3,836 matches
-
Rugă). Fiecare organizează o masă festivă în familie la care sunt invitate de regulă rudele și, eventual, vecinii cei mai apropiați. Sunt amintite duminicile (ca zile în care nu se lucrează), sărbătorile cu cruce roșie în calendar, Crăciunul (cu obiceiul colindului, care se păstrează în sat) și Paștele, prilej pentru toată comunitatea de a merge la cimitir, într-un rit solemn, cu lumânări aprinse de la biserică. Sătenii nu știu de funcționarea unor asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prin care ortodoxia oficială s-a făcut de rușine. Pentru că adevărul istoric ne-ar putea incomoda prea des, folclorul mitologic stă mereu ca soluție la îndemână. Nevoia de spiritualitate e compensată prin câteva reverii sămănătoriste, rezumată într-un rând de colinde, prapuri și costume populare. Nu reproșuri, ci dezideratetc " Nu reproșuri, ci deziderate" Rândurile de mai sus se cuvin citite nu atât ca reproșuri, ci ca deziderate. Să recunoaștem că aceste principii ecleziologice patristice sunt arareori puse în practică chiar de către
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
momentul în care i-a expirat pedeapsa. A lucrat ca și contabil la o cooperativă, iar mai apoi în construcții. Căsătorit în 1953, a fost rearestat șase ani mai târziu pentru că ascultase Europa Liberă, comentase evenimentele din Ungaria și cântase colinde, în fapt căzând victimă celui de-al doilea mare val de teroare comunistă. Condamnat la 20 de ani de detenție ca recidivist, într-un lot cu alți membri ai familiei, a trecut pe la Periprava, Salcia și Aiud, unde a participat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Muncii cu 200 de ucenice. În afară de activitățile obținute, Departamentul Industrial a sărbătorit Nașterea Domnului prin trei mari adunări. 1. Adunarea lucrătoarelor din diverse ateliere și fabrici la care au participat 187 persoane și care a constat într-un concert de colinde, lecturi și o gustare. 2. Adunarea ucenicelor, pentru 290 de ucenice din diverse cursuri profesionale de ucenicie. Adunarea a constat dintr-o masă oferită gratuit, concert de colinde și împărțire de daruri. 3. Adunarea grupărilor care activează la Centrul A.C.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
au participat 187 persoane și care a constat într-un concert de colinde, lecturi și o gustare. 2. Adunarea ucenicelor, pentru 290 de ucenice din diverse cursuri profesionale de ucenicie. Adunarea a constat dintr-o masă oferită gratuit, concert de colinde și împărțire de daruri. 3. Adunarea grupărilor care activează la Centrul A.C.F. șerban Vodă la care au participat 260 lucrătoare din fabrici și care a constat dintr-un program artistic, colinde și împărțire de daruri. În total la aceste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
constat dintr-o masă oferită gratuit, concert de colinde și împărțire de daruri. 3. Adunarea grupărilor care activează la Centrul A.C.F. șerban Vodă la care au participat 260 lucrătoare din fabrici și care a constat dintr-un program artistic, colinde și împărțire de daruri. În total la aceste pomuri au luat parte 739 de lucrătoare, ucenice și vânzătoare dintre care 130 au primit lucruri de îmbrăcăminte, iar restului i s-a distribuit 125 bucăți de săpun, 500 pungulițe cu colindețe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
morții, iar în numărul 1 din 1940 este republicat un articol al lui N. Iorga, Ce ne poate spune Italia. Publicația cuprinde și articole cu caracter istoric și religios, informații din actualitatea politică, anchete sociale, documente, cugetări și maxime, epigrame, colinde, cronică militară și administrativă. M.W.
BULETINUL ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285931_a_287260]
-
Wiesbaden, 1974), cu varianta ei românească Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească (1979), contribuție de seamă la cunoașterea, în spațiul germanic, a spiritualității populare românești, este mai puțin o mitologie și mai mult un studiu asupra obiceiurilor de iarnă (colindele), cântecului ritual Ziorile și poeziei pastorale. Preocupat să contribuie la demonstrarea vechimii și continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, B. apelează la folclorul tradițional, cu „matca arhaică, precreștină”, respectiv straturile traco-dace. În examinarea lor trece dincolo de trama epică, de „fabulă
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
sub toate aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta, cerbul, vulturul, dulful), se inventariază cu subtilitate bogatele simboluri populare ale bestiarului carpatic. Meritul autorului este acela de a sublinia că, deși unele tipuri de colinde se întâlnesc și în folclorul popoarelor
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta, cerbul, vulturul, dulful), se inventariază cu subtilitate bogatele simboluri populare ale bestiarului carpatic. Meritul autorului este acela de a sublinia că, deși unele tipuri de colinde se întâlnesc și în folclorul popoarelor vecine, cele din spațiul nostru folcloric
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta, cerbul, vulturul, dulful), se inventariază cu subtilitate bogatele simboluri populare ale bestiarului carpatic. Meritul autorului este acela de a sublinia că, deși unele tipuri de colinde se întâlnesc și în folclorul popoarelor vecine, cele din spațiul nostru folcloric sunt superior cristalizate artistic. Lucrarea, cu reale merite în popularizarea folclorului românesc peste hotare, conține numeroase observații pertinente, ca de exemplu aceea despre mitul vânării bourului, considerat mit
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
