3,834 matches
-
voi duce la vânătoare». La cererea băiatului, unchiul său (care era atunci singurul bărbat viu) îi făcu un arc cu săgeți, și a doua zi plecară amândoi la vânătoare. Vânară căprioare sus, la munte, și, până la urmă, băiatul vână un cerb. Unchiul îi arătă cum se prepară carnea. Au fiert două pulpe: una pentru unchi și alta pentru băiat. Când carnea a fost fiartă, au pus-o la răcit în tufișuri. Atunci, Dragonul enorm s-a arătat. Băiatul n-a simțit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Ministerul Economiei Forestiere, primării locale, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, elicoptere de la armată..., fiind în joc "onoarea țării", excelent cotată la acest capitol "în exterior". Cei din echipa de filmare, pe banii MAE, tot lungeau filmările: ba că nu au cerb, ba lup, ba vulpe, toate "personajele" trebuind să fie "trofee maxime". De fapt, ei doreau să-și prelungească o vacanță de vis. Atenționați că, în conformitate cu contractul, o să le aplic penalități pentru fiecare zi de întârziere, au găsit și filmat toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și mă iubești. Vreau să stau cu tine!» și continua să vorbească stâlcit și a arăta cu nasul în sus. «Ridică-te și intră în casă!». În lumina luminii se ivi un biet băiețaș, slab, cu doi ochi mari de cerb înfricoșat. «Așează-te și mănâncă!», îi spuse don Calabria, acomodându-l pe un scaun și punându-i în față porția sa de la cină. Apoi, a unit trei scaune, și-a pus salteaua peste ele și a pregătit un culcuș cald
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în audiență de la ora șapte, cina înainte de ora șapte seara, după partida de tarot agrementată de bîrfele cotidiene colportate de Catarina Schratt, partenera și prietena sa devotată, transfugă de la Burgtheater 73. Cu excepția zilelor cînd pleca, în costum tirolez, să vîneze cerbul și mistrețul desemnați puștii imperiale. Franz Iosif își petrecea ultima sa etapă pămînteană în cadrul zilelor reglate dinainte, o dată pentru totdeauna, ne varietur. Foarte afabil cu străinii, galant cu femeile, făcea să tremure, numai cît apărea, turma de arhiduci, inclusiv și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Descrierea unei furtuni haotice pe munți de cremene e remarcabilă: Îmi place s-ascult vântul tunând din mal în mal, Îmi place să văz capra sărind din piatră-n piatră, Îmi place s-aprinz zeada pe o întinsă vatră Și cerbul pe-o sprinceană să-l văz fără rival. Să stau la obârșia gîrliții de cristal, Mai rece decât gheața, și-n unda-i cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
purtat spre cimitir; Și-am plâns - precum ar plânge murindul în delir. Printre atâtea versuri prozaice, întîlnim uneori fraze poetice deloc banale: Alunec, în luntre, pe lac Și umbra pe apă s-așterne; În juru-ne Alpii-și desfac Priveliști eterne. Și cerbii pe râpe se suie Aiurea pierzîndu-se-n cete. Nuvelele, poemele în proză sunt simple notațiuni lirice, impresii de lectură, chiar comentarii jurnalistice, străbătute însă de tipica nostalgie. "Refractarii" sunt avangarde ale inadaptabililor de mai târziu, și Costin, care e nenorocit fiindcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lapte și miere. Eroii plutesc într-o stare de fericire statornică, aducând laude roadelor pământului care nu cer nici o sforțare din partea individului. Naivitatea schilleriană ia forme pantagruelice. Balta colcăie pe dedesubt de pește și pe deasupra de rațe, pădurea foiește de cerbi. Scriitorul a ajuns la un concept al fericirii naturale, prin care și-a împrospătat paleta, eliminând liniile melancoliei și înlocuindu-le cu tonurile flamande ale vitalității, refăcând în Moldova de azi Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apare ca un calm kief, în forma unei mari bucurii a oricărei vietăți comestibile de a participa la prefacerile materiei, de a mânca și a se lăsa mâncată. Se vorbește cu voluptate de bogăția în vânat a țării (urși, mistreți, cerbi, capre