5,487 matches
-
Chiar Domnul, pentru simțuri, e-o absență” (coperta a IV-a). Ei bine, nu-mi pot încheia adnotările pe marginea acestui parcurs prin „epopeea lirică dedicată condiției umane” în și prin numele poetului Eugen Dorcescu de către Mirela-Ioana Borchin fără a conchide, iarăși heideggerian, că „ființa este ființa devenirii și de aceea este dincolo de devenire (...) Ea este ea însăși la nesfârșit și se epuizează în a fi asta”, tocmai ceea ce Eugen Dorcescu relevă excelent și original în poezie. Selecția de poezii și
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
se simte nemărginit de mic față de infinitul timpului și al lanțului cauzal. Realitatea determinantă a arderii este oxidarea, adică misterul prin care ne purificăm: „Arde și vântul/ Și cerul,/ Și fructul/ Gem în tăcere/ Profetul/ Și sfântul//”. (Axis mundi - Purificare). Conchidem cu aprecierea, că cele două volume ale lui Alensis De Nobilis sunt două glasuri al aceluiași Poet, ce „exprimă multă iubire” pentru Poezie, fiind „ demiurg și rob totodată“. Cum subliniază în postfața prietenul Ion Popescu-Brădiceni, Poetul fiind „ca un arc
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
Popescu... - Am să-l spun lui nevesti-sii, c-o știu geloasă. - Ba, doamnă, să nu faceți asta! Eu v-am spus doar ca o discuție între femei și nu ca să-l bârfesc. L-am crezut burlac, altfel nu-i cedam, conchise Sabina povestea nopții aventuroase. Dintr-o dată în compartiment se lăsă liniște. Marieta se ridică în picioare și începu a cotrobăi prin poșetă, prefăcându-se că-și caută ceva. - Dacă îți trebuie batistă, îți ofer eu un pachețel cu șervețele de
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
care cică urma să testeze voința și caracterul omului pentru a confirma „orientarea” și abia după vre-o doi ani de stagiu în postura de „mucles și de lemn Tănase” înmânarea carnetului roșu ... „Grijania mă-sii de treabă, nepoate, mai conchise printr-o pierdere evidentă de ton și răsteală, că n-am avut minte nici cât găina să-l fi priponit când trebuia, făcând aluzie mai mult decât străvezie la „fugarul” sau „dispărutul” de ... „Și ne-om ocupa de tâne-tu vârtos
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cu mărturisirile, observațiile și opiniile critice publicate de autor în contextul evenimentelor sau preocupărilor curente care ni-l releveă în toată complexitatea caracterului, talentului, viziunilor și opțiunilor sale. Alexandru Husar, în prefața pe care o semnează și la acest volum, conchide: „Se gândea, hotărît, la o operă mare, la eternitate, la ceva durabil, - opera lui mare, pe care o purta în suflet“... „Misiunea mea în lumea aceasta e - poezia, afirma în scrisoarea din 10- februarie 1942 adresată soției. „Ardoarea cu care
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
presupus muncă dincolo de cuvinte transpuse din română în engleză, aceasta însemnând cunoașterea specificului epocii în care a trăit fiecare autor, raportarea inclusiv la autori de limbă engleză contemporani fiecăruia, descifrarea ritmului interior al ideilor, consonanta sentimentelor, respectarea versificației. Peste toate, conchide traducătorul, „respectul pentru autor a fost cel mai important”. Consonante artistice, receptare critică Câteva sugestii asupra reușitei în delicată întreprindere tehnică și artistică descrisă cu vizibilă pasiune de realizatorul ei au oferit cei care au adus în fața foarte numerosului public
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
părerea mea! Nu merită să suferi din cauza unui bărbat! Uiți prea repede că ești frumoasă, inteligentă și ai un suflet pur, de copil! Și în plus, ai atuul tinereții; dacă nu se mai întoarce, înseamnă că nu te merita, a conchis, străduindu-se astfel să-mi insufle curaj. Însă vorbele ei, departe de a reuși să mă mobilizeze, au declanșat cu celeritate o adevărată criză de franchețe, o nevoie acută de a mă confesa. - Mă simt pustiită și nu mai am
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
inimă. Am citit atâtea despre Veneția: Eminescu, Goethe, Casanova, Hemingway și câți alții s-au perindat pe acolo. Nu mai spun ce reportaje am văzut la televizor! Nu, trebuie să ajung măcar o dată în viața asta și la Veneția! a conchis mătușa hotărâtă, cu o voce plină de plăcere. - Milano, paradisul cumpărăturilor! am îngăimat eu dusă cu gândul la Versace, Armani, Prada și mulți alții. - Numai la modă și shopping îți este gândul! a sesizat mătușa, a cărei expresie senină mă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
