6,690 matches
-
cadrul legislativ al fiecărui stat și cadrul comunitar.36 3.6. Deși Cartea verde asupra modernizării dreptului muncii, ca și Comunicarea Comisiei asupra flexisecurității muncii se referă și la unele aspecte ce țin de dreptul securității sociale, dezbaterea a fost centrată prioritar asupra problemelor ce privesc dreptul muncii, respectiv dreptul contractului individual de muncă. 4. Concluzii 4.1. Concluzia esențială, fundamentală este aceea că se impune, în continuare, aplicarea legislației muncii din statele membre ale Uniunii Europene. Fără a se pune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Este o abordare generică, considerată best practice, pentru gestiunea tuturor tipurilor de proiecte, devenind standardul universal valabil pentru organizarea, gestionarea și controlul proiectelor. Aplicată pe scară largă atât în sectorul public, cât și în cel privat, această abordare eficientă și centrată pe procese s-a extins din Marea Britanie în țări precum Olanda, Italia, Australia și India. footnote> consideră că riscurile standard provin din șase direcții: managementul de proiect, echipa de proiect, natura proiectului, maturitatea organizației, clientul și contractul, furnizorii de terță
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
modele cu sau fără cercetare-dezvoltare, adică acelea în care se stimulează creșterea economică în lipsa progresului tehnic și, respectiv, cele potrivit cărora progresul tehnic este rezultatul activității economice desfășurate în sectorul de cercetare-dezvoltare al țărilor dezvoltate. Teoriile clasice, neoclasice și cele centrate pe creșterea endogenă au la bază diferite formulări ale funcției de producție, în structura căreia sunt, de regulă, cuprinși o serie de factori cum ar fi: capitalul, munca, resursele naturale, tehnologia și factori ce depind de mediul sociocultural. Spre deosebire de abordările
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
tăceri. „Cuvântul (Le Verbe) - spune J.-L. Marion - nu se rostește în nici o limbă, pentru că el depășește limbajul însuși, de vreme ce, Cuvânt în carne și oase, El se dăruiește într-un mod indisolubil ca locutor, semn și referent”3. Biserica a centrat hermeneutica biblică pe experiența liturgică a Euharistiei, prin care adevăraților ucenici ai Domnului „li se deschid ochii” (Lc. 24,31) pentru a putea cunoaște (connaître) adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Alegoria nu este decât un efect al acestei strategii de unificare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
științei politice trebuie realizată având în vedere disciplinele în care ea se aplică, precum filosofia politică, antropologia, istoria, sociologia, psihologia socială etc. Necesitatea circumscrierii unui obiect propriu de studiu, condiție esențială a formării și existenței oricărei științe, face ca discursurile centrate pe această dimensiune să accentueze deosebirile existente între diferitele discipline științifice 8. Politologul britanic David Robertson susține că știința politică este studiul naturii, distribuției și dinamicii puterii, la nivel național sau internațional sau la nivele mai mici. Tehnicile acestei discipline
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
securitatea în funcție de amenințarea pe care o forță armată a altui actor (actori) internațional o face asupra teritoriului său, a independenței și suveranității sale. În acest caz, este vorba despre o dimensiune exclusiv militară, viziune bazată pe politicile tradiționale de apărare, centrate pe cheltuieli mari de apărare, cursa înarmărilor și identificarea de alianțe. În formulările lor, Kenneth Waltz, Joseph Grieco (1990) și Mearsheimer (1990) afirmă că realismul neagă perspectivele cooperării, datorită preferințelor statelor de a supraviețui în anarhia internațională 37. Nimeni nu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
că o abordare a securității internaționale bazate pe promovarea securității individului uman poate oferi soluții pe termen lung la problemele care provoacă conflictele și, astfel, se poate asigura o mai bună garantare a păcii și securității adevărate, decât abordarea tradițională, centrată pe securitatea națională și implicațiile sale militare. Clasificarea de mai sus cu privire la securitate, propusă de adepții Școlii de la Copenhaga, evidențiază două aspecte în raport cu concepția tradițională. Primul arată că referentul de securitate nu mai este strict necesar statul. Astfel, în cazul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din Tratatul de la Washington, să nu se desființeze, ci să mențină existența Alianței, dar cu adaptarea la noul mediu de securitate și dezvoltarea de noi funcții 72. În acest context, după încheierea Războiului Rece, evoluția mandatului N.A.T.O. s-a centrat mai puțin pe apărarea colectivă și s-a orientat fundamental spre managementul crizelor, unde cerințele au crescut puternic de la începutul deceniului 1990, în special în contextul conflictelor din fosta Iugoslavie. Noul concept strategic, adoptat la Roma în 199173, arăta că
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
