2,820 matches
-
orală referirtoare la apariția primelor așezări omenești pe aceste locuri, se vorbește despre un cioban venit de pe Olt, din Cârța, al cărui nume nu se mai cunoaște, dar pentru că venea de acolo, i s-ar fi zis Cârțan. Acest Cârțan cică ar fi avut doi feciori, pe Streza și pe Oprea, care când au ajuns să-și înjgehebeze propriile lor gospodării, au convenit ca primul să-și pună stâna la est, iar al doilea la vest de râul Bâlea, pe care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care datorită aglomerației erau obligați de multe ori să râmână aci peste noapte. Șirul de care era lung, pentru că la morile Cârțișoarei veneau să-și treacă rezultatele trudei printre pietrele morii, oameni de prin mai toate satele de dincolo de Olt. Cică toate acareturile morii erau construte exclusiv din lemnul pădurii de arini ce se afla aci, numai la doi pași. Nu se știe când au fost ridicate aceste mori, se știe numai că ele au funcționat până în 1890. Astăzi pe locul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oficiale, acesta a mai emis o inepție, anume că prin superoritatea sa, socialismul până în 1970 va prinde din urmă, ba chiar va întrece capitalismul la producția agricolă, în special la cea de carne, lapte și unt, pe cap de locuitor. Cică seara-n povești, când țăranii noștri de aci din Cârțișoara adunați pe tălpiță au comentat afirmația acestui mare căpcăun, mare conducător al lumii comuniste, Ion, eternul nostru mucalit, s-ar fi exprimat că n-ar fi rău să-i prindem
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
găseau decât un măcelar șomând și niște cârlige metalice de care, de foarte multă vreme nu mai fusese spânzurată o ciosvârtă de vacă sau o pulpă de porc. Chiar circulau atunci pe tema asta unele glume, dăm vreo două mostre: cică atunci, în așa zisa epocă de aur, un român oarecare intră într-o măcelărie și întreabă: -«Ce aveți de vânzare?», la care vânzătorul îi răspunde:-«Ce se vede!», -«Atunci vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cică atunci, în așa zisa epocă de aur, un român oarecare intră într-o măcelărie și întreabă: -«Ce aveți de vânzare?», la care vânzătorul îi răspunde:-«Ce se vede!», -«Atunci vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică în timpurile bune, de dinainte de război, pe firma măcelăriei scria «La Gogu» și când intrai în prăvălie găseai carne. În timpul comuniștilor pe firmă scria «Carne», iar dacă intrai în prăvălie îl găseai pe Gogu. Se inaugurează așa dar o perioadă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mele se află, de fapt, un defect de logică. Oricum, ai mei nu mi-au zis niciodată Cezar pînă cînd, în adolescență, am refuzat să le mai răspund dacă nu mă chemau pe numele meu. Pînă atunci îmi ziceau țelu. Cică de la băiețelu’. Tot maică-mea - cred - a fost cu ideea. Cel mai rău era că numele ăsta se preta la tot felul de porecle. țelu rimează cu foarte multe lucruri : țelu-cățelu’, țelu-purcelu’, țelu vițelu’ ș.a.m.d. și copiii din fața
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în lim baj medical se numește „mînă de mamoș“, apoi brațele cu totul și, în cele din urmă, picioarele. Nu știam despre ce era vorba și m-am speriat foarte tare. Ioana mi-a oferit o pastilă de Vitamina A, cică să prind puteri. Dirigul, care stătea în față, pe scaunul ghidului, era convins că am băut prea mult. Au urmat cîteva săptămîni de stat acasă, cu pneu monie și febră mare. Atunci am citit, în momentele în care aveam mintea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
scaunul ghidului, era convins că am băut prea mult. Au urmat cîteva săptămîni de stat acasă, cu pneu monie și febră mare. Atunci am citit, în momentele în care aveam mintea mai limpede, volumul de teatru al lui Sartre. Infernul, cică, sînt ceilalți. Așa o fi, dacă zice domnul Sartre. Numai că, pentru mine, infernul stătea în cumințenia și nevinovăția puței mele. Ea pre ferase să fie cuminte, la locul ei, și să nu se bage în cîrd cu oamenii mari
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
