2,726 matches
-
mai vorbește despre Taj Mahal, palatul construit de un rege din vechime În memoria reginei sale moarte; despre moartea lui Socrate sau despre crearea geometriei de către Euclid, acum trei mii de ani. După-amiaza, stă În grădină. Sprijinit cu spatele de cireș, În pantaloni scurți, simte covorul elastic al ierbii. Simte căldura soarelui. Lăptucile absorb căldura soarelui; absorb de asemenea apă, Michel știe că la căderea serii va trebui să le ude. Continuă să citească Tout l’Univers, sau cărți din colecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
două picioare”, oamenii. Erau acolo gheara fidelității, gheara curajului și, cea mai importantă din toate, gheara bunătății. De atunci, Rahan purta acest colier, Încercând să fie demn de ceea ce simboliza el. Casa din Crécy avea o grădină lungă, cu un cireș, ceva mai mic decât cel din Yonne. Michel continua să citească Tout l’Univers și Cent questions sur. Când Împlini doisprezece ani, bunica Îi dărui o trusă a Micului chimist. Chimia era cu mult mai captivantă decât mecanica sau electricitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să mă joc: de-a v-ați ascunselea, îmi place să ies afara cu bicicleta și cu rolele, să mă joc cu mingea și cu animalele mele. Însa cel mai mult îmi plac sporturile de iarna.Vara mă urc în cireșii mei unde îmi place să stau pe spate mâncând fructele lor de culoarea rubinului. Îmi place să mănânc dulciuri, ceea ce nu este prea bine pentru sănătatea mea. Așa îmi văd eu propria persoană și cred că sunt un copil normal
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
omenească. La rîndul său mă cîntări binevoitor. - Semeni cu taică-tău. - ...Doream să vă caut. - Bagă de seamă, să nu fii lingușitor. - Nu mă invidiez decît pe mine... - Ia te uită! exclamă surprins Goilav. Sub părul alb ca floarea de cireș îi scînteiră ochii. Mă pofti înlăuntru. Gospodăria pictorului părea mai veche decît mahalaua de alături. Așezată pe o retezătură, povîrnișul de deasupra ei suia pînă la huciul de sub cer. Galbeni, acolo înfloriseră cornii. În fața casei cobora o livadă cu meri
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Într-un colț, Goilav avea o însemnare: „Azi am ascultat un ciripit de păsăruică. N-am văzut-o, dar am înțeles că-și gîngurea din gușă dragostea.” Cînd, toamna, conteneau ploile, Goilav își lipea de geam profilul cabalin ca să contemple cireșul de sub streașină. Cu clonțișor subțire ca de ac, mută, o păsărică se pitea pe sub frunzișul care lucea de apă. Foarte demult, într-o astfel de seară, Goilav a auzit trosnind un geam. Nu era vîntul. „Pesemne a sărit mîța”, bănui
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
asta s-a întîmplat și în societățile spontane, atîta doar, că ele lăsau mai liberă opțiunea. După cîteva zile am trecut iarăși să-l văd pe bătrîn. Plin de mierea unei tristeți care-l trăgea afund, l-am găsit lîngă cireș. - Va trebui să-l tai, zise el cu gîndul la copac. Îi strică și pe ceilalți. Într adevăr, de bătrînețe, cireșul se usca. - Și-a făcut datoria, am încercat să-l consolez pe pictor. Ar trebui lăsat în loc altul mai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
iarăși să-l văd pe bătrîn. Plin de mierea unei tristeți care-l trăgea afund, l-am găsit lîngă cireș. - Va trebui să-l tai, zise el cu gîndul la copac. Îi strică și pe ceilalți. Într adevăr, de bătrînețe, cireșul se usca. - Și-a făcut datoria, am încercat să-l consolez pe pictor. Ar trebui lăsat în loc altul mai tînăr. - E adevărat și e și drept! murmură melancolic conu Alecu. Cei mai mulți dintre pomi au fost sădiți de mama. Eram, pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
făcut datoria, am încercat să-l consolez pe pictor. Ar trebui lăsat în loc altul mai tînăr. - E adevărat și e și drept! murmură melancolic conu Alecu. Cei mai mulți dintre pomi au fost sădiți de mama. Eram, pe vremea aceea, copil; acest cireș a crescut odată cu mine, acum se vede că îi vine rîndul. Și eu sînt vechi: încep să simt că moartea intră în copaci. În curînd mă voi întoarce la ai mei. Miar face plăcere să privesc de acolo înapoi, veghind
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Note de primăvară Cristina Oprea moină în amurg - printre-atâtea izvoare tăcerea lunii primii dințișori - și mugurii se deschid atât de încet.. clopoței Feng Shui - trilul privighetorii printre lăcrămioare salcâmi în floare - de-o vreme ferestrele nu se mai închid cireși înfloriți - de azi și soarele mai zăbovește drum printre narcise - pașii trecătorilor mult prea grăbiți prima iubire - câte emoții ascunse într-un ghiocel.. ghiocel presat - tot mai apăsătoare-i singurătatea nu mai sunt singur - atât de familiar cântecul mierlei.. de