War studies, din polemologie), rezolvarea conflictului analizează violența și cauzele sale, precum și metodele și instrumentele care permit prevenirea sau stabilirea unui termen de încetare a comportamentelor violente. Rezolvarea conflictului se distinge de managementul crizei prin abordarea sa sociologică și este centrată pe individ și comunitate, în timp ce managementul crizei relevă o logică instituțională și politică. În rezolvarea conflictului există obiectivul de transformare a situației conflictuale, care nu există în politicile de management al conflictului. Totuși, în practică, evoluțiile recente ale politicilor de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mijloace de acțiune favorabile reducerii tensiunilor într-o regiune aflată în dificultate. Drept urmare, o politică eficace de management al crizei solicită capacitatea europeană de a integra o gamă largă de instrumente și de acțiuni în cadrul unei strategii unitare și coerente, centrată pe un singur obiectiv: promovarea păcii. Potrivit acestei concepții, întreaga strategie de management al crizei în doctrina Uniunii Europene are o dimensiune interdisciplinară care implică, pe de o parte, cooperarea și dezvoltarea, iar pe de altă parte, politicile europene în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
care pune accentul pe legătura existentă între problemele de securitate și cele referitoare la dezvoltare. Dacă Războiul rece a fost marcat de separarea între politicile de dezvoltare (asociate, în general, chestiunilor socio-economice de ordin intern) și politicile de securitate națională (centrate pe capacitățile politico-militare ale statelor și relațiile între acestea), perioada contemporană se caracterizează prin reducerea acestei distincții. Frontierele între dimensiunile internă și internațională a crizelor, între politica militară, politica externă și politicile de dezvoltare, și, în special, între abordările tehnice
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
natură financiară care impun eficientizarea modalităților de utilizare a alocațiilor bugetare. Contextul strategic este cuprins într-o nouă paradigmă de securitate. Dinamica securității globale a cunoscut la începutul secolului al XXI-lea o serie de schimbări majore. Paradigma de securitate, centrată pe tiparele relațiilor de tip bipolar a fost schimbată în mod radical, conținând noi elemente privind mediul de securitate contemporan, cum ar fi: accentuarea caracterului de interdependență internațională; creșterea zonelor geografice de instabilitate din Africa de Nord, Orientul Mjlociu, spre Asia Centrală și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
indicat, ca scop, referirea la bunăstare, obiectiv recunoscut prin Declarația ONU asupra drepturilor omului, conform căreia fiecare cetățean are dreptul la un standard de viață adecvat pentru sănătatea și bunăstarea sa și a familiei sale. Componentele dezvoltării durabile ar trebui centrate pe om, nevoi și obiective proprii, protecția mediului, cunoașterea pieței, accesul la luarea deciziilor, tehnologii moderne armonizate cu cele tradiționale, comunicarea, armonizarea economică a teritoriului. Parlamentul European interpretează astfel conceptul de dezvoltare durabilă:<footnote Mironescu, R. (2003), „Globalizarea în viziunea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți ai unor grupuri. O aserțiune implicită de la care pornește paradigma normativă este reglementarea conduitei umane printr-un ansamblu de norme explicite și instituționalizate. Paradigma interpretativă este centrată pe individ, în diferite ipostaze sociale, pe ideea că o colectivitate este formată din persoane ce desfășoară acte conștiente, care nu pot fi cuprinse într-o teorie generală. Viața socială este constituită din interacțiuni între participanți. Interesul general al unor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
astfel: 1. Studii de evaluare a curriculumului din clasă: - 1969, Anderson; - 1971, Steele; - 1972, Welch & Walberg, folosirea Proiectului de Fizică Harvard; - 1976, 1979, Fraser, folosirea Proiectului de Știință Australian; - 1976, 1978, 1979, Fisher; - 1976, Northfield; - 1977, Eash, folosirea curricula școlară centrată pe inovație; - 1978, Ainley, curriculum local - facilitățile standardizării științifice; - 1979, Evans & Sovell, prezența/absența modificării de design instrucțional; - 1980, de Riano, implicarea sau neimplicarea în activitatea de grup; - 1980, Fraser, folosirea inovației în individualizare; - 1982, Felner, folosirea programului de prevenție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
importanță covârșitoare, oferind, din punctul de vedere al materialității reprezentării, seturile de stimuli care vor fi procesați în interiorul structurii cognitive pe baza unor reguli, unor scheme ori a unor „scenarii” cognitive. Mai apropiată de nevoile interpretative ale reprezentării ca element centrat pe dimensiunea psiho-socio-pedagogică, propunem următoarea structură internă a acesteia, pornind de la palierele modelului sintetic-integrator al personalității prezentat de prof. M. Zlate: 1. imaginea pură: este imaginea cu coordonate exterioare normale, obiective (în fapt, este realitatea percepută cu precizie matematică), o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