abia reacționează la Cannes, vrei să-i destabilizezi complet fluturându-le un ștraif pe care scrie Dogma nr. X ?... Cinci întrebări pentru Radu Muntean și Răzvan Rădulescu 1. Unii au criticat filmele voastre (Furia, respectiv Marfa și banii) din cauza „limbajuluiș. Cică ar fi „suburbanș... Ce le răspundeți ? 2. Este această „felie de viațăș (sub)urbană un decupaj voit polemic cu un anumit cinema românesc sau pur și simplu nu v-ați pus problema asta ? 3. Credeți că omul care merge să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
liceu; vara nu puteam sta degeaba, că la C.A.P. abia aveau țăranii din sat unde să facă zile-muncă. Udam florile noapte de noapte, ziua dormeam pe plajă iar de mâncat, nașul Ion aducea întotdeauna sufertașul plin cu de toate; cică avea grijă de florile de sub fereastra șefei de la Cantina 3, o femeie mândră și frumoasă, dar nici nașul Ion nu era mai prejos; doar tata era mai înalt și mai frumos decît el în tot satul Sânzieni. După anul întîi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de la Hollywood... Un hohot de râs care izbucnește lângă mine mă aduce iar la realitate, și îmi dau seama că am rămas singură. Mă uit în jurul meu, după cineva căruia să mă alătur. Ce e ciudat e că petrecerea asta cică a fost dată pentru mine și Luke. Dar cred că sunt peste o sută de invitați, și eu nu cunosc pe absolut nici unul dintre ei. Adică recunosc ici și colo câte un chip, dar nu știu de unde să-l iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
m-apucă. — OK! Stai așa! Extrem de alarmată, încep să scotocesc printr-o pungă de plastic. Poftim! Suze deschide ochii cu greu și rămâne mirată când scot din pungă o cutiuță elegantă în celofan. — Bex... ce faci, mi-ai luat parfum? — Cică uleiul de iasomie îți ușurează durerea, zic precipitat. Dar n-am găsit, așa că am luat în locul lui Romance de la Ralph Lauren. E pe bază de iasomie. Rup folia protectoare și fâsâi de câteva ori spre ea, cu speranță. Simți că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
terminat! — Poftim? Mă uit la ea îngrozită. — E chiar la cutia poștală. Ce... — Păi, oprește-o, ce mai stai! Oprește-o! — Judith! spune Robyn stresată. Judith! Oprește-te! Mireasa are o doleanță la tine. Vrea să trimită ea însăși invitațiile. Cică e nu știu ce tradiție de familie, spune coborând glasul. Englezească. Da. Nu, nici eu nu știu. Mă privește cu un zâmbet grijuliu, de parcă s-ar uita la un copilaș de trei ani. — Becky, mi-e teamă că pe vreo câteva a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Dorohoiului, la Începutul secolului XX : „Băiețelul a băut [esență de oțet] ca prostu și o dată s-a Întins ca mortu [...] ; l-au apucat dureri mari și a leșinat. A căzut năpasta pe capul țiprei [= o evreică], că ar fi vrut cică să-l otrăvească pe puiul de român” <endnote id="(197, p. 19)"/>. Folosirea anumitor sulfați (numiți În epocă „vitrioluri”) pentru conservarea vinului și a rachiului, folosirea acidului sulfuric, a leșiei și a varului pentru spălarea butoaielor de băuturi alcoolice, folosirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai pot da Într-adaos decât o inimă ușoară, ca să vă bucurați cu [ce-i] al vostru. Să vă pară toate bune ; să vie la voi cel cu cetera și cel cu băutura și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Cică această poveste a ciobanilor din nordul Moldovei ar fi Învățat-o Nechifor Lipan - personaj din romanul Baltagul - „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. Genul acesta de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această paranteză, spun că nu e tîrziu dacă vei scrie în iulie despre carte, carte în care vorbesc despre cîteva cărți mari (șatra, Ce mult te-am iubit, Clasicii noștri, Poezia lui Eminescu, monografia L. Rebreanu, apoi Contradicția lui Maiorescu, Cică niște cronicari), apoi despre G. Călinescu, Maiorescu, Ibrăileanu (contra infamiilor spuse despre ei - Al. George, în articolele din revistă, spune ce-am reprodus eu; în carte, La sfîrșitul lecturii, abreviază unele lucruri), apoi L. Rebreanu (specificul național), G. Panu. Dar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o atitudine Împotriva hotărârilor CDE (subl.ns.)”