2,672 matches
-
1992), în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, V. Vaessen - chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), M. Neumann - vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Nume sub care a apărut piesa „Ciocârlia” pe discul single editat în Germania în 1987 și pe maxi-single-ul „Tuareg”. Vezi Ciocârlia. Piesa compusă de Nicolae Covaci în anii 80. Textul în limba engleză aparține lui Paul Jellis. A fost înregistrată pentru albumul „În umbra marelui U.R.S.S.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
solist vocal, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), M. Neumann - vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Nume sub care a apărut piesa „Ciocârlia” pe discul single editat în Germania în 1987 și pe maxi-single-ul „Tuareg”. Vezi Ciocârlia. Piesa compusă de Nicolae Covaci în anii 80. Textul în limba engleză aparține lui Paul Jellis. A fost înregistrată pentru albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003) de N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, E. Krauser/S.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
(n. 3 septembrie 1937, Roșiile, județul Vâlcea) este o interpreta de folclor românesc. Repertoriul sau cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și TV: „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamii”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată mare” ș.a. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu. În data de 23 octombrie
Maria Ciobanu () [Corola-website/Science/306074_a_307403]
-
de două-trei săptămâni prin județul Dâmbovița. A debutat la 18 ani, la Casa de Cultură din Târgoviște. În 1966 a absolvit Liceul Ienăchiță Văcărescu din Târgoviște și a urmat cursurile Școlii Populare de Artă. În 1966 devine solist la ansamblul „Ciocârlia”. A fost căsătorit întâi cu Iustina Băluțeanu, iar apoi cu Maria Ciobanu, cu aceasta din urmă nefiind căsătorit și în acte. Cu a doua soție are un fiu, Ionuț Dolănescu, însă căsătoria nu a durat. În 1975 i se naște
Ion Dolănescu () [Corola-website/Science/305505_a_306834]
-
mutans), sovar de munte(Poa trivialis). "Apele curgatoare" constituie mediu prielnic pentru mana de apă(Glyceria aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de apă(Galium palustre). În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase, pe pajiștile alpine se pot vedea vipera comună (Vipera berus), șoparla de munte (Lacerta vivipara
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Primăvara, în această zonă cu vegetație xerofilă și joasă poposesc, venind din alte zone mai calde, păsări de mlaștină (codobaturi venite din Congo), precum și păsări de pădure cum ar fi privighetoarea roșcată ("Luscinia megarhynchos"), presura cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), ciocârlia de Bărăgan ("Melanocorypha calandra") ș. a. De asemenea, Insula Popina este un loc important de cuibărit pentru călifarii albi ("Tadorna tadorna") și roșii ("Asarca feruginea"). În afară de păsări, s-a mai consemnat și prezența pe insulă a unei faune de artropode, care
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), cucuvea ("Athene noctua"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus apus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pițigoi moțat
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatură vânătă ("Motacilla cinerea"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
cor, folclorist, compozitor și scriitor ucrainean din Bucovina. A trăit și activat în timpul stăpânirii austriece; a scris în limbile ucraineană, română și germană și a adus contribuții însemnate la cultura muzicală românească. Ivan Franko l-a caracterizat drept „cea dintâi ciocârlie a Renașterii ucrainene”. s-a născut la data de 18 mai 1836, în orașul Cernăuți în familia preotului Ivan Vorobkievici, profesor de teologie și filosofie la un liceu local. Străbunicul său patern Skalsky Mlaka de Orobko era originar din părțile
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
piesei este bazată pe un eveniment din viața lui Ibsen. În 1870, Laura Kieler i-a trimis lui Ibsen o continuare a piesei "Brand", numită "Fiicele lui Brand" și Ibsen a fost atras de fata frumoasă și vioaie, poreclind-o "ciocârlia". A invitat-o acasă la el și timp de două luni din vara anului 1872 ea îi vizita casa frecvent. Când s-a căsătorit doi ani mai târziu, soțul ei a căzut bolnav și a fost sfătuit să-și ia
O casă de păpuși () [Corola-website/Science/314110_a_315439]
-
fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
