109,977 matches
-
redacțional este condus de poetul și jurnalistul Mircea Dinescu, în calitate de președinte, și de către redactorul șef Gandi Georgescu. Publicația manifestă aceeași atitudine critică instaurată în presa românească postdecembristă de revistele „Academia Cațavencu“ și „Plai cu boi“. Tabletele, parodiile, notele critice și comentariile acidulate poartă semnăturile unor autori renumiți - H. -R. Patapievici, Ioan Groșan, Mircea Mihăieș, Tudor Țepeneag, Marius Tucă, Irina Lazăr, Augustin Jula ș.a. Dintre principalele rubrici menționăm: „Schimbarea în spate a României“, „Politicienii dăunează grav sănătății“, „Din Banat cu supărare“, „Granițe
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
Iată blestematele versuri: „Pentru ca umilința jocului/să-mi fie lăsată,/m-am deplasat la fața locului;/fața locului era umflată”. Autoarea însăși va remarca, în prefața menționată la antologia din care toate poeziile dintre 1948 și 1956 lipsesc, că „stupefiantul comentariu” din ziarul partidului i-a „schimonosit temporar cariera”. Intitulat exortativ Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, comentariul pleca, s-ar zice, de la presupunerea că pozițiile cu pricina trebuiau smulse atât de poetă, cât și de cronicarul
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
însăși va remarca, în prefața menționată la antologia din care toate poeziile dintre 1948 și 1956 lipsesc, că „stupefiantul comentariu” din ziarul partidului i-a „schimonosit temporar cariera”. Intitulat exortativ Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, comentariul pleca, s-ar zice, de la presupunerea că pozițiile cu pricina trebuiau smulse atât de poetă, cât și de cronicarul „Contemporanului”. Acesta din urmă le-a smuls fără discuție, pe ale lui, nemaiocupându-se o bucată de timp decât de lupta
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
află că jurnalele de autor proliferează văzând cu ochii. Ba, în Franța, Philippe Lejeune a devenit specialist în ale domeniului, prin cărțile: Le Pacte autobiographique (1975), Je est un Autre (1980), Moi aussi (1986). El însă nefiind singurul! 2) Prioritatea comentariilor despre eu se datorează explicațiilor freudiene despre libido. Dicotomia acestuia - libido al eului sau narcisic (vizând persoana proprie ca obiect) și libido obiectal (persoana este obiect exterior - le-a impus teoreticienilor, francezi să zicem, marcajul între le dedans și le
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
Alt paradox, după cel pe care l-am semnalat săptă mâna trecută, privește receptarea noului volum al lui Dan Sociu, Vino cu mine știu exact unde mergem. Deși topurile de sfârșit de an o înregistrează (adeseori chiar pe prima poziție), comentariile continuă să se lase așteptate. Nu vreau să spun că în opțiunile bilanțiere ale tinerilor mei colegi a prevalat simpatia pentru activismul lui Dan Sociu. Nici gând. Sunt absolut convins că Vino cu mine... le-a plăcut (așa cum mi-a
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
care, în loc să-l oblige la scormonirea prin viața intimă a oamenilor, l-ar fi pus, de pildă, să-l înjure pe Băsescu. Ce spui, că asta face Popescu, zi de zi? Bun, dar e pro bono, banii îi ia pentru comentarii despre tenis, în ProSport. Gândul nu are o singură Mădălina în paginile sale. Pe lângă povestea tristă, din pagina întâi, are și o Mădălină plină de vitalitate, la pagina de lifestyle. Da, de doamna/domnișoara Chițu vorbim. Ieri, ne spunea că
Ziare, la zi: În Libertatea se caută bursierii lui Patriciu () [Corola-journal/Journalistic/27994_a_29319]
-
Pora, singur pe canapea. Să nu se supere Adi Halpert, Popescu, marele CT Popescu, e alături de el în ceea ce privește ipocrizia. Ba îl și întrece! Cel mai bun ziarist român, cum ar spune Mihai Tatulici, se dă virgin într-un editorial, refuzând comentariile pe teme cum ar fi DD, Mădălina, deshumarea. Cică nu sunt subiecte. Bun, atunci de scrie la Gândul, care cu asta ține prima pagină și pe print și în online? E profesor, are ceva cheag, nu moare fără banii lui
Ziare, la zi: În Gândul, CTP sugerează că ar fi homosexual () [Corola-journal/Journalistic/27992_a_29317]
-
pe print și în online? E profesor, are ceva cheag, nu moare fără banii lui Sârbu. De ce nu scrie la revista Teatrul, sau pe propriul blog, care nu are cum să-l dezamăgească, dacă nu dă voie nimănui să posteze comentarii? Personal, mie nu-mi pare rău că am citit articolul ăsta critic. M-am lămurit de ce nu mă place Popescu: e homosexual! Uite aici confesiunea din Gândul, scrisă manu propria : După câteva săptămâni petrecute în America cu ani în urmă
Ziare, la zi: În Gândul, CTP sugerează că ar fi homosexual () [Corola-journal/Journalistic/27992_a_29317]
-
