10,974 matches
-
un caz în spiritul stilistic al lui Wagner, se îndepărtează în mod dureros de la mesajul lucrării respective. Cu toate acestea, sălile sunt arhipline, publicul așteaptă cu nerăbdare desfășurarea spectacolelor, din acea dorință și nevoie greu de stăvilit pentru muzica marelui compozitor german. Chiar dacă de multe ori spectatorii pleacă din sală nemulțumiți și cu un gust amar din cauza montărilor regizorale, ei trăiesc revelația întâlnirii cu mari voci wagneriene pe scena de la Bayreuth. În anul comemorativ 2013, la noi, la Opera Națională Română
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
încercând cu mult simț muzical și estetic să dezvăluie importantele motive și laitmotive wagneriene și să dezvăluie semnificația lor simbolică prin relatarea detaliată a libretelor. În acest fel, spectacolele sale au constituit adevărate repere de inițiere muzicală în creația marelui compozitor. Un asemenea travaliu, făcut cu un efort imens, dar și cu o dăruire cu totul specială, constituie, după opinia noastră, o contribuție substanțială la formarea unei educații wagneriene pentru acel public mai puțin avizat în receptarea creației lui Richard Wagner
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
mari interpreți wagnerieni precum: Siegfried Jerusalem, Hildegard Behrens, Waltraud Meier, Jonas Kaufmann, Matti Salminen și alții. Cristina Vasiliu, o artistă a cuvântului, un om de cultură, a reușit să contribuie la inițierea spectatorilor în înțelegerea unuia dintre cei mai mari compozitori germani de operă. Publicul prezent în sala de concert a fost captivat pur și simplu de aceste minunate spectacole, dovedind că oamenii simt nevoia cunoașterii muzicii lui Wagner, realizând, în același timp, genialitatea incontestabilă a acestuia. Am auzit mărturii emoționante
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
București, Editura „Grai și Suflet - Cultura Națională”, 2011, 88 pagini. (Colecția „Hyprion“). 3. Epistola a mai fost reprodusă parțial sau integral fără a fi însoțită de notele de istorie literară și culturală atât de necesare. 4. Liviu Rusu (1908-1991), muzicolog, compozitor și eseist în domeniul disciplinelor muzicale. 5. A munci este omenesc, a persevera este divin.
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
să cadă în discredit în vremurile fericite, dar înviind impetuos la fiecare zguduire a patriei. Marseilleză română cu vibrație proprie, independentă de vreun miraj muzical.” (v. Istoria literaturii române, 1982, p.605) A fost transpusă în acorduri de marș de compozitorul Alfonso Castaldi. Despre împrejurările scrierii acestei poezii ne dă câteva prețioase informații Lucian Blaga: „Scurt timp înainte de a muri (Iosif moare în 22 iunie 1913 n.n.) l-am văzut în Brașov, unde presimțiri de sfârșit l-au adus încă o dată
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
posibil și în sensul de comprehensiune. Expoziția participă la Noaptea Albă a Galeriilor, în intervalul orar 18.00 și 00.00. 29 mai 2014, ora 20:00, Studioul Horia Bernea Din Rusia, cu drag Alma, profesoară de franceză, și Damian, compozitor de jingle-uri publicitare, formează unul din multele cupluri cu probleme financiare din București. REZERVĂRI: rezervari@ingenuo.ro. Preț bilet: 30 lei Până în iunie 2014 Ateliere de creativitate Atelierul de creativitate al M N Ț R s-a pregătit cu teme
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
excelente. Volumul a fost publicat cu sprijinul lui Mihai Stan, președintele Asociației pentru Muzică, Artă și Cultură și a apărut la editura Baroque Books & Arts, București, 2013. * Costin Popa, un cunoscut și apreciat critic muzical și publicist, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (secția de Muzicologie), este autorul mai multor volume de critică muzicală legate de domeniul teatrului liric. Este o zonă importantă a preocupărilor sale dintotdeauna, el fiind un împătimit al operei, prezent de peste 50 de ani în
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
o permanentă auto-deriziune. LA FOLIA este inițial un dans din Portugalia și Spania, apărut în Evul Mediu târziu. O temă de bază simplă "codificata" pentru prima dată de Corelli, dând naștere la o piesă binecunoscută și mondialmente recunoscută. Mulți alți compozitori cunoscuți au scris variațiile lor pe această temă intrecandu-se în virtuozitate și inventivitate: Scarlati, Vivaldi, Marin Marais... În cazul acestui spectacol, muzica este total reinventată, variațiile pe tema LA FOLIA fiind compuse de către tânărul compozitor și om-orchestra:Paul ILEA
Muzică total reinventată, de Sfinții Constantin și Elena, la Metropolis by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29959_a_31284]
-