(n. 20 mai 1903, Ploiești - d. 17 aprilie 1971, București) a fost un reputat dirijor, compozitor, aranjor și violonist virtuoz român, important pentru formarea Orchestrei „Ciocârlia” a Sindicatul Artiștilor Instrumentiști (în 1946), și pentru conducerea (în paralel cu Ionel Budișteanu), timp de 20 de ani, a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București (din 1949 până în 1970). Toată familia sa s-a născut în Ploiești (atât tatăl cât
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
1947 realizează la Electrecord primele sale înregistrări proprii pentru această casă de discuri. Printre înregistrările sale se numără sârbe, jocuri, cântece de dragoste, „Hora lui Nicu Stănescu” și melodia țigănească „I-auzi lele popa toacă”. După ce a preluat conducerea Orchestrei „"Ciocârlia"” în 1947, au urmat Orchestra „"Barbu Lăutaru"” în 1949 și Orchestra de muzică populară Radio în perioada 1949-1953. Timp de două decenii, Nicu Stănescu a dirijat în paralel cu Ionel Budișteanu la Orchestra „Barbu Lăutaru”. După trecerea Orchestrei "Barbu Lăutaru
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: "Căruța poștei", "Sârba de loc", "Doina Jiului", "Brâul pe șase", "Geamparalele", "Cimpoiul", "Hora Pizzicato", "Doina Oltului", "Ciocârlia" până la propriile lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara Fărcășanu, Alexandru Leon, Ionel Fernic
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
descoperit de etnomuzicologul elvețian Marcel Cellier, care studia muzica populară românească în anii '60. Ca student, în perioada 1961-1966 călătorește în multe țări europene și câștigă Locul I în numeroase competiții internaționale. În perioada 1966-1969 este dirijor al "Ansamblului folcloric Ciocârlia" din București. În 1966 scoate primul său disc cu casa de discuri "Electrecord", care cuprinde compoziții ale sale în cel mai autentic spirit popular, printre care și faimoasele sale piese: "Doina de Jale" și "Doina ca de la Vișina". În 1968
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
ale sale în cel mai autentic spirit popular, printre care și faimoasele sale piese: "Doina de Jale" și "Doina ca de la Vișina". În 1968 scoate cel de al doilea disc cu "Electrecord". În 1969 pleacă prin demisie de la "Ansamblul folcloric Ciocârlia". Între anii 1968-1970 întreprinde primele turnee în Germania de Vest, Elveția, URSS, China, unde obține un succes impresionant. În 1970 înființează propriul său "Taraf" concertistic, cu care susține, în 1971, 45 de reprezentații la teatrul de la "Gaîté - Montparnasse" din Paris
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
în Canada pentru un tur de concerte cu ATHENAEUM STRING Quintet. În programul turneului a fost inclusă o premiera mondială: Anotimpurile de Antonio Vivaldi pentru nai si quintet de coarde in aranjamentul muzical al muzicianului Lucian Moraru, cât și piesele Ciocârlia, Lonely Shepherd etc. În decursul unei cariere muzicale care depășește 50 de ani, Gheorghe Zamfir creează peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic. Repertoriul său cuprinde compozitori de la perioada barocă și clasică precum Wolfgang
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
România literară”, 37, 1981; Mircea Iorgulescu, "Pradă realului", „România literară”, 15, 1981; Alex. Ștefănescu, "A avea ultimul cuvânt", „Tomis”, 3, 1981; Nicolae Manolescu, "Teoria și practica textului", „România literară”, 12, 1982; Lucian Raicu, "Probele realului", „România literară”, 33, 1983; Livius Ciocârlie, "Critică textuala a Jocului secund, „România literară”, 12, 1983; Marcel Pop-Corniș, "Metodă și „esprit de finesse”", „Luceafărul”," 12, 1983; Constantin Pricop, "Clovni și gimnaști", „Convorbiri literare”, 6, 1983; Mircea Martin, "Vocația europeană", „Flacăra”, 16, 1984; Nicolae Manolescu, "Intermezzo", „România literară
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
propria damnațiune. Poetul a venit cu o întreagă recuzită din marile teatre spirituale ale lumii, invocând Himera și Fantazarea luptând și lucrând pentru ele ca simplu soldat sau imperator, spre o desăvârșire făcută în numele Artei. Știința acestei poezii este „Știința ciocârliei/ care trece vămile pustiei”. Cântecul lui este în apropierea aceluia bacovian. La autorul „Plumbului” este invocat „decemvre”, la Botta „bate novembre pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de "gâște, rațe sălbatice "și" lebede". În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite antilopa saiga. Fauna alpină proprice munților înalți, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeană, capra neagră, marmota, mai ales în Munții Alpi. Ca o consecință a varietății reliefului, climei și vegetației
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
est Călăraș. În sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]