clonă minoră și neinteresantă a celei occidentale. În special dimensiunea europeană și racordurile prin care Școala Ardeleană se raportează la mișcările și curentele de idei ale iluminismului pan-european sunt scoase la lumină de către cei doi cercetători, prin texte și comentarii revelatoare. De aceea, aș spune că ediția lor este mai curând una complementară celei a lui Florea Fugariu, iar nu una concurentă, chiar dacă unele dintre deschiderile operate aici ne vor îndemna să lecturăm (și mai ales să înțelegem) altfel textele
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
N.U. , Hans Blix și Mohamed ElBaradei, și-au încheiat vizita de două zile la Bagdad, afirmând că au purtat discuții foarte utile și detaliate asupra problemei armamentului de distrugere în masă, însă nici una dintre părți nu a făcut vreun comentariu precis la încheierea discuțiilor. l Secretarul general al O.N.U. , Kofi Annan, a avertizat Washingtonul să nu atace Irakul fără o rezoluție O.N.U. , care ar oferi legitimitate acțiunilor americane. l Coreea de Nord a acuzat din nou S.U.A. că
Agenda2003-7-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280683_a_282012]
-
de viziunile mele? De ce futuriștii ruși nu vor să discute cu mine? Inamicii mă aplaudă, pe când amicii nu știu de ce nu vin demonstrativ la prelegerile mele”. Însă presa timpului manifesta un interes extraordinar pentru vizita lui Marinetti, la Moscova campionul comentariilor fiind ziarul „Nov’” („Noutatea”) care, zi de zi, publica interviuri, articole, comentarii, portrete și compendii comentate ale lecțiilor fondatorului futurismului. Concomitent, trebuie remarcat că, în mare, mass-media trecea sub tăcere unele din postulatele și îndemnurile lui Marinetti, cum ar fi
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Inamicii mă aplaudă, pe când amicii nu știu de ce nu vin demonstrativ la prelegerile mele”. Însă presa timpului manifesta un interes extraordinar pentru vizita lui Marinetti, la Moscova campionul comentariilor fiind ziarul „Nov’” („Noutatea”) care, zi de zi, publica interviuri, articole, comentarii, portrete și compendii comentate ale lecțiilor fondatorului futurismului. Concomitent, trebuie remarcat că, în mare, mass-media trecea sub tăcere unele din postulatele și îndemnurile lui Marinetti, cum ar fi cele referitoare la distrugerea muzeelor și a bibliotecilor, apologia războiului ca ceva
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
a comunicării, masoneria, cu toată discreția ei seculară, nu putea rămâne în conul de umbră. Interesul crescut pentru acest subiect, dar și avalanșa de cărți publicate despre masoneria universală și despre cea românească, prezența masonilor în mass-media alimentează din plin comentariile despre menirea, ritualurile și viitorul frățiilor, atât cât acceptă acestea să spună despre sine. „În masonerie am fost inițiat în 1944” - își amintește Panait Stănescu-Bellu, cu lumină în ochi. Cel care l-a format a fost Constantin Bellu, socrul său
Agenda2003-9-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280756_a_282085]
-
Au participat la dezbateri reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, Academiei de Advocacy, Confederației Întreprinzătorilor Particulari din Județul Timiș, Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, ai oficialităților locale etc. În final, a fost lansat volumul de comentarii „Pantera Roz rămâne în vitrină”, semnat de Radu Ciubotea și ilustrat de Ștefan Popa Popa’s. DUȘAN BAISKI Pachet gratuit l Pentru Ford Focus Din 20 martie, modelele Ford Focus sunt disponibile în rețeaua de dealeri Ford din țară cu
Agenda2003-12-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280830_a_282159]
-
de dinainte de 1989, sunt de o netăgăduită actualitate, cu toate că au fost elaborate într-o perioadă de tehnicizare și, în același timp, ideologizare a învățământului. Altele, elaborate tot atunci (și aș cita în special remarcabilul studiu Model, risc și eroare în comentariul literar), ar trebui aplicate ad litteram începând de azi, dacă dorim să scoatem studiul literaturii de sub zodia nefastă a „tocelii” și a metodelor de tip copy-paste... Cum se cuvine unei ediții dedicate unui filolog, cartea este prevăzută cu un aparat
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
și pe generalul Pacepa. Trădarea îi avan tajează pe unii și îi nefericește pe alții. Este apreciată de cei interesați și detestată de perdanți. Trădarea nu poate fi patriotică, dar nici patriotardă. Cine trădează o dată, trădează și altă dată. Consultând comentariile unor cititori constat că, unii consideră acțiunile fostului rege Mihai ca fiind binefăcătoare și, alții le evaluează în cu totul alt fel. Regele a coordonat, cu luciditate și simț de răspundere, trădarea de la 23 august 1944, despre care a afirmat
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
în timpul regimului comunist, cât și în timpul revoluției, pentru a fi sancționați de instanțele de jude cată, potrivit legii. Renașterea țării, reconcilierea națională, restituirea în lume a imaginii adevărate a României, nu pot fi concepute fără acestea. Urmarea s-a văzut. Comentariul îi aparține cititorului avizat, în funcție de partea baricadei unde se plasează.