mondialmente recunoscută. Mulți alți compozitori cunoscuți au scris variațiile lor pe această temă intrecandu-se în virtuozitate și inventivitate: Scarlati, Vivaldi, Marin Marais... În cazul acestui spectacol, muzica este total reinventată, variațiile pe tema LA FOLIA fiind compuse de către tânărul compozitor și om-orchestra:Paul ILEA. În lumea lui Shakespeare nebunia este o temă recurenta. Și nu numai in comedii. În măsura în care el crede că numai mască nebuniei este în măsură să-l protejeze, Hamlet însuși va juca rolul unui măscărici amar, creandu
Muzică total reinventată, de Sfinții Constantin și Elena, la Metropolis by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29959_a_31284]
-
Cristescu pe Mozart, la finele sec. XX ? M.L.C. �cum îl vedem pe Mozart la finele celui de-al doilea mileniu de la nașterea lui Christos! Ne apropiem sau suntem chiar în Apocalipsă - așa cum zice Sf.Ioan? Nu vorbim numai despre un compozitor, unul dintre atâția alții, unul dintre geniile pe care le-a dat omenirea de-a lungul timpului, ci despre un geniu despre care se spune de obicei - și alte cuvinte mai bune nu găsim -, "geniu atotcuprinzător." Cuvintele, slabele noastre cuvinte
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
hohot de plâns, chiot de plăcere, de victorie sau urlet de durere. Aceste sunete nu erau încă muzică, ci o exprimare simplă, rudimentară, a cosmosului din om. în codurile inițiale ale muzicii, ele s-ar fi numit disonanțe. După milenii, compozitorul s-a deschis lui Dumnezeu - și acum vorbesc despre Mozart. Lui Dumnezeu, care a aruncat asupra pământului și Potopul. Compozitorul a fost un Noe. A pus toate creaturile lui Dumnezeu în Arca sa și a cuprins acolo și muzica, tot
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
exprimare simplă, rudimentară, a cosmosului din om. în codurile inițiale ale muzicii, ele s-ar fi numit disonanțe. După milenii, compozitorul s-a deschis lui Dumnezeu - și acum vorbesc despre Mozart. Lui Dumnezeu, care a aruncat asupra pământului și Potopul. Compozitorul a fost un Noe. A pus toate creaturile lui Dumnezeu în Arca sa și a cuprins acolo și muzica, tot ce e al naturii, al respirației, de la sorii care luminează ori care au expirat de mult, până la plantele care mor
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
metalic, greu, neîndemînos, periclitînd viața personală și pe-a domnișoarei, doamnei, domnului, mă rog, cei ce-mi călcau pragul, îmi înfruntau vajnici vadul etc.), panglicărindu-l, deci, din vastul buzunar al vestei de dril, fluierînd clandestin tangouri la modă (îmbobocite de compozitori celebri în onoarea și dezonoarea voluptuoasă a unor femei devastator de acute-n grație și suspin), trăgîndu-mi gînditor creionul de cretă tehnicoloră de după urechea clăpăug-străvezie, măsuram rapid, tăiam expert și dezinvolt materialul comandat de, repet, domnișoare (c-o exasperare himenală
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16298_a_17623]
-
a cuplului problematic. Pretextul narativ din Hilda, detașat într-un preambul, emană dintr-un pact autenticist cu cititorul. Scriitorul însuși, aflat într-o călătorie la Cernăuți, întâlnește pe stradă un copil care seamănă uluitor cu copilul prietenului său de la București, compozitorul și violoncelistul Ludwig Holdengraeber. Stranietatea e mai complexă decât această simplă aparență. Copilul murise, după cum murise și tatăl său, compozitorul Ludwig, acesta spânzurându-se într-un sanatoriu de boli psihice, unde ajunsese în urma unei crize de gelozie. Mama copilului din
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
aflat într-o călătorie la Cernăuți, întâlnește pe stradă un copil care seamănă uluitor cu copilul prietenului său de la București, compozitorul și violoncelistul Ludwig Holdengraeber. Stranietatea e mai complexă decât această simplă aparență. Copilul murise, după cum murise și tatăl său, compozitorul Ludwig, acesta spânzurându-se într-un sanatoriu de boli psihice, unde ajunsese în urma unei crize de gelozie. Mama copilului din Cernăuți este nimeni alta decât fosta soție a lui Ludwig, ajunsă în nordul țării, la o mătușă a ei, unde
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
unison" - au fost oferite de partidele de corzi ale ansamblului simfonic, dovedindu-ne o dată în plus că lucrurile sunt perfectibile; ...la fel ca și bunele, actualele, relații dintre țările noastre. A fost oferit, în supliment, unul dintre Dansurile românești datorate compozitorului maghiar. Realmente emoționante, pertinente si de bun augur, s-au dovedit a fi cele două discursuri rostite în deschiderea serii de cei doi miniștri ai Culturii din țările noastre; domnul Adrian Iorgulescu a evocat momentul primei întâlniri dintre George Enescu
Enescu și Bartok by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11190_a_12515]
-
Liviu Dănceanu Nu degeaba Huxley îi asemuia deopotrivă pe prozatori și compozitori cu niște organizatori și transmițători ai experiențelor generale trăite de ei și de alții, în lumile naturii, culturii și limbajului, asumîndu-și nemijlocit misiunea paradoxală de a reflecta hazardul și informul existenței individuale, atît în roman cît și în simfonie, ambele
