2,850 matches
-
cam ce pune la cale, norocosul trebuia împiedicat să-și încaseze cec-ul. Respirând ceva mai ușurat se pregătea și el să părăsească camera de control. Mai aruncă o privire spre monitoare și simți că i se face rău. Ușile cazinoului se izbiseră de perete, în timp ce înăuntru năvăleau o mulțime de oameni în uniformă. Nu erau polițiști, armata era cea care apăruse acolo. În spatele soldaților se aflau câțiva civili îmbrăcați în costume închise la culoare. Bărbatul care reușise să câștige la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
afla Vlad Mihailovici. Îl înhățase de braț și îl scosese afară. Alergau cât îi țineau picioarele spre scările care duceau la subsol. Coborâseră în viteză până în garajul subteran și se opriseră în fața unei uși masive de metal. Când săpaseră fundațiile cazinoului găsiseră o galerie veche. O exploraseră împreună și constataseră că, după ce merge câteva sute de metri pe sub pământ, iese undeva pe un bot de deal, chiar deasupra șoselei ce ducea spre port. Tunelul se prezenta bine, pereții săpați în rocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care putea fi asociată cu seriozitatea era negrul. Regreta că nu se fac registre cu paginile negre pe care să scrie cu alb, dar nu avea încotro. Imediat ce plecase din Cipru, dăduse foc registrului în care ținea evidența afacerii cu cazinoul. Nu transcrisese nimic în agendă, nu pentru că nu ar fi avut ce. Erau destui indivizi care îi datorau bani, dar se speriase prea tare de cât de ușor ajunseseră la el autoritățile, în ciuda măsurilor de precauție pe care și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bancă. Întorcând ochii am zărit la câțiva pași de mine o bancnotă împăturită. Am luat-o în mînă: o hârtie de cinci sute de lei. ― Ia te uită de unde sare norocul! am exclamat înseninîndu-mă și privind fără să vreau spre cazinoul care se afla la o sută de pași. Norocul cere noroc. Ce-ar fi să-l pun la încercare? E momentul cel mai prielnic și ar fi o prostie să-mi scape printre degete. Zis și făcut. Am intrat cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a răsplătit pentru statornicie. După câteva tururi ieși din nou 7, apoi 12 și iar 7 de cinci ori la rând, ca și cum nu mai existau alte numere decât acest șapte năzdrăvan. Ce uluire s-a stârnit printre jucători!... În istoria cazinoului constănțean nu se mai întîmplase ceva analog. Am auzit pe cineva din spate: ― Dă-i înanite! Ai să spargi banca! Mi-a venit în minte cazul englezului Wells care, pe la sfârșitului secolului trecut, spărsese de trei ori banca la cazinoul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cazinoului constănțean nu se mai întîmplase ceva analog. Am auzit pe cineva din spate: ― Dă-i înanite! Ai să spargi banca! Mi-a venit în minte cazul englezului Wells care, pe la sfârșitului secolului trecut, spărsese de trei ori banca la cazinoul din Monte-Carlo câștigând peste două milioane de franci aur. Dar, reîntors la Londra nu și-a mai găsit soția; dispăruse cu un proaspăt iubit. Am conchis mintal: "E adevărat ce se spune: cine are noroc de bani pierde în dragoste". O
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
din afară, ci chiar dinăuntrul meu. Mihaela era în mine atotstăpînă... Neavând încotro, mă lăsam pradă vrajei. O vedeam cu spaima pe față, atunci când o sărutasem întîia oară pe scara mansardei; îmi tiuia în urechi obsedant: șapte, șapte, șapte! de la cazinoul din Constanța; retrăiam nebunia posesiunii sau mă înfioram de strigătul ei: "Aș vrea să-ți intru în sînge!" Aceste puține gări din calea fericirii noastre aveau un farmec inedit pe care nu-l descopeream decât foarte târziu. " Dacă Mihaela o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a făcut semn să zică mai departe, fără a se opri. -Omul este acela care a produs haos pe pământ, mi-a făcut zilele amare, nu mai vrea să muncească. Ziua doarme și noaptea se distrează în cele mai scumpe cazinouri. Omul a distrus pădurile, a înecat în chimicale apele, a inventat mașina timpului care funcționează cu gaze ce omoară păsările, organizează vânătorii, ocazie cu care omoară animalele pădurilor care au mai rămas pe pământ. Lasă copiii să se joace în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în plin soare. Nimeni nu se sinchisește, însă, de asta. Clienții motelului circulă pe alei, până la terenul de golf, în cărucioare electrice. Probabil, dacă în California ar fi admise jocurile de noroc, lângă terenul de golf ar apărea și un cazinou. Proximitatea deșertului micșorează distanța dintre joc și moarte. De altfel, nu întîmplător, probabil, Las Vegas (aflat în statul Nevada) a apărut în deșert. Nicăieri jocul nu e mai excitant. Puțin mai târziu, deșertul devine alb din cauza sării, în fața noastră, o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