lui Ovidiu intrase în bucătărie și nu a plecat până nu și-a văzut soțul ridicat de pe scaun. - Eu mă duc să mă culc, că sunt obosit. Domnișoară, mi-a părut bine! îmi place că ești dintr-o bucată! a conchis tatăl lui Ovidiu înainte de a pleca. Nu înțelesesem de ce sunt “dintr-o bucată”, poate unde mă văzuse ocupându-mă de vinete cu o așa dexteritate de mă miram și eu cât de expertă devenisem în câteva minute, apreciind chiar că
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
de închipuire că noi am creat-o și deci ne putem și lipsi de ea, fie înlocuind-o cu ceva analog, fie lăsând locul liber. Fără acest adânc nu mai putem avea ceva al nostru. Ne pierdem pe noi înșine“, conchide Părintele Profesor Dumitru Stăniloae („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“, p. 24). Despre identitate națională prin credința ortodoxă Pe de altă parte, Profesorul Ioan Savin exprimă această identitate ca specific al simbiozei daco-romane. În decursul timpului însă, unii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
același lucru cu ploaia. Vorbim în mecanică despre mișcări diferite, dar mișcarea are aceeași viteză înaintea ciocnirii și după aceasta, relație care este cu totul alta, văzută de conștiința obișnuită. Aceasta este lipsa de diferență dintre cauză și efect. Inzii conchid apoi existența "unei cauze universale care nu poate fi distinsă. Lucrurile determinate sînt finite [166], și de aceea trebuie să existe o cauză care să le pătrundă". Chiar și inteligența este un efect al acestei cauze; și aceasta este sufletul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aici a maghiarilor, dar se ridică împotriva tezei maghiare, după care Dacia fusese abandonată de Aurelian și deci maghiarii ar fi primii ocupanți ai Transilvaniei. Fideli unei tradiții istoriografice, care se afirmă la sfîrșitul secolului al XVlII-lea, istoricii maghiari conchid Istoria Transilvaniei din 1992: "Izvoarele istorice, cercetările arheologice și toponimia probează fără echivoc că teritoriul Daciei, rupt de Imperiu militar și politic în 270, a fost astfel pierdut definitiv pentru civilizația romană". Două secole de istorie și de punere în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
foarte recent de un specialist în studiile medievale românești, Șerban Papacostea, și de Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înseamnă că visul restaurării imperiului nu se află în centrul politicii lor; pe de altă parte, există o contradicție între dualitatea monarhiei moldo-valahe și ideea de translare a imperiului într-una sau alta din capitalele Țării Românești sau Moldovei. Autorul conchide că tradiția bizantină a fost un vis și o idee-forță, un vis neîmplinit în condițiile în care se impunea prezența curentelor occidentale prin intermediul Poloniei sau a Imperiului habsburgic. Tradiția bizantină pătrunde în principate încă din secolul al XIV-lea, înainte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite de observațiile diplomaților
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și altul participanților la conferința de la Belgrad, subliniază neaplicarea principiilor de la Helsinki și ale Constituției. Sfidarea adresată lui Ceaușescu este feroce: Paul Goma propune președintelui român să semneze Carta 77 pentru că nu are de ce se teme de faimoasa Securitate. Goma conchide: "Cu totul alta, într-adevăr cu totul alta ar fi situația dacă Excelența Voastră ar trimite o astfel de scrisoare, o declarație de susținere a Cartei 77. Sînt ferm convins că milioane de români vă vor urma și vor fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o idee în programul nostru și o idee fundamentală! Și asupra acestui punct sîntem uniți cu "Romînul". Dar "Romînul" afirmă că această idee fundamentală ar fi că "instituțiunile noastre parlamentare nu sânt în raport cu gradul nostru de cultură". Și de aci conchide că noi nu sîntem conservatori, ci reacționari și retrograzi. Dacă acești domni, zice "Romînul" în naivitatea lui, sânt în adevăr conservatori și prin urmare voiesc să conserve instituțiunile de astăzi ale țărei, de ce articolul de căpetenie al crezului lor politic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vor fi