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
o simfonie și orice simfonie e aidoma unui roman. Astăzi, cînd mai toate combinațiile posibile par epuizate, cînd mai toate tehnicile narative ori travaliile sonore au fost folosite pînă la oboseală, cînd a fost încercat pînă și imposibilul, prozatori și compozitori, laolaltă, cred cu fermitate că numai amănuntele vor conferi de acum încolo merit acelor opere importante în genul romanesc ori simfonic. Și nu e deloc întîmplător că la unii autori de romane aceste amănunte sunt de natură muzicală, așa cum (prin
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
fermitate că numai amănuntele vor conferi de acum încolo merit acelor opere importante în genul romanesc ori simfonic. Și nu e deloc întîmplător că la unii autori de romane aceste amănunte sunt de natură muzicală, așa cum (prin rezonanță?) la anumiți compozitori (nicicum neglijabili), o sumă întreagă de detalii sunt redevabile lumii epicului. Poate că de aceea există scriitori prinși de formele, genurile sau procedeele de alcătuire sonoră consacrate de componistica muzicală. , Această carte, mărturisește Milan Kundera în Cartea rîsului și a
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
savantă, iar Kundera nu numai că recunoaște acest lucru, dar îl și conștientizează, efectuînd o incizie profundă la nivelul metabolismului unei arhitecturi pe deplin solidară cu orînduirea ciclică a timpului muzical. Forma variațiunilor este forma concentrării maxime ce-i permite compozitorului să exprime doar esențialul, să pătrundă direct în miezul lucrurilor. Materia variațiunilor este o temă care adeseori nu are mai mult de șaisprezece măsuri. Beethoven pătrunde în interiorul acestor șaisprezece măsuri, ca și cum ar coborî într-un puț ce duce în adîncul
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
pisica se petrece, iată, de cîteva ediții, și pe platourile înalte ale Festivalului "George Enescu". (Dar ce importanță mai are marca fabricii ori soiul cravașei, cînd atinge rana calului, fie el de curse, tracțiune sau circ?) Cu rare excepții, creațiile compozitorilor români (ca să nu mai vorbim de cele aparținînd altor meridiane care, cel puțin în ediția din acest an, au lipsit cu desăvîrșire) s-au văzut îngrămădite, unde credeți?, la matineu, în locul în care, claie peste grămadă, s-au călcat în
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
față de creația autohtonă, iar pe de altă parte la segregarea și ghetoizarea unei muzici mandatate să livreze, ca un copil legitim al trecutului ori ca sămînță a viitorului, sensibilitatea prezentului. Lasă că suntem, vrînd-nevrînd, pensionarii unei rezervații de muzică contemporană. Compozitori (poate, s-a văzut și în festival, mai mulți ca niciodată), interpreți (histrioni sau autentici), un public (cît să încapă la o cină de taină), în sfîrșit, o specie de artiști tot mai rară, bizară sau, în cel mai fericit
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
prezent în Sala "Olivier Messiaen" (s-a văzut din reacții); cvartetul "Renoir" (ce nu se sfiește să se înfățișeze la nevoie și ca trio); Krzysztof Penderecki (figura polarizatoare a celei de a 18-a ediție a Festivalului "Presences"); Pierre Farago (compozitor și organist francez, născut la Caen în 1969). Altora le place jazz-ul: restul spectatorilor (poate mai puțin numeroși, dar cu siguranță, mai extravertiți); François Moutin și Daniel Ciampolini (contrabasist și, respectiv, percuționist, cu care orice șef de big-band și-
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
le place jazz-ul: restul spectatorilor (poate mai puțin numeroși, dar cu siguranță, mai extravertiți); François Moutin și Daniel Ciampolini (contrabasist și, respectiv, percuționist, cu care orice șef de big-band și-ar dori să colaboreze); Antoine Herve (remarcabil pianist și compozitor, născut în 1959, la Paris). Și unii, și alții au asistat la scenariul binecunoscut al Festivalului de la Radio France: unui compozitor de notorietate (în acest an, Penderecki) i se atribuie rolul de amfitrion, având deci calitatea de a invita colegi
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
și, respectiv, percuționist, cu care orice șef de big-band și-ar dori să colaboreze); Antoine Herve (remarcabil pianist și compozitor, născut în 1959, la Paris). Și unii, și alții au asistat la scenariul binecunoscut al Festivalului de la Radio France: unui compozitor de notorietate (în acest an, Penderecki) i se atribuie rolul de amfitrion, având deci calitatea de a invita colegi de breaslă mai tineri și, firește, mai puțin tăbăciți de instanțele înalte ale marketing-ului muzical. Aceasta după ce, în calitatea lui
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]