eseuri. Revista include în sumarele ei și o rubrică, „Publicații sosite la redacție”, de comentarii asupra revistelor românești din țară și din exil și de consemnări ale evenimentelor și știrilor culturale. Cei mai importanți colaboratori sunt Al. Gregorian (Itinerarii hispanice, Colindul ciubărarilor, Jocul îngerilor), George Ciorănescu, care reunește sub titlul Preacurata în literatura universală traduceri din Francesco d’Assisi, Dante, Vicontele de Altamira, Sf. Iosif Scevophylaxiux, Francis Jammes, Paul Claudel, Pierre Emmanuel, din Vicleimul castilian, „o venerabilă relicvă literară care precedă
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
semnalarea unor cântece populare și obiceiuri la români (Cântecul cununei, Caloianul). Călătorind prin țară, el a sesizat diferențele regionale dintre producțiile folclorice. O călătorie în Dobrogea (1880) este prima cercetare folclorică de tip monografic, care prezintă speciile populare în versuri (colinde, descântece, bocete, balade etc.) în cadru istoric, geografic și etnografic. Pe folclorist nu l-a preocupat în primul rând valoarea literară a materialului cules, ci mai degrabă vechimea lui, iar alteori noutatea tematică. În căutare de urme istorice din trecut
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
deda doar „jocului și exercițiului poetic”, cum s-a spus (Virgil Ierunca), B. scrie o poezie de meditație metafizică. El descifrează peste tot „semne”, căutând să prindă înțelesul magic al destinului: „Dar tu nu ești pe cerul meu/ zadarnic stelele colind/ Doar gheara ta cum calcă greu/ în jungla inimii o simt”, căci „eu caut în zenitul sumbru” nu altceva decât „cumpăna mare a vieții mele”. Alteori, scenariul liric implică invocația, ca în Luceafărul eminescian („Inorog cu norocu-mi coboară/ și te
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
dintre supuși. Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice românești. Alexandria a lăsat urme în literatura populară orală: în orații de nuntă, descântece, colinde, basme, zicători și proverbe, legende. Ecouri din Alexandria, cea mai răspândită carte populară la români, se întâlnesc la cronicari, la scriitori de la începuturile literaturii noastre moderne, iar mai târziu la D. Bolintineanu, I. Creangă, P. Ispirescu, G. Coșbuc, O. Goga
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
1975. Emigrând în 1982 în Israel, este angajată între 1984 și 1988 la Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor proveniți din România. B. aduce reale contribuții la cunoașterea colindelor și colindatului. După o serie de studii parțiale și o antologie de colinde laice, alcătuită cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor proveniți din România. B. aduce reale contribuții la cunoașterea colindelor și colindatului. După o serie de studii parțiale și o antologie de colinde laice, alcătuită cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri infirmă mai vechea și inoperanta împărțire a colindelor în laice și religioase. Scurtul rezumat al fiecărui tip se dă bilingv, în română și engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în volume și a celor existente
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri infirmă mai vechea și inoperanta împărțire a colindelor în laice și religioase. Scurtul rezumat al fiecărui tip se dă bilingv, în română și engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în volume și a celor existente în Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor din București. Lucrarea este un excelent
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
acțiuni de adunare a folclorului, inițiată de corpul didactic din Maramureș. Întocmește și un apel în acest sens, în „Gutinul” (1889), reprodus apoi în „Familia” și în „Amicul familiei”. Colecția de folclor Poezii populare din Maramureș (balade, doine, chiuituri și colinde), recomandată de Al. Țiplea lui I. Bianu, a apărut în 1908, în seria Din viața poporului român, editată de Academia Română. Ca în majoritatea culegerilor efectuate prin intermediari, textele nu sunt însoțite de date privind proveniența lor și nici nu sunt
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Tudor Pamfile, Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; D. Furtună, Cântece bătrânești din părțile Prutului, București, 1927; N. Georgescu-Tistu, Folclor din județul Buzău, București, 1928; I. Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930; C.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983 (în colaborare); Comoara fiecăruia, Chișinău, 1984; Să trăiți, să-nfloriți! Din poezia obiceiurilor calendaristice, Chișinău, 1984; Huța, huța cu căruța, Chișinău, 1985; Arici pogonici. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1990; Să trăiți, să înfloriți! Colinde, hăuituri, teatru folcloric, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: I. Vatamanu, A vedea cu inima, Chișinău, 1984, 152-156; G. Botezatu, A. Hâncu, Nicolae Băieșu, la 60 de ani, RLSL, 1994, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 62-63. Gr.B.
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
alte colecții sau în periodice. Referindu-se la valoarea documentară a creației populare, C. laudă inițiativa lui V. Alecsandri, subliniind totodată și riscurile ce derivă din „întocmirea” textelor. Observațiile sale au în vedere, mai cu seamă, colecția de balade și colinde „alcătuită” de bănățeanul At. M. Marienescu, care intervenise mult în producțiile culese. Metoda „reconstituirii”, preconizată și folosită de acesta sub influența unor școli folcloristice ale epocii, nu este respinsă întru totul de C.; el consideră însă că aplicarea ei ar
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
și fumeg lângă ea./ Și-o beau pe îndelete, să țină cât cuprinde./ Ca Timpul ce în palmă mă ține și mă bea.” Muzica versului folcloric este persistentă, ca în Vânzătoarea de iluzii: „Sta desculță arcuind/ Șolduri dulci ca un colind / Pe sub șarpele din ochi / Bun de boală și deochi.” Omul de lut, din familia Nopților lui Macedonski, i-a cerut lui C. două decenii de cizelare, dar și încercarea resurselor sale vizionare într-o frumoasă recreere a mitului Golemului din
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]