. Ca și Terdiman, Gutman recunoștea cu franchețe că „...nu suntem deloc simpatizați dar din interese vitale masa evreiască este alături de noi”. Adică ceva despre dracul și puntea evocate În episodul anterior. t. Realizări, cică... Acestui capitol, autorul raportului Îi rezervase un spațiu destul de modest dar perfect explicabil atâta timp cât comuniștii evrei hușeni nu erau simpatizați ci numai tolerați. Una din auto-laude se referise la prelucrarea legii electorale susținută de „...tov. Artur Țipris” În sala Teatrului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vedere”. În sfârșit, programele originale urmau a fi verificate la sânge de către Împuternicit. n. Paul Everac, sub lupa inchizitorilor scrisului românesc la data de 7 august 1959, sosea la Bârlad adresa nr.3854 trimisă de aceeași direcție cu indicativul secret, cică, „U.32” În care erau transmise eliminări de texte necorespunzătoare, În concepția cenzurii roșii. Primul pe listă fusese dramaturgul Paul Everac (1924-2011) cu lucrarea „Descoperirea”. Pe lângă unele naivități de-a dreptul copilărești transformate În greșeli mari cât Palatul regal În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
complexitatea aspectelor muncii de cenzură (subl.ns.) fixîndu-ne, totodată, importanța și responsabilitatea ce ne revenea În noua noastră muncă”. Nici greutățile de ordin organizatoric și administrativ nu fuseseră uitate, așa, pentru a da mai multă veridicitate marilor neajunsuri cu care, cică, se confruntaseră Zamfirescu și Andrei. Aici, fusese amintită problema sediului care pe atunci la Vaslui chiar că era o problemă de vreme ce și instituțiile de partid și de stat județene se Înghesuiau prin actuala judecătorie sau În fostul sediu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și ca ne-membru!”. f. După 22 decembrie 1989... Faptul că la conducerea țării s-a cocoțat tot un om al vechii gărzi este demonstrat de reangajarea unor foști securiști În noua structură numită SRI, numai pe criteriul tinereții care, cică, ar fi fost un atu prin aceea că nu au avut timp, bieții de ei, să facă poliție politică! Nimic mai fals și mai neadevărat! Totuși, acestora li s-a pus În vedere că vor rămâne În noul serviciu de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
debutul în versuri în Milcovul (Focșani) în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica, Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980). A îngrijit ediția critică Trecute vieți de doamne și domnițe de C. Gane (1973), iar în colaborare cu Natalia Cantemir
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
noi spunem că-s tunete de ploaie, intervine moș Toloacă; îngrijorați de soarta ce-i așteptau, oamenii ascultau în tăcere bubuiturile slabe ce se auzeau în depărtare iar moș Lisandru rupse tăcerea : − știți ce-am auzit eu, măi oameni buni? Cică rușii au rupt frontul la Iași și în câteva zile s-ar putea să-i avem musafiri nepoftiți; − Vai de mine, bădie Lisandre, și o spui așa de liniștit de parcă i-ai aștepta, zise Maria; − Nu că-i aștept, tu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aflat din gura lui; − De, cumnată, cum văd eu, Dumitru, Dumnezeu să-l ierte și-a făcut-o cu mâna lui; da’ eu am venit să-ți spun niște lucruri pe care le-am aflat de la Natalița lui Gheorghe Ciotacu: cică Ileana lui Melian, sora lui bădița Costache, care e tare bolnavă s-ar fi dus la sorăsa Marița și s-a căit de nelegiuirea cu pământul ce i-a făcut-o lui frate-su, Costache, ascultând îndemnurile ei; − Cum așa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costache de drepturile ce i se cuveneau. Așa că m-am hotărât și voi trebuie să-mi împliniți voia, să dați înapoi pământurile lui Costache, copiilor lor; „Nu mamă, pământul de pe coastă nu-l dau înapoi nici în ruptul capului, tata cică a jurat strâmb pentru el, e păcatul lui, asta este”. „Ești sămânță afurisită, pe care am purtat-o eu în pântece. Nu pot să mor neîmpăcată cu păcatul aista în cârcă” a spus Marița. „Lasă, mamă, eu Gheorghe am să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ruși acolo. S. B.: Erați, totuși, în Tratatul de la Varșovia. M. M.: Eram, dar n-am avut. Asta cu rușii știți cum e? Știți că în armata română, imediat după al Doilea Război Mondial, au fost mulți consilieri ruși. Și, cică, la un moment dat, a venit unul dintre ei și a zis: Dom'le, să facem o inspecție, să vedem cu cine țin soldații". Și-ntreabă pe-un soldat: Băi, dacă ești în post și vin către tine un neamț
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]