11,711 matches
-
este în cele mai multe cazuri integral redusă; ea reprezintă un element component al procesului decizional, influențând activ dinamica acestuia. Conform modelului deciziei în incertitudinea persistentă, procesul decizional tinde să treacă prin aceleași faze precum cele menționate în modelele bazate pe calculul cert: formularea problemei, elaborarea listei de soluții alternative, evaluarea și ierarhizarea acestor soluții, alegerea uneia dintre ele și, în fine, acțiunea. De asemenea, procedura de decizie este, în linii generale, cognitivă (căutarea de cunoștințe relevante pentru decizie) și rațională (cunoștințele sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoștințele sunt prelucrate într-o manieră rațională, cum este cea descrisă în modelul analitic). Diferența constă mai ales în faptul că întregul proces decizional este cufundat într-o incertitudine persistentă: nici una dintre fazele sale nu se încheie cu o decizie certă; mereu subzistă îndoieli în legătură cu corectitudinea formulării și cu importanța atribuită problemei, cu completitudinea listei de soluții, cu criteriile utilizate pentru evaluarea lor, cu probabilitatea atribuită diferitelor semnificații și consecințe ale soluțiilor examinate, în fine, cu preferințele pentru una sau alta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se creează o imagine cognitivă structurată, al cărei caracter incert, ipotetic este asumat. Masa cunoștințelor incomplete și incerte de care dispunem la un moment dat nu este în mod neproblematic tratabilă rațional. Pentru a utiliza metodele dezvoltate în modelele deciziei certe, este necesar să se facă mereu presupoziții despre probabilitatea unor evenimente și consecințe, să se selecteze între cunoștințele contradictorii, să se fixeze priorități. b) La această imagine structurată provizoriu sunt aplicate metodele calculului rațional. c) Se asumă caracterul incert al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
particular al strategiei satisfăcătorului. Soluția experimentată poate fi interpretată ca fiind prima soluție satisfăcătoare identificată. În plus, ea prezintă avantajul că estimarea caracterului ei satisfăcător nu este realizată pe baza unei cunoașteri teoretice înalt incerte, ci pe temeiul mult mai cert al experienței. Accentul va cădea mai mult pe analiza strategiei satisfăcătorului, care, deși extrem de curentă în practica sistemelor social-umane, este foarte puțin luată în considerare în literatura de specialitate. Explicația acestei ignorări ar putea fi derivată din înseși predicțiile teoriei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi derivată din înseși predicțiile teoriei dezvoltate aici: inevitabil, strategia satisfăcătorului este asociată cu o puternică iluzie a certitudinii. Imaginea despre ele însele a sistemelor care utilizează strategia satisfăcătorului va tinde să constea din iluzia unei decizii raționale de tip cert. Analiza sociologică trebuie însă să se fundeze pe modelul strategiei satisfăcătorului dacă vrea să înțeleagă o mare parte a sistemelor sociale pe care o prezintă istoria umanității. În ceea ce privește strategia optimalității tendențiale, ea va fi analizată ceva mai schematic, adesea mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
plusvaloare, prezentând-o pe aceasta ca fiind mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai generează incertitudine. Modul cel mai sigur de a genera plusvaloare este învestirea cu plusvaloare a înseși mecanismelor de producere a deciziilor. Mecanisme de decizie certe, de încredere vor produce soluții certe. Plusvaloarea poate fi investită fie în capacitățile persoanelor care iau decizii, fie într-o serie de instanțe exterioare cărora li se deleagă autoritatea să ia asemenea decizii. Supraevaluarea capacităților decidentului poate lua o mulțime
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai generează incertitudine. Modul cel mai sigur de a genera plusvaloare este învestirea cu plusvaloare a înseși mecanismelor de producere a deciziilor. Mecanisme de decizie certe, de încredere vor produce soluții certe. Plusvaloarea poate fi investită fie în capacitățile persoanelor care iau decizii, fie într-o serie de instanțe exterioare cărora li se deleagă autoritatea să ia asemenea decizii. Supraevaluarea capacităților decidentului poate lua o mulțime de forme, începând cu credința în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tip cognitiv, posibil ceva mai eficiente decât alegerea pur întâmplătoare, dar asociate cu un grad ridicat de incertitudine, fie recursul la criterii aleatorii mascate. Aceste criterii sunt prin conținutul lor tipic aleatorie (prin forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de certitudine. Norma absoarbe incertitudinea. Decizia de a accepta o cerere de înfiere, dacă s-ar baza pe o analiză efectivă a perspectivelor familiilor, ar fi extrem de incertă; dacă se bazează însă pe aplicarea unor norme clare, poate deveni absolut certă. Incertitudinea poate persista doar la marginea procesului decizional: sunt normele suficient de bune pentru a asigura o decizie corectă? Sunt ele relevante și pentru acest caz concret? Mentalitatea birocratică se caracterizează prin eliminarea completă a unor asemenea întrebări și orientarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