negre, cocoși de munte, ierunci, dropii, spîrcaciu, potârnichi, prepelițe, sitari, begaține, puhoieri, nagâți, rațe, lișițe, gâște, gîliți, lebede), de raci și chișcari, de crapi prinși iarna prin copci în cantități așa mari încît "foșgăiau viermuind", de pești gătiți în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umerii lăute, m-aș da ție toată goală, fericită în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de mușchi ți-oi face, chiparoși și ierbi, te-oi adulmeca în sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi. ARON COTRUȘ Aron Cotruș e din familia poeților barocului giganticului, ai mesianismului apocaliptic (linia Walt Whitman, Verhaeren, Blok, Bjelyj, Esenin), dealtfel printr-un impuls organic: Daruri ce-n veci nu adorm mă-ncing, nu mă lasă să dorm, mă-mping
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de nostalgie, de temerea morții, și elementele agreste se sanctifică. Reptila devine "șarpele binelui", grădinile sunt ale "Omului", plugul ară împins de arhangheli, flora și fauna se fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în și mai mare tristețe. Pentru noi cerul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cetățile. În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre, În zadar câinii ni se închină, suntem fără scăpare singuri în amiaza nopții. Totul continuă a fi material: Fecioara Maria a legat rod ca un pom. * Lepădați-vă coarnele moarte bătrânilor cerbi cum pomii își lasă frunza uscată... însă aureolat: Toate turmele pământului au aureole sfinte peste capetele lor. Poetul aplică un puternic hieratism bizantinizant. Tineri goi și fecioare albe trec în procesiuni, sălbăticiunile migrează apocaliptic spre orașe: Din depărtate sălbăticii cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sfinte peste capetele lor. Poetul aplică un puternic hieratism bizantinizant. Tineri goi și fecioare albe trec în procesiuni, sălbăticiunile migrează apocaliptic spre orașe: Din depărtate sălbăticii cu stele mari doar căprioare vor pătrunde în orașe să pască iarba din cenușă. Cerbi cu ochii uriași și blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porțile deschise - uitîndu-se mirați în jur. Plugurile înseși sunt niște întraripate picate din spațiul extra-cosmic, de care se cuvine să te apropii cîntînd: Pe dealuri, unde te-ntorci, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scrisă de poeta Elenă Farago Poezia „Gândăcelul” este scrisă de poetul Tudor Arghezi. c) Faptă lor este mică, înfipta, grăbita. Făptura aceea este supărătoare. a)Textul de mai jos conține câteva greșeli. Corecteaza-le ! „ -adu cerbu-ncoace ! strigă împăratul -n-am nici un cerb de dat ! răspunse mosul -e cerbul meu, eu l-am săgetat ! strigă negura-voda -se prea poate, dar eu l-am scăpat de la moarte și nu ți-l dau” b) povestea „cerbul fermecat” este scrisă de victor eftimiu. Aici sunt greșeli
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Gândăcelul” este scrisă de poetul Tudor Arghezi. c) Faptă lor este mică, înfipta, grăbita. Făptura aceea este supărătoare. a)Textul de mai jos conține câteva greșeli. Corecteaza-le ! „ -adu cerbu-ncoace ! strigă împăratul -n-am nici un cerb de dat ! răspunse mosul -e cerbul meu, eu l-am săgetat ! strigă negura-voda -se prea poate, dar eu l-am scăpat de la moarte și nu ți-l dau” b) povestea „cerbul fermecat” este scrisă de victor eftimiu. Aici sunt greșeli? c) Te rog, scrie rezumatul acestei
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
greșeli. Corecteaza-le ! „ -adu cerbu-ncoace ! strigă împăratul -n-am nici un cerb de dat ! răspunse mosul -e cerbul meu, eu l-am săgetat ! strigă negura-voda -se prea poate, dar eu l-am scăpat de la moarte și nu ți-l dau” b) povestea „cerbul fermecat” este scrisă de victor eftimiu. Aici sunt greșeli? c) Te rog, scrie rezumatul acestei povești, ca să mă poți folosi cât mai mult ! d) Cred că ar fi bine să scrii morală acestei povești folosind majuscule. Dacă tu crezi că