deșert, utopia jocului. Marile drame ale umanității și chiar problemele Americii se opresc la porțile acestui oraș sau undeva prin cartierele unde oamenii duc o existență obișnuită. Pe bulevardul central din Las Vegas, unde se înșiruie, aproape unul lângă altul, cazinourile, anunțate de un adevărat desfrâu de reclame luminoase, nimeni nu-și mai aduce aminte de rănile și de complexele lăsate de războiul din Vietnam, de înfometații din Somalia sau de căderea comunismului în Europa de Est. Viața înseamnă, aici, o ruletă și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
rafinată. Trebuie să fie vehementă, șocantă, ieșită din comun, să nu poți s-o ignori. Ne strecurăm spre sala unde trebuie să intrăm prin îmbulzeala de la un alt spectacol. Merită să spun câteva vorbe despre această "superproducție" de pe "insula piraților". Cazinoul, The Treasure Island, e așezat pe o imitație de stâncă înconjurată de mare. În apropiere, se află două corăbii. Una a "piraților". Alta a unor oameni pașnici. Din oră în oră, are loc atacul. Se trage cu tunul, se adresează
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
decât zornăitul monedelor care cad în cutiile metalice. " Prețurile în hoteluri și în restaurante sunt mai mici, aici, decât în restul Americii, ne spune doctorul Costin. Se mizează pe veniturile aduse de jocurile de noroc. Căci fiecare hotel adăpostește un cazinou. Și nimeni nu rezistă să nu joace". Într-adevăr, dacă ai cinci dolari, e greu să reziști iluziei contagioase că peste o oră ai putea fi milionar. Mai simplu e când îți fluieră vântul prin buzunare. Blandiana, care a câștigat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Ne grăbim să ne întoarcem la Los Angeles. Din mașină, constat că piramida "imperiului egiptean" arată mai puțin interesant acum. În lumina zilei, toate cocotele sunt dezavantajate. Înainte de a trece granița dintre Nevada și California, zărim pe marginea șoselei un cazinou. Se cheamă "Ultima șansă". Căci în California jocurile de noroc sunt interzise. 31 august Aflu că libertatea americană produce și destule bizarerii. S-a extins în America o manie pe care unii o numesc "cultul victimei". Multe soții se consideră
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
minte asta. Nu o voi spune decât o singură dată. Acum trei ani, când am început să fac cu adevărat bani, în comparație cu toate celelalte afaceri pe care le încercasem până atunci, tatăl meu dăduse de dracu din cauza banilor pierduți prin cazinouri și la cursele de cai... Știi ce a făcut fricosul ăla? A întocmit o factură cu toți banii pe care îi cheltuise cu mine ca să mă crească. Exact - cu alte cuvinte, mă facturase, fir-ar al dracului să fie. Copilăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mea. L-am bătut amical pe umăr. Nu prea eram eu bun la chestii din astea. — Două săptămâni, am spus, două săptămâni și ai scăpat de aici. Două săptămâni, după care tu și cu mine vom zace beți în vreun cazinou cu două gagicuțe pe lângă noi. — Ba nu, eu nu. Eu voi fi cu Ella și cu copiii. Numai pentru asta trăiesc acum. Îmi oferi un rânjet disprețuitor. Beat într-un cazinou cu tine și cu două curve. Ce mișto. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tu și cu mine vom zace beți în vreun cazinou cu două gagicuțe pe lângă noi. — Ba nu, eu nu. Eu voi fi cu Ella și cu copiii. Numai pentru asta trăiesc acum. Îmi oferi un rânjet disprețuitor. Beat într-un cazinou cu tine și cu două curve. Ce mișto. Chiar crezi că nu m-am săturat de așa ceva? M-am dus să-i aduc cafea și ciocolată. De zece ani se tăvălea Alec pe la periferia societății. I-au trebuit zece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
faimoși din acea vreme - dacă nu și cei de azi, și n-ar trebui să ne-ndoim dacă ne gândim la rapperi și la Pavarotti - erau siliți să lucreze mână-n mână cu mardeiașii orașului, care aveau monopolul asupra cabaretelor, cazinourilor și bordelurilor. Un cântăreț vestit nu era pentru ei mai mult decât o prostituată căreia-i luau bună parte din ago niseală. Smulgându-și perii de disperare în fața rivalului său prodigios, Zavaidoc încercă mai întâi să-l învingă cu mijloace
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