organizaționale crizele paralizând și uneori chiar stopând activitățile curente, destructurând echilibrul organizației școlare atât în interior, prin confuzia și insecuritatea create, dar și în exterior, prin discreditarea imaginii colectivului și a cadrului didactic respectiv. În majoritatea situațiilor cadrele didactice își centrează eforturile și atenția, controlul și concentrarea asupra situațiilor didactice, asupra activitătii de predare ignorând, de multe ori nu din rea-voință, diversitatea situațiilor educaționale ca structuri complexe, atitudinal-relaționale. Involuntar, asemenea atitudini educaționale creează un teren propice apariției și dezvoltării fenomenelor de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în interiorul campusului (persoane înarmate); - arestări ale unor profesori sau alte persoane din categoria administrației pentru trafic de stupefiante, hărțuire sexuală, violență. În fața tuturor provocărilor anterioare instituția școlară poate fi pregătită sau, din contra, poate deveni cu rapiditate o victimă ușoară. Centrate pe analiza managementului în situații de criză la nivelul global al instituției, aserțiunile teoretice ale profesorului american sunt interesante pentru formarea și pregătirea managerilor școlii, însă au o relevanță mai redusă față de prezenta noastră investigație. Scopurile lucrării noastre sunt focalizate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o modalitate de relaționare indusă de copil cu capcana reacțiilor proiective; - contratransferențiale care, odată conștietizate, permit mobilizarea energiei și instaurarea unei relații de consiliere sănătoase; - elaborarea unei relații mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului; - elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultării active. Subiectului referitor la ascultarea activă îi putem aloca un spațiu suplimentar. Din acest punct de vedere putem aprecia că ascultarea activă este un mod excelent de a-i încuraja pe elevi să comunice. Interesul pe care
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cooperării sociale; ele pot fi mai mult sau mai puțin organizate. Piața și organizațiile sunt tipuri instituționale de manifestare a cooperării sociale și economice și de alocare a resurselor. Organizarea economică minimală a pieței presupune existența unei structuri instituționale (reguli) centrate pe definirea și impunerea drepturilor de proprietate, precum și un proces de diviziune a muncii; În baza acestora, actorii cooperează angajându-se În acțiuni (tranzacții) reciproc avantajoase. Ordinea În cadrul organizațiilor implică, de asemenea, mecanisme de diviziune a muncii, dar și mecanisme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
agent - principal care, În aceeași manieră, analizează relațiile interne ale organizației pornind de la supoziția că aceasta nu este fundamental diferită față de piață, fiind doar o sumă de contracte (nexus of contracts) ce tind, de asemenea spre „eficiență”. Apoi, ne vom centra pe explicațiile instituționaliste ce Înglobează elemente culturale, normative și acționale. În capitolul al cincilea vom introduce elemente relaționale În explicarea cooperării economice. În ultima parte a lucrării vom realiza o aplicație teoretică și practică a unui model compozit al câmpurilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei construcții sociale (firma capitalistă) În fața alteia (piața concurențială). Vom prezenta În cele ce urmează ideile de forță ale teoriei, arătând În același timp similaritățile sale cu funcționalismul durkheimian În sociologie. În final, vom analiza limitele acestor explicații teleologice macrosociologice (centrate pe eficiență la nivel sistemic) În explicarea emergenței cooperării economice. 1. Teorii economice ale firmei Firmele sunt organizații având funcții de producție private; ele sunt acele organizații ce fac obiectul de studiu al economiei. Totuși, datorită estompării distincției dintre sferele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi invocați pentru explicarea evenimentelor bruște, discontinue ce au fost posibile prin acumularea unei mase critice de tensiuni În cadrul relației agent - principal; acestea au generat o adevărată explozie În cadrul sectorului corporatist ce a redeschis problema guvernării (governance) corporațiilor moderne. Explicațiile centrate pe organizație ca piață În care se tranzacționează eficient realizarea acțiunii colective prezintă limitări teoretice, dar și empirice. Cu excepția relației Între deținătorii de capital și manageri, concepția economistă nu problematizează distribuirea resurselor ce rezultă din câștigurile de eficiență ale corporației
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care se legitimează și capătă consistență cognitivă. Explicarea patternurilor de cooperare intraorganizațională se invocă elemente politice și cognitive, mai degrabă decât rațiuni economice, Înscriind teoria economică pe linie instituționalistă și apropiindu-o epistemic de sociologie. Problema cooperării În interiorul organizațiilor se centrează pe considerații etice privind raporturile de putere din organizații, pe procesele cognitive de stabilire a scopurilor, modalitățile legitime de alocare a resurselor, pe direcțiile În care „imersiunea” organizațiilor În sistemul social mai larg afectează procesele interne ale acestora. În teoria
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
implicării Larson (1992), Portes și Sensenbrenner (1993) și Uzzi (1996, 1997) se numără printre autorii care au aplicat modelul implicării, rămas mai puțin operaționalizat În articolul lui Granovetter (1985), În cercetări empirice concrete. Analiza rețelelor sociale la nivel organizațional este centrată pe modelul de relații existente Între o organizație de referință și alte organizații din aceeași rețea. O rețea socială poate fi reprezentată prin conexiunile dintre mai multe organizații, conexiuni determinate de varietatea relațiilor sociale și economice pe care acestea le
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]