Note de prim?var? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83679_a_85004]
-
ploii - sub tălpile grăbite melci de nicăieri cu ochii-n patru - pe cărarea îngustă melci și băltoace farmecul zilei - păpădiile dispar una câte una alți fluturi în zbor - pierduți printre-aceiași tei se țin de mână plimbări tot mai lungi printre cireși în floare - bătrâni, de mână priviri materne - în fiecare mugur o nouă viață vrăbii ciugulind - repetiții timide la muzicuță hoinăreală-n parc - căile petalelor nebănuite drum prin Voroneț - de jur împrejur cerul tot mai albastru țarcul fără miel - cântecul învierii
Note de prim?var? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83679_a_85004]
-
a terminat în 1438. - După ce luptă mult timp, soldatului îi căzură creierii într-o gamelă. - Contemporanii lui Eminescu l-au urmărit ca să-i ghicească filozofia și ca să-i caute nod în papură. - Din lumea satului țâșnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei. - Versul "de la străbunii mei până la tine” explica distanța în km, care exista între poet și rudele sale ce trăiau undeva la țară. - La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat câte un tei mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Ferrari. Singur în curte. Noaptea e mai greu. Dorm cu trei bulane de cauciuc în casă. Unul sub pernă, unul la ușa camerei și ultimul la intrare. Întunericul din jurul casei e sinistru. Lumina de la felinare se prelinge printre crengile salcâmilor, cireșilor, merilor. Dacă pe tabla casei cade un măr din pomul care își întinde crăcile peste acoperiș, sar în picioare și pun mâna pe bulan. Încetul cu încetul mă obișnuiesc, însă. Nu-mi mai pasă de nimic. Umblu prin beznă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o vârstă cu tine sau mai mici pe un câmp de primăvară târzie, În marginea satului. Privind Înapoi ți se părea că satul are Într-adevăr o imagine de primăvară sărbătorească. Prin spatele caselor, prin grădini și pe maidane, Înfloriseră cireșii, vișinii, prunii și chiar merii. În față era o pădure, un crâng mai degrabă, aș cum sunt pădurile de câmpie; salcâmi, stejari, plute și sălcii amestecate și izvorând de-a valma direct din arătură. Verdele crângului era Încă timid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nebunia în care Se fabrică istoria acestei / clipe, cuprinzând, la grămadă, scrumbiile electorale, lăturile ideologice, sarmalele împărțite prin toate piețele, în stare să asigure orice victorie a democrației care își arată degetul din jeepuri, poetului, lacom de toate florile de cireș (Prin inima mea trece toată grădina (...) / Pe toate le-am strâns în inima mea), îi rămâne opiul artei și, ca antidot la Urletele de lup care meterezele par să le surpe, dragostea. Însuși titlul celei de-a doua părți a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și viață fără de moarte, apare și posibilitatea descifrării, în context, a sfârșitului ca parte a menirii, ca dat care, oricât ar părea de paradoxal, împlinește ființa: Doamne, parc-am fi sortiți... Amintind de psalmi, mai mult decât celelalte, volumul Dincolo de cireșii roșii cuprinde o suită de texte al căror referent e divinitatea la care se raportează conștient ființa trăitoare, prin toate actele sale, inclusiv, sau mai ales, artistul creator: Gândul bun către tine merge, / urmele mele spre tine duc, / pas cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de holdă - baraca din scânduri vechi abandonată Hambarul vechi - razele soarelui printre scânduri Lângă hambarul vechi o căruță goală - soarele apune Hambarul plin - un șoarece apropiindu-se pe furiș Amurg de toamnă - luna plină se ivește prin crengi de arțar Cireș sălbatic - două frunze arămii cad împreună Cireș desfrunzit - printre crengile rare o singură stea Seară fără nori - pe mormântul vecinei o crizantema Plouă monoton - în cuibul lăstunului pana vrabiei Șoim în picaj - printre munți se înalță fâșii de ceață Un
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
Hambarul vechi - razele soarelui printre scânduri Lângă hambarul vechi o căruță goală - soarele apune Hambarul plin - un șoarece apropiindu-se pe furiș Amurg de toamnă - luna plină se ivește prin crengi de arțar Cireș sălbatic - două frunze arămii cad împreună Cireș desfrunzit - printre crengile rare o singură stea Seară fără nori - pe mormântul vecinei o crizantema Plouă monoton - în cuibul lăstunului pana vrabiei Șoim în picaj - printre munți se înalță fâșii de ceață Un singur salt - pisica prinde-n labă frunza