importante opere literare, fie ele anonime (pamflet versificat, poezii, piese de teatru), fie aparținând unor scriitori ca Ienăchiță Văcărescu, Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Matei Millo, G. Sion, Iacob Negruzzi. N., unul dintre puținii specialiști în literatura română premodernă, demonstrează un cert profesionalism, îndeosebi în promovarea valorilor ei ignorate. Ediții: Iacob Negruzzi, Scrieri, I-II, pref. Nicolae Mecu, București, 1980-1983 (în colaborare cu Nicolae Mecu); Documente și manuscrise literare, vol. IV: Scrieri literare inedite (1820-1845), pref. Paul Cornea, București, 1981 (în colaborare
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
fiecare, eficiența fiecăreia, aplicațiile, calitățile și limitările acestora. Scopul cercetării este acela de a stabili concluzii cu un oarecare grad de siguranță. Trebuie să fim în stare să facem afirmația că relațiile pe care le inferăm din datele noastre sunt certe și plauzibile. Trebuie să respingem, în cel mai înalt grad posibil, afirmația scepticului potrivit căreia acestea sunt doar efecte iluzorii și accidentale. Trebuie să arătăm că am reușit să adăugăm ceva esențial la înțelegerea noastră în ceea ce privește modul cum este constituită
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
matematicii și statisticii. De fapt, lucrurile stau exact pe dos, căci un format mai simplu impune cerințe mai mari asupra unei selectări de cazuri corecte și face inferența empirică eficientă mai dificil de realizat. Există însă în mod corespunzător avantaje certe în cazul cercetării cu număr mic de cazuri, n, și anume faptul că unitățile de date sunt identificate în mod clar prin numele lor proprii. Aceasta facilitează o investigație mai detaliată și mai subtilă. În loc să comprime o mulțime de date
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
, Dinu (pseudonim al lui Dinu C. Ioanid; 18.VI.1886, București - 10.XII.1948), prozator. Despre biografia lui se cunosc puține date certe. Mai edificatoare, evocările contemporanilor acreditează un personaj original, excentric. Era de condiție aristocratică, lucra ca agent bancar și frecventa cenaclul Sburătorul, E. Lovinescu compunându-i în Memorii un portret de neuitat, intitulat, în chip definitoriu, Un anglo-saxon autohton, în care
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
cu un conținut abstract, sociologia s-a dezvoltat sub forma unor școli predominant naționale, centrându-se pe problematica și valorile specifice națiunilor. În consecință, sociologia din România este, inevitabil, o sociologie românească. Un asemenea punct de vedere, dincolo de corectitudinea sa certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist, era concordantă cu opțiunea politică pentru specificitatea națională, iar pe de altă parte, era o modalitate de a diferenția sociologia românească de caracterul universalist al marxism-leninismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
versuri în „Gând românesc” (1937), colaborând apoi la „Universul literar”, „Claviaturi”, „Pagini literare”, „Revista tineretului”ș.a. Prima carte semnată de P., romanul Cercul alb (1945; Premiul Editurii Fundației Regale pentru Literatură și Artă), deși de proporții reduse, este, în mod cert, cea mai reușită scriere a autoarei. Plecând de la pretextul manuscrisului găsit, sunt plasate inspirat elementele romantice ale unei iubiri, ajunsă obsesie, într-un cadru semifantastic, misterios și magic, evitându-se melodrama prin introducerea unui „prolog” ce constituie, de fapt, epilogul
PAPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
conservă memoria afectivă a trecutului, dar și identitatea prezentului: „Numai lucrurile simple nu dezamăgesc niciodată” este unul din laitmotive. Există, de asemenea, câteva obiecte simbolice care apar la intervale regulate: vaza din sticlă albă, eșarfa vișinie, bomboniera etc., toate semne certe ale unor schimbări (sau neschimbări) interioare, greu de tradus prin cuvinte, semne ale unei realități, probabil singura realitate căreia i se poate da crezare, care poate avea o consistență. Poezia se alcătuiește din astfel de obiecte purtătoare de stări, din
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
1969, cu Euphorion. Colaborează cu versuri la „Iașul literar”, „Ateneu”, „Argeș”, „Contemporanul”, „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”. Citindu-i în manuscris un grupaj de versuri trimis în 1949, Lucian Blaga aprecia caracterul lor „incoruptibil”, releva „câteva bucăți deplin realizate” și „indiciile certe ale unor deosebite posibilități”. Date fiind însă împrejurările istorice vitrege, poetul își publică târziu prima carte, în care Perpessicius identifica „unul dintre debuturile cele mai elocvente ale lirismului nostru contemporan”. Particularitatea poemelor lui P. este lirismul imnic și glorificator - Magnificat
