia - adepții acestei opțiuni văd în țările menționate un etalon al democrației și al creșterii și dezvoltării economice; c) edificarea unei economii cu piață pură și perfectă, complet liberă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
să cuprindă în structura sa elemente de control social, capabile să prevină și să elimine dereglările mecanismelor de funcționare a economiei, precum și depresiunile economice și sociale; f) orientarea spre o economie de piață postcapitalistă, capabilă să înlăture neajunsurile și imperfecțiunile capitalismului și să asigure funcționarea și evoluția echilibrată a vieții economico-sociale; g) elaborarea unui model propriu, pentru că niciun model transplantat nu poate fi eficient pe termen mediu și lung - se pornește de la convingerea că numai 9 Nu trebuie să se înțeleagă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fascinante ale economiei cu piață concurențială. Cercetarea economică românească a inițiat o analiză comparativă a diferitelor tipuri de modele, aducând în prim-plan și modelul economiei sociale de piață, de care este legat așa-zisul miracol german. Paralel apare și capitalismul contra capitalism, care pune în opoziție modelele renan și american, bazat pe doctrina impusă de Reagan - un liberalism mai nuanțat promovat de republicani. A fost agreat, atunci, acest tip de model, cu particularități în Germania, Suedia, Norvegia și Austria. Sunt
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economiei cu piață concurențială. Cercetarea economică românească a inițiat o analiză comparativă a diferitelor tipuri de modele, aducând în prim-plan și modelul economiei sociale de piață, de care este legat așa-zisul miracol german. Paralel apare și capitalismul contra capitalism, care pune în opoziție modelele renan și american, bazat pe doctrina impusă de Reagan - un liberalism mai nuanțat promovat de republicani. A fost agreat, atunci, acest tip de model, cu particularități în Germania, Suedia, Norvegia și Austria. Sunt cunoscute din
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
exemplu, Organizația Mondială a Muncii și Parlamentul European). Uniunea Europeană a beneficiat de experiența suedeză în domeniul protecției sociale, dezvoltării sociale și al tipului de asistență socială. O problemăcheie a Europei este însă pacea socială. Modelul corespunde unui compromis între interesele capitalismului și interesele muncii, realizând, mai mult sau mai puțin, așa-zisa clasă de mijloc, care ar ține echilibrul între extreme (puțin foarte bogați și din ce în ce mai mulți săraci) și permite pacea socială. O serie de organisme românești (Institutul de Cercetare Științifică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în care guvernul are, în mod necesar, un rol moderator și stabilizator activ. Ceea ce în țările Europei Centrale și de Est se consideră a fi alternativă la socialism, sau, dacă se folosește termenul general acceptat „comunism”, nu este, de fapt, capitalismul. Dacă acesta ar fi capitalism în forma sa clasică, țările foste socialiste nu ar tinde nicio clipă spre transformări. Alternativa vizată este statul-model în care guvernul este moderator și stabilizator activ. Capitalismul de astăzi nu mai este capitalismul din secolul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mod necesar, un rol moderator și stabilizator activ. Ceea ce în țările Europei Centrale și de Est se consideră a fi alternativă la socialism, sau, dacă se folosește termenul general acceptat „comunism”, nu este, de fapt, capitalismul. Dacă acesta ar fi capitalism în forma sa clasică, țările foste socialiste nu ar tinde nicio clipă spre transformări. Alternativa vizată este statul-model în care guvernul este moderator și stabilizator activ. Capitalismul de astăzi nu mai este capitalismul din secolul al XVIII-lea și nici
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
termenul general acceptat „comunism”, nu este, de fapt, capitalismul. Dacă acesta ar fi capitalism în forma sa clasică, țările foste socialiste nu ar tinde nicio clipă spre transformări. Alternativa vizată este statul-model în care guvernul este moderator și stabilizator activ. Capitalismul de astăzi nu mai este capitalismul din secolul al XVIII-lea și nici din secolul al XIX-lea. Capitalismul nu ar fi putut supraviețui în forma sa inițială; cei care vorbesc despre întoarcerea la piața liberă din vremea lui Smith
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de fapt, capitalismul. Dacă acesta ar fi capitalism în forma sa clasică, țările foste socialiste nu ar tinde nicio clipă spre transformări. Alternativa vizată este statul-model în care guvernul este moderator și stabilizator activ. Capitalismul de astăzi nu mai este capitalismul din secolul al XVIII-lea și nici din secolul al XIX-lea. Capitalismul nu ar fi putut supraviețui în forma sa inițială; cei care vorbesc despre întoarcerea la piața liberă din vremea lui Smith sunt nerealiști, pentru că punctul lor de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