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
sus. Știm că Marius Cruceru este, în sens comun, un teolog: este un reputat profesor de teologie biblică și a scris o carte foarte savantă, mai demult, despre terminologia trinitară a lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese atât de curajos din „genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își lovește cititorul frontal până la producerea unei perplexități care pune în discuție - sau în cazul cel mai
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
sau în cazul cel mai profund - rediscută limitele însele ale domeniului, amintind în unele locuri rumoarea pe care au pututo produce la vremea lor, Jurnalul fericirii, Parabolele lui Iisus sau, într-un sens arhetipal pentru această discuție a textului evanghelic, comentariul lui Augustin la Predica de pe munte a Domnului. În text, frapează mai întâi o medietate pe care și-o propune autorul, denunțând drept extreme inconfortabile în surprinderea sensului dorit, pe de o parte, discursul parohial obișnuit și tributar clișeelor în
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
sau ca gen hibrid, propuse de Ralph Cohen, respectiv de L.Buell într-o culegere editată de J.N.Cox și Larry Reynolds în 1993: lucruri pe care nimeni la noi nu le-a găsit interesante pentru a încropi măcar un comentariu fugitiv. Dintre notele documentare, aș fi invocat tradiția periodizării istorice amintite, în funcție de evenimente culturale (nu e o glumă: a lui Chesarie Râmniceanu, din 1780), lângă Basil Munteanu aș menționa mica sinteză a lui Eugen Ionescu, apărută în 1955 într-o
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
unor amputări tematice, vădit discutabile, întregul roman este apanajul "strong" studiat al autorului. Altfel spus, scriitorul Ion Catrina se arată maestrul de șah, în mutările dezinvolte ale temelor din literaturile lumii. Însă nu puține sunt interstițiile care luminează descrieri, portrete, comentarii apres, folosirea adecvată a unui lexic supus obiectului, și nu puține dialoguri din pletora vivacității acestora. Partea nevăzută care se cumulează secvențial la nivelul totalului, se reduce la selectarea, purificarea și abordarea temelor, toate descendente din arta clasicismului... clasicizat (din
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
literari”... Sunt de acord cu Marta Petreu într-o singură privință legată de cronicarii literari: anume că trebuie să existe un acord de bun-simț între cel care decide să devină cronicar și propria cultură, ce-i permite să ateste noile comentarii publice. Încolo, dacă o carte e citită sau nu, cred că cel în cauză se descalifică singur, iar prestigiul se pierde definitiv începând cu cititorii atenți, apoi cu cei îndepărtați. Impostura în critica literară mi se pare cel mai insidios
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
tinerețe dezvăluie aria preocupărilor sale științifice, cu colaborări la „Șezătoarea”, cu redactarea de articole despre Eminescu revizor școlar, a „Calendarului gospodarilor săteni”, a unor tradiții și scrieri despre Ștefan cel Mare, și a numeroaselor sale prezențe cu articole, studii, opinii, comentarii la „Tribuna conservatoare” și „Convorbiri literare”. Plecat spre a se documenta la București, este primit în casa lui Titu Maiorescu, prezentat oamenilor politici și de litere, ajungând să fie invitat și în cercul „Sămănătorului” de Iorga, unde stârnește interesul lui
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
strînge într-o orbită clară. Din acest motiv, capitolele pot fi citite separat, dinspre sfîrșit spre început, sau la întîmplare, căci impresia e aceeași: o carte didactică, cu multe citate, din care reții detaliile de viticultură și mai puțin nuanțele comentariului literar.
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
a simțit cu adevărat apropiat (Cervantes, Racine, La Fontaine, Goethe, Baudelaire, Fr.Jammes, Valéry, Rilke), examinîndu-i dintr-un punct de vedere cu totul personal, de frapantă originalitate. Cel care a putut scrie astfel de glose era un literat complet. Față de comentariile docte, dar academice și șterse ale unui Philippide, cele ale lui Pillat, sclipitoare, ne descoperă mult mai mult decît un amator cultivat. Nu-i de mirare că, fără prezumție, Pillat și-a schițat și cîteva autoportrete dincolo de timp, adresîndu-se direct
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]