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
fac trimiteri, în direcția acceptată oficial, la momente din istoria României, precum mișcarea legionară, uciderea lui N. Iorga, al doilea război mondial și tributul în vieți omenești plătit de armata țării. Instaurarea regimului comunist este văzută ca o izbăvire. Cu certe sugestii autobiografice, protagonistul e un tânăr intelectual ai cărui părinți, țărani, au făcut tot posibilul să îl ajute să învețe la București, la facultate. Proaspăt absolvent, este numit de secretarul de partid al județului director al școlii din Turris și
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
oportunități oferit de deschideri sociale impredictibile. Școlarizarea este arbitrul individualizării Școlarizarea și piața muncii se află într-o relație atât de strânsă încă nu s-au clarificat, încât nici sensurile determinării și nici cele ale consacrării. Un fapt este însă cert: poziția pe piața muncii și veniturile personale sunt direct proporționale cu nivelul de școlaritate. De aceea, obținerea unei diplome cât mai înalte de la o instituție școlară cât mai prestigioasă a devenit o opțiune personală tot mai generalizată. Educația pentru toți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
diversifică Așa cum spuneam, pe lângă inegalitățile clasice, există și inegalități pe care le-am numit recente nu doar pentru că ar fi apărut doar în timpurile de acum, ci și întrucât intensitatea și diversificarea lor par să nu aibă limite. În mod cert, ele necesită o analiză sociologică distinctă, ce ar trebui să fie complementară cu cea psihosocială și să facă un pas mai departe. Pe de o parte, inegalitățile recente sunt asociate celor clasice. De exemplu, starea de sărăcie, marginalizarea sau excluderea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de funcționarii publici vechi și de cei aflați la baza scării sociale. Îmbogățiții se fixează necritic într-un cadru al conformării prin acele simboluri pe care le consideră ca de la sine înțelese și ca purtătoare de indicii ale unei superiorități certe: lux vestimentar ostentativ etalat, mașini și alte obiecte cât mai vizibile ca proveniență a mărcii și a prețului exorbitant, zgomot asurzitor de atenționare simbolică și închidere în fortărețe de locuit supradimensionate. Distincția identitară rezidă în separarea de tot ceea ce este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se recrutează cât mai mulți studenți plătitori de taxe, care compensează nivelul scăzut al taxelor, în condițiile în care alte surse de finanțare nu există. Rezultanta e ciudată: avem o multiplicare a numărului de diplome și o raritate a competențelor certe pe care ne-am putea baza într-o întreprindere. De exemplu, în București, conform estimărilor curente, dispunem de circa 5 000 de absolvenți cu diplomă de studii în drept și un deficit de circa 500 de magistrați solicitați de instituțiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ș.a.), a întocmit el însuși ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a. În critica și istoria literară românească M. s-a impus ca o personalitate de mare suprafață și de certă importanță. Cultivat și informat, harnic fără superficialitate și serios fără pedanterie, vădind o probitate intelectuală nedezmințită și un gust critic remarcabil, a mobilizat aceste însușiri prin avântul propice angajării în întreprinderi temerare. Puterea sa de muncă este puțin obișnuită, iar
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
el rămâne doar un „cucernic” sau, pentru monahi, un „cuvios”. Iar „frăția ta” ce vă spune? Nimic, atunci când se întâmplă să fiu... o soră întru Domnul. Corespondențele biblice pentru acest stufăriș de epitete sunt mai greu de găsit. În mod cert, formalismul lingvistic neobizantin impune între omul modern și fețele bisericești o anumită distanță birocratică, când nu o justificată indispoziție afectivă. De ce n-am putea spera ca viața în Biserică să redevină o experiență a firescului? S-ar cuveni să redescoperim
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
studia în facultățile românești. Există și programe de asistență materială a celor mai defavorizate categorii de țigani, dar dezbaterile care țin de construcția istoriei mentalităților mai au de parcurs cale lungă. România riscă să fie polarizată între negaționiștii predestinaționiști cu certe înclinații rasiste (cei care identifică în faptul de a fi țigan o culpă ontologică) și optimiștii utopici, care neagă orice carență de raportare a comunităților rroma față de instituțiile clasice ale culturii și civilizației europene. Ortodoxia și datoria răscumpărăriitc "Ortodoxia și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]