foste socialiste nu ar tinde nicio clipă spre transformări. Alternativa vizată este statul-model în care guvernul este moderator și stabilizator activ. Capitalismul de astăzi nu mai este capitalismul din secolul al XVIII-lea și nici din secolul al XIX-lea. Capitalismul nu ar fi putut supraviețui în forma sa inițială; cei care vorbesc despre întoarcerea la piața liberă din vremea lui Smith sunt nerealiști, pentru că punctul lor de vedere poate fi asociat, după unele aprecieri, cu o „deviere psihică cu caracter
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fi asociat, după unele aprecieri, cu o „deviere psihică cu caracter clinic”. Este un fenomen care nu există în Occident, care nu ar fi suportat și care nu ar putea supraviețui. Viața se ameliorează și ar fi apărată de guvern; capitalismul, în forma sa pură, ar fi la fel de inacceptabil și pentru fostele state socialiste din Europa<footnote J. Kenneth Galbraith, „De ce dreapta nu are dreptate”, The Guardian, 20 ianuarie 1990, reprodus în Alternative, nr. 3 din 1990, pp. 30-33.. footnote> Anghel
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ale structurilor de ramură, ale resurselor naturale etc.; b) de a încerca să conceapă o strategie proprie originală, pe care să o aplice prin metode întru totul specifice, pentru că nu există o experiență istorică de trecere de la socialismul marxist la capitalism; c) de a realiza o sinteză a unor aspecte pozitive din experiențele mai multor țări, îndeosebi europene, pe baza următoarelor criterii: încadrarea în cerințele revoluției tehnico-științifice actuale și ale evoluției spre economia așazisă a viitorului, valorificarea experienței pozitive a țării
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a costurilor de producție concomitent cu ridicarea cererii pieței), Milbank consideră piața liberă un sistem „viabil” atât timp cât capitalul nu e creat prin monopol tehnologic sau manipulare ideologică a dorințelor corpului social. Această exigență elitistă trădează intenția unei critici etice a capitalismului. Deși a sesizat comportamentul „prozelitist” al pieței, Marx n-a vrut să ofere această evaluare etică a capitalismului. Înrădăcinate în grija pentru paideia, primele forme de critică a capitalismului au fost lansate în secolul al XIX-lea în mediile socialiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu e creat prin monopol tehnologic sau manipulare ideologică a dorințelor corpului social. Această exigență elitistă trădează intenția unei critici etice a capitalismului. Deși a sesizat comportamentul „prozelitist” al pieței, Marx n-a vrut să ofere această evaluare etică a capitalismului. Înrădăcinate în grija pentru paideia, primele forme de critică a capitalismului au fost lansate în secolul al XIX-lea în mediile socialiștilor. Milbank oferă două exemple vicinale: John Ruskin (1819-1900) și Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865)1. Ruskin, a cărui sensibilitate poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
corpului social. Această exigență elitistă trădează intenția unei critici etice a capitalismului. Deși a sesizat comportamentul „prozelitist” al pieței, Marx n-a vrut să ofere această evaluare etică a capitalismului. Înrădăcinate în grija pentru paideia, primele forme de critică a capitalismului au fost lansate în secolul al XIX-lea în mediile socialiștilor. Milbank oferă două exemple vicinale: John Ruskin (1819-1900) și Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865)1. Ruskin, a cărui sensibilitate poetică i-a îmbunătățit calitatea observațiilor politice, vedea în capitalism „practica unei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
critică a capitalismului au fost lansate în secolul al XIX-lea în mediile socialiștilor. Milbank oferă două exemple vicinale: John Ruskin (1819-1900) și Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865)1. Ruskin, a cărui sensibilitate poetică i-a îmbunătățit calitatea observațiilor politice, vedea în capitalism „practica unei false cunoașteri”2. Mai precis, blazonul amoralității care pecetluiește „sfera publică” a acțiunilor economice reprezintă camuflajul indecent al practicii exploatării slăbiciunilor din „sfere private”. Fluxul cererii și refluxul ofertei speculează - ca pârghii structurale ale economiei capitaliste - fragilitatea conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sistemului economic capitalist și a științelor sociale moderne nu este o simplă coincidență. Așa cum a arătat J.