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid:/ De ce i-ai pus în zid, în loc să-i pui... la zid?” (Zidul Kremlinului). Este la T. o întreagă paletă a atitudinii comice
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
de ducă și al elanurilor tinereții. Contactul cu lumea mare, adâncirea în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare măsură versul. Culegerile ulterioare, Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966) ș.a., conțin o sumedenie de întrebări despre paradoxurile secolului, „filosofări” lirice (uneori, totuși, prozaice). T. se mișcă îndeobște degajat în spațiul imaginarului, configurează parabole despre cele mai obișnuite lucruri, proiectează aproape totul în metaforă sau simbol. Astfel, cuvântul „inimă
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
existență (2002). Publicistica din Goniți pasărea de cenușă (1982) aduce în atenție gravitatea unor probleme privind viața socială, economică și culturală contemporană. SCRIERI: Răscruce, Chișinău, 1958; La ruptul apelor, Chișinău, 1960; Neliniști, Chișinău, 1963; Din patru vânturi, Chișinău, 1964; Insula cerbilor, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1970; Îmblânzirea focului, Chișinău, 1971; Eroica, Chișinău, 1973; Momentul inimii, Chișinău, 1975; Și alte neliniști, Chișinău, 1975; Portretî vo vremeni, tr. Elena Akselrod, Moscova, 1976; Încercarea de a nu muri, Chișinău, 1980; Goniți pasărea de cenușă
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
zenitul somnului rodirii, București, 1992; Retorica iubirii, pref. Irina Petraș, București, 1993; Tu, monolog liric, București, 1993; Și nourii edenelor plutiri, București, 1994; Crugul venerelor nopți, București, 1994; Somnul și plutirea învierii, București, 1994; Colina crinelor nuntiri, București, 1995; Ducatul cerbilor căderii, București, 1995; Edenul selenelor veri, București, 1995; Ducatul artemizelor nuntiri, București, 1996; Roua și nuntirea învierii, București, 1997; Corola sacrelor lumini, Arad, 1997; Cocorii miruitelor nuntiri, București, 1997; Contururi spectacologice, București, 1998; Rondeluri crepusculare, Râmnicu Vâlcea, 1998; Azurul paltinilor
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
veri, București, 1995; Ducatul artemizelor nuntiri, București, 1996; Roua și nuntirea învierii, București, 1997; Corola sacrelor lumini, Arad, 1997; Cocorii miruitelor nuntiri, București, 1997; Contururi spectacologice, București, 1998; Rondeluri crepusculare, Râmnicu Vâlcea, 1998; Azurul paltinilor verii, București, 1999; Cu somnul cerbilor nomazi, Constanța, 1999; Empireul viselor ucise, București, 1999; Dumbrava heruvimelor dormiri, Constanța, 2000; Nuntirea nuferilor dezrobirii, Videle, 2001; Regatul mirilor rubini, Constanța, 2001; Ducatul cerbilor robirii, Videle, 2002; Rondeluri antume, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Ioana Mărgineanu, „Ostrovul iubirii”, SLAST, 1987
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
spectacologice, București, 1998; Rondeluri crepusculare, Râmnicu Vâlcea, 1998; Azurul paltinilor verii, București, 1999; Cu somnul cerbilor nomazi, Constanța, 1999; Empireul viselor ucise, București, 1999; Dumbrava heruvimelor dormiri, Constanța, 2000; Nuntirea nuferilor dezrobirii, Videle, 2001; Regatul mirilor rubini, Constanța, 2001; Ducatul cerbilor robirii, Videle, 2002; Rondeluri antume, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Ioana Mărgineanu, „Ostrovul iubirii”, SLAST, 1987, 3; Irina Petraș, Exerciții de adorație, TR, 1993, 28-29; Doina Modola, Profesorul-poet, TR, 1994, 50; Popa, Ist. lit., II, 657. A. Ml.
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței etc. Acest obicei a exercitat o puternică influență asupra tuturor jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul având la noi o arie de răspândire ce nu depășește spațiul moldovenesc - prezintă similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată a
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]