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
text. 2. Căutați informații despre capitala României și scrieți un text cu titlul „București”. În pădure Călin Gruia „Când au trecut pe sus rândunelele, copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul risipea bani de aur alb, ulmii se întunecau, iar măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor. De la o zi la alta, culorile se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Ștefan Octavian Iosif (fragment) Plăsmuiri din basme M-au împresurat? Aripi de fantasme Poate-au scuturat Aur peste ele? Cine dete, oare, Strai de sărbătoare Gândurilor mele? Stau încremenit — Parcă niciodată N-am mai pomenit Noapte-așa-nstelată, Floare de cireș Mai strălucitoare, Tril mai fără greș, De privighetoare! Luna iese-acum Și-n albastra noapte Ninge-argint pe drum, Umple tot de șoapte; Adâncite-n vis Florile grădinii, Gingașul narcis, Iasomia, crinii, Trandafirii-nvolți, Sub catapeteasma Uriașei bolți, Își unesc mireasma; Taine din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Cupele să fie deopotrivă și toate să aibă strălucirea soarelui... Regele vrea să se bucure ca toate din țara asta: firul ierbii, apele, florile, rodul viilor, spicele, cântarea păsărilor, frunțile oamenilor i se vor supune de-acum înainte... Dintr-un cireș ciripi o pasăre și alta îi răspunse, și apoi alta vesti ceva în depărtări. Pe un arac uscat se ivi o floare roșie, apoi alta răsări pe stâlpul porții și alta mai încolo, și alta și multe se înșirară ca
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de la Aroneanu, pe piscul Cetățuiei, pe versantul de la schitul lui Tărâța, pe toate văile împreunate dinspre Socola până sus, la piedestalul majestuos fără statuie care înseamnă Repedea, prin pădurile și viile de la Tomești, prin Tătărașii ca un sat minunat... cu cireși și meri înfloriți primăvara, oriunde, în natură ca pe-o hartă sau pe o veche stampă istorică... și sus la Copou printre viile ce coboară spre Păcurari sau se ridică spre izvoarele nesecate de la Breazu.” (Demostene Botez) 1. Alcătuiți enunțuri
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fi să te afli la adăpost, într-un loc uscat, cald, bine luminat, într-un loc fără amestec. O, zei! Cine poate cuteza să nutrească închipuirea lăcașurilor biruinței? Cine să-și ridice gândul până la voi? Crengile negre de plop și cireș sălbatic țes geometrii capilare care duc spre o inimă nevăzută. S-a pornit și vântul de la răsărit. Și cum încrețește apa, la fața ei iată că apar cinci, șase cioturi, parcă ar fi stâlpii unui pod surpat sau țăruși înfipți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în lumina verzuie, ciudată, care e mai mult întuneric. Întuneric, lumină, greu de spus ce e, mulțumită felinarelor nici rare nici dese, nici aprinse nici stinse, cu care s-a desăvârșit electrificarea țării noastre de dincoace de Doamna Ghica. Un cireș amar, bătrân și rămuros, se apleacă ud către Iliuță. Ulița, pe jumătate pietruită, pe jumătate îngropată, lucește alb-negru, parcă-i fier, parcă-i os? Ilie o ia la picior cu găinile după el. Doamnelor și domnilor, bună seara. Vă invităm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
prin excelență feminină și acvatică. La vechii greci, întruchipa fecioria și puterea zeiței Artemis, sora zeului Apollo, stăpân al luminii din care izvorăște spațiul, după cum ea, luna, stăpânește întunericul care e misterul timpului. În China antică, luna și floarea de cireș au fost nedespărțite, câte o odaie special amenajată pentru contemplarea astrului nopții nelipsind din pagoda oricărui dregător. Concentrând forța prin restrângere, luna era socotită matca germenilor acestei lumi. Același rol i-l atribuie cele mai diverse tradiții și nu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
un tâmplar macedonean și au trăit destul de bine într-o curticică din Vitan, pe o uliță lungă, lungă, și totuși a fost scurtă, umbrită de castani și duzi, al cărei capăt se pierdea în câmp. Macedoneanul a murit căzând din cireșul amar din curte, Dumnezeu să-l ierte! Ce dulceață făcea ea din cireșele acelea! Punea și murături, însă avusese întotdeauna capul prea împrăștiat ca să le pună cumsecade. Mereu ieșeau moi, ude. Bietul Tase! Fusese bărbat odată și tâmplar priceput, gospodar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]