-F. Lyotard, acest fapt dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina tehnocratică a capitalismului 1. Tehnoștiința reduce valoarea de adevăr la un act de proclamație a puterii. Profitul cunoaște doar limbajul elementar al dominației. „Capitalismul este la fel ca știința pentru că nu-i pasă de altceva decât de putere.”2 Puterea - ai cărei primi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina tehnocratică a capitalismului 1. Tehnoștiința reduce valoarea de adevăr la un act de proclamație a puterii. Profitul cunoaște doar limbajul elementar al dominației. „Capitalismul este la fel ca știința pentru că nu-i pasă de altceva decât de putere.”2 Puterea - ai cărei primi aliați sunt tehnoștiința modernă și disciplinele sociale acolite - justifică ubicuitatea contemporană a capitalismului ca mod de producție „deteritorializat” (Deleuze și Guattari
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
puterii. Profitul cunoaște doar limbajul elementar al dominației. „Capitalismul este la fel ca știința pentru că nu-i pasă de altceva decât de putere.”2 Puterea - ai cărei primi aliați sunt tehnoștiința modernă și disciplinele sociale acolite - justifică ubicuitatea contemporană a capitalismului ca mod de producție „deteritorializat” (Deleuze și Guattari). Morbul puterii, care se dezvăluie în dorința primară de a exercita puterea fără alt țel decât acela de a o exercita (indiferent cum), s-a răspândit în diverse forme în lumea modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mondială a progresului 1. Aceste teorii relativiste despre om și societate au ajus să exercite o puternică influență chiar asupra mediilor teologice. În America de Nord, critica modernității din „cursul scurt” al manualelor deconstructiviste influențează chiar decizia asupra rosturilor pastorale ale Bisericii. Capitalismul este identificat cu „fiara”1, iar agenda feministă deconstruiește convențiile și invențiile tradiției iudeo-creștine, bazată pe cărți dubioase. De la Vechiul Testament până la autorii postbizantini (e.g. Filocalia), doctoranzii suspiciunii vor citi certe urme de „sadism” ori „masochism”2. Despărțită de orice asceză
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
chair, Editions du Seuil, Paris, 2000 (trad. rom. de I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003). Henry, M., L’essence de la manifestation, Presses Universitaires de France, Paris, 19902. Henry, M., La barbarie, Grasset, Paris, 1987. Henry, M., Du communisme au capitalisme. Théorie d’une catastrophe, O. Jacob, Paris, 1990. Henry, M., Marx. I. Une philosophie de la réalité; II. Une philosophie de l’économie, Gallimard, Paris, 1976. Henry, M., Phénoménologie matérielle, Presses Universitaires de France, Paris, 1990. Hitchins, Keith, A Nation Affirmed
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
New York, 2006. Walicki, Andrzej, The Slavophile Controversy. History of a Conservative Utopia in Nineteenth-Century Russian Thought, Oxford University Press, Oxford, 1975. Wannenwetsch, Bernd, Political Worship: Ethics for Christian Citizens, Oxford University Press, Oxford, 2003. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, trad. rom. de I. Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, Max, Sociologia religiei, Editura Teora (Universitas), București, 1999. Weber, Max, Teorie și metodă în științele culturii, trad. rom. de N. Râmbu și Johann Klusch, Editura Polirom, Iași, 2001. Weil, Simone
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
externe, a venit la Paris pentru a denunța manevra imperialismului franco-englez, prin care se urmărea controlul țărilor europene mici. Totodată, fosta U.R.S.S. a respins posibilul ajutor american în numele intereselor superioare ale socialismului și pe motiv de a nu salva capitalismul american, opțiune care s-a extins și asupra țărilor Europei centrale și de est (Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, România, Bulgaria, Ungaria). Ruptura Est-Vest a devenit tot mai evidentă după Conferința miniștrilor afacerilor externe de la Moscova (aprilie 1947), și mai ales după
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
era recunoscută ca o realitate economică și politică și nu s-a scufundat așa cum prevedeau cercetătorii sovietici. Mai mult, avantajele Pieții comune au determinat partidele comuniste din Europa occidentală să-și modifice pozițiile lor, contestând Moscova pe timpul Conferinței privind problemele capitalismului contemporan (27 august 3 septembrie 1962). Măsurile nu au întârziat să apară. Economiștii comuniști își propuneau de a intra în structurile comunitare pentru a le transforma, iar muncitorii să contribuie la creșterea economică a Pieței comune. C.E.E. era recunoscută oficial
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]