plauzibile, așa cum ar trebui să fie existența tuturor. Devia de la ele întâmplător, câteodată, prin vreo sărbătoare și se bucura de fiecare dată când soarta lua în joc neprevăzutul iar finalul, îndepărtat, foarte îndepărtat, visul oricărui licean, era banchetul la minunatul Cazinou constănțean. El și colegii au fost nevoiți să depășească șocul învățământului de până atunci care începuse să se modernizeze, nu se mai obișnuiau școlile separate strict în fete și băieți, erau mixte. Școlile cu tradiție numărul 1 de băieți, Mircea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
s-au rugat de el. Începuse să-i fie teamă, tot felul de zvonuri circulau pe această temă însă, dacă analizai corect, nu mai conta că primeau câteva colege cu ei. În noaptea aceea era banchetul Liceului 4, tot la Cazinou și aveau așezată masa puțin mai separat. Când a început petrecerea parcă erau copiii nimănui însă au văzut deodată că se îndreaptă spre masa lor profesorii de la Liceul 4 care i-au sărutat și le- au spus: - Vă felicităm pentru
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fiecare seară se întâlnea cu băieții prin oraș, Magi le explica diverse subiecte la limba română, aici nu avea rival printre ei el trebuia întâi să-și dea corijența dar participa indirect la emoțiile lor. Într-o seară ajunge la Cazinou mai devreme la întâlnirea obișnuită cu colegii veniseră numai Costică și Magi. - Hai, să luăm niște țigări pentru noi și pe urmă ne întâlnim cu ceilalți colegi! Trebuiau să zărească marinarii greci de la care luau țigările, bineînțeles contra cost. Pe
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pe masă, cu francaturile la vedere. Le mai număra o dată, mutîndu-și cu lehamite privirea de la o adresă la alta, deși le știa pe toate pe de rost de multă vreme. Apartamentul Bătrînului de pe Magheru, garsoniera lui Roja de pe bulevardul Dacia, cazinoul de lîngă intrarea Michelet și barul restaurant al lui Timișoara din Lahovari. Între timp Angelina mai uita de bosumflare, se ridica de la locul ei și încerca să facă ceva util. Începea să cotrobăie prin sertarul în care aduna tot felul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tăblărie, Titan Ice, Gregorio Rizo, Agenția de Turism Caraiman, Vacanțe la Munte, Regia Autonomă de Transport București. Una, două, trei, patru stații, își alcătuiește în minte itinerarul, apoi încă o sută, două de metri de mers pe jos pînă la cazinoul din spatele blocului Patria, e perfect, se gîndește aruncîndu-și țigara fără s-o stingă, dîndu-i un bobîrnac prin aer, nerăbdător să urce. Să vezi ce-o să-ți fac eu ție, începe să-l amenințe Delfina ieșindu-și din fire, intrînd valvîrtej
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
deasupra barului: „Vindem pentru nostalgici cu venituri mici: apă de mare cu nisip, scoici și meduze (pentru pretențioși); poster color din toate stațiunile litoralului românesc; fotografii, gen tablou, de epocă, În sepia (pentru rafinați), cu hotelul Movilă de la Carmen Sylva, Cazinoul din Constanța și Moscheea din Mangalia. Ajan & Co.” Gheretă citi de mai multe ori anunțul, apoi Își descheie tacticos nasturii „paltonului său de ocazii”, lăsând să se reverse peste revere un superb fular mov de mohair cumpărat de Zorela de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
stației. Ușa despre care pământenii bănuiau că dă într-o încăpere dădea, de fapt, într-un bulevard feeric luminat, intens circulat și zgomotos, pe laturile căruia se înșirau mulțimi de baruri, de cinematografe, videoteci, biblioteci, cinemateci, franzelării, marochinării, horincii, carmangerii, cazinouri, tripouri, bistrouri, depouri, restaurante, crame, snackuri, biguri, cosmicării, solduri, taverne, crâșme, spelunci, tarabe, teatre, ba chiar, imediat pe stânga, cum treci de singurul semafor veșnic verde, și-o ceaprăzărie mică, dar curată. Dromiket 4 și Stejeran 1, care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
își petreceau diminețile în orașul vechi, pe pista de carting, la delfinariu ori în Maryam Square, unde era plin de englezi, de thailandezi și de traficanți de diverse nații. Kish era paradisul amanților, dar nu ghiceai asta decât seara, la cazinou ori la clubul nautic, unde gărzile nu-și făceau intrarea. Dacă ar fi fost divorțată, ar fi cerut-o de nevastă pe insulă, fiindcă locul asigura tot decorul: faleze romantice, luminate până în zori, restaurante de noapte, chiar dacă fără alcool, ceainăria
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]