contribuit și ele la rezoluțiunea sa. Nu putem decât a pune aceste întrebări sub toată rezerva și așteptăm ca amănunte mai pozitive să ne lumineze până la ce grad bănuielele noastre pot fi întemeiate. Oricum de pe acum încă putem conchide că alegerile din Anglia erau deja îndeajuns de însemnate pentru a produce nu numai senzațiune, ci o prefacere generală în politica diverselor state și în constelațiunea alianțelor. Cu cât mai mult s-ar produce o asemenea dislocare de alianțe prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lor, că nu este pusă această cestiune la ordina zilei. Voci: Cerem noi să se pună și s-o discutăm imediat. D. R. Campiniu: D-lor deputați, mai toți d-nii deputați cari au vorbit ieri în această materie au conchis să se ceară esplicațiuni de la d-nii vicepreședinți asupra motivelor ce-i fac să demisioneze. Până acum d-nii vicepreședinți nu au dat nici un fel de esplicațiune. Voci: Au dat. D. B. Campiniu: Nu au dat esplicațiuni formale și pe câtă vreme esplicațiuni formale nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
roșii sânt niște demagogi, acum iar că sânt patrioți luminați, ș. a. m. d. Dar să revenim la balanță. "Presa" zicea că nici bunătatea recoltelor, nici căutarea lor în piețe nu se poate atribui unui guvern, oricare ar fi el. Deci conchide că, daca balanța comercială a fost bună sub conservatori, guvernul n-avea nici un merit întru aceasta și, dacă ea s-a constatat {EminescuOpXI 277} foarte rea și îngrijitoare în anii trecuți, guvernului nu i se poate imputa nimic. Iată adevărul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar la Ministeriul de Externe, ci în cabinetul de lucru al Domnului. Numai cercul cel mai restrâns dimprejurul Domnului a știut ce curenturi predomnesc în politica generală a Europei și încotro trebuie să ne înclinăm. "L'Independance" traduce astfel: [... ] Deci conchide de aci că toți miniștri n-au fost decât instrumente ale politicei personale a Domnului. Traducerea cam liberă a verbului românesc facere, într-un loc prin inspirer, într-altul prin diriger, altereaz[ înțelesul șirurilor noastre. Noi am voit să zicem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor. Și-ntr-adevăr, când tânăra generație de "revoluționari români din Paris" au felicitat pe comunardul Henri Rochefort cu duioase vorbe de prieteșug ni s-a dat a înțelege că părintele, talpa, nu e răspunzător de aberațiunile sculelor de feciori. Nepermițîndu-ni-se a conchide de la așchie la trunchi, de la poamă la pom, de la turc la pistol și de la tămâie la sfânt, sîntem siliți a urmări nervul probațiunii până la trunchii răsăriți și înalți ai democrației române. De astă dată, d. Ioan C. Conte de Brătianu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rezumă pe toate celelalte: pentru ce acest pentru ce al omului? Filozofia pozitivistă, care și-a luat naștere în veacul nostru odată cu avântul științelor exacte și al cării fundator a fost Auguste Comte, îndeamnă spiritul omenesc la resignare. Această filozofie conchide astfel că toate speculațiunile teologice și metafizice întemeiîndu-se pe un oarecare răspuns dat întrebărilor de mai sus ce nu poate fi pozitiv și controlabil sânt niște rătăciri de înlăturat ce trebuie neapărat să conducă la eroare. Cu îndemnul la resignare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui. Numai așa se și explică șirul ideilor următoare: în prelegerea d-lui Maiorescu, care, aplicând principiul evoluțiunii, conchide la necesitatea unei astfel de perfecționări a ființelor organice încît durerea și întunecimea intelectuală, caracteristice până astăzi, să dispară. [ 23 noiembrie 1880] PRELEGERILE D-LUI T. MAIORESCU A DOUA PRELEGERE Introducție - Aristotel - Retorica - Emoția - Argumentul - Logica - Metoda Materia, obiectul logicii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și care, după știința tuturor, a proclamat răsturnarea Domnitorului la Ploiești, devine sub d. Brătianu adiutant domnesc, atașat ca om de încredere pe lângă suveranul pe care a voit să-l răstoarne, d. Brătianu va permite tuturor rebelilor libertatea de-a conchide că impunitatea unui atentat la siguranța statului și a formei de guvernământ e, sub domnia sa, un titlu de recomandație pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale. {EminescuOpXI 438} Când d-l Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]