3,315 matches
-
de iubire pentru primul Domn al Principatelor Unite, era izvorât din paroxismul încă cald al frigurilor ce zguduise țara în marea luptă pentru Unire. În ziua când Domnul a sosit, toți locuitorii orașului fără osebire de sex, de vrâstă, de condițiuni sociale, i-au ieșit înainte dincolo de barieră, ca un puhoi ce inundă câmpia, și nu voi uita niciodată uralele frenetice și nesfârșite ce au zbucnit din piepturile tuturora, când a apărut careta 72 domnească încunjurată de o ceată de călăreți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
E lucru dovedit că, precum o plantă fără lumină și apă nu poate să răsară și să ajungă la plenitudinea dezvoltărei sale organice, așa și din sânul unui popor, nu pot să nască și să se dezvolte talentele decât cu condițiunea de a nu fi de a început lipsite de căldura, de simpatia binefăcătoare, neapărată întru a încuraja pe timizi, a sprijini pe cei fără mijloace. Numai așa se vor înmulți la noi operile de artă în toate direcțiunile și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tocmai în epoca cea de cumpănă a tinereței când trebuia, vrând nevrând, să trecem prin această încercare, cum trec copiii prin boala pojarului. Toți aveam vreme de pierdut și inimă de cheltuit; prin urmare, ne găseam în cele mai bune condițiuni de a cădea în laț. Așadar, eu, dimpreună cu frații Leon și Iacob Negruzzi, după multă luptă cu aceste belele ale inimei, dulci și nu prea, ne-am hotărât, într-o bună dimineață, să întreprindem o călătorie în străinătate. Cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
literară. Am surâs la asemine observațiune. Acest lucru n-ar fi putut niciodată să iasă din pana mea. Pe atunci eram de un lirism așa de grozav!... Nici n-aș fi înțeles un amor vrednic de a fi descris, fără condițiunea sacrificiului vieței ambilor înamorați. Cu vârsta însă, devenind mai îngăduitor, mai blajin, n-am mai fost așa de crud cu eroii mei. Cu toate aceste, mărturisesc că nici la început, nici mai la urmă, n-am avut vreodată în compunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
versuri scrii? Clasice, albe, verzi, cu dungi?“ La rubrica „Genul literar preferat“, ochelaristul a scris „masculin“ și „poezi“. În alt hol, un juriu cu douăzeci și șapte de membri și cinci supleanți citește și aprobă la timp și în bune condițiuni cererile. Nu înainte însă de a le fi vizat șefii birourilor de resort, respectiv „Veleitari mici și mijlocii“, „Veleitari mari“, „Inspirați locali“, „Creatori de largă recunoaștere județeană“, „Pictorași“, „Terchea-Berchea“, „Maculatură“, „Afoni“. Juriul aprobă și tot aprobă, fiindcă de aia e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Baiasd, Teiuș, Bender și Egorhegy. De asemenea au fost atrase senatele orașelor și districtelor săsești din Sibiu, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, Cincul Mare, Miercurea Sibilului, Rupea, Sebeșul Săsesc, și Orăștie. În sfârșit au mai fost însărcinați cu realizarea în bune condițiuni a conscripției, primarii, procurorii de stat și toți juriștii din orașele Cluj, Alba Iulia, Tg. Mureș, Tg. Săcuiesc, Sfântul Gheorghe, Odorhei, Ocna Sibiului, Miercurea Ciuc, Brețcu, Hațeg, Deva, Hunedoara, Abrud, Jibou, Ilieni Sic și Cojocna. Această dispoziție regală prescrie în mod
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Căci readaptarea la mediu se făcea cu aceeași inexorabilă necesitate cu care intervenea întotdeauna și tulburarea căreia îi punea capăt. Dar puritatea și calmul copilăriei le regăsesc în orele de reverie de care-mi amintesc destul de bine. Solitudinea era o condițiune rară, în mediul în care mă găseam. Ea se realiza mai ales în umbra și tăcerea dormitorului din momentul în care-mi întindeam capul în așternutul proaspăt și până ce somnul îmi închidea pleoapele. Stăteam "cu obrajii lipiți de fragedul obraz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe timpurile acele Iașul se bucura de spectacolele cele mai variate și mai alese. Opereta nu era genul nostru preferat; dar o apreciam îndeajuns, atât din cauza rezonanței pe care o avea în sufletele noastre de adolescenți neastâmpărați, cât și din cauza condițiunilor excepționale în care ne era dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili, scenele Iașului au adăpostit cele mai bune trupe și cei mai buni artiști de operetă, pe care ni i-a trimis vreodată Parisul și Viena. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unde ne duceam noi se întindea, circular, deasupra lojilor. Fiind îndeobște slab iluminată, spectatorii pe care-i adăpostea se bucurau de o umbră favorabilă și familiară, grație căreia rămâneau, pentru cei de jos, aproape invizibili. Din cauza aceasta, persoane de bună condițiune, doamne și domnișoare din societate, veneau în grupuri la galerie, ca la o partidă de plăcere, ca într-o escapadă, pentru a se amuza liber, pentru a râde mai bine și pentru a vedea fără a fi văzute. (Ce timpuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
știu să trăiască; gestul lui, plin de măreție, impune generațiilor de azi, ca și cum ar exprima, nu imperativul unor timpuri care au fost, dar al unui destin pe care nimic nu trebuie să-l schimbe. Apoi, statuia aceasta se bucură de condițiuni excepționale: locul, situația, mediul, lumina, cerul. Nu știu dacă mulți ieșeni au dat atenția necesară lucrurilor și condițiilor acestea neprețuite, dacă de pildă au admirat, cu înțelegere și emoție, imaginea statuiei proectată pe un cer crepuscular. Pe unul îl știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
drept... Departe de a arunca umbre prea întunecate, peste sufletele noastre, grijile vieții erau, pentru cei mai mulți dintre noi, obiect de teorie și discuții. Tinerilor cu adevărat săraci, nu le lipsea nicicând putința de a-și asigura, cu prea mici eforturi, condițiuni modeste de existență. Acestor circumstanțe particulare, se datorește faptul că ne-am putut cultiva așa cum ne-am cultivat, c-am putut îngriji de spiritul și inima noastră, așa cum am făcut-o, adică destul de mulțumitor. După cum, în sarcina circumstanțelor grozave de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Și cred că, în orice moment, am fi putut informa destul de exact pe oricine de mișcarea culturală și socială de pretutindeni. Dintre publicațiile străine, revista mea de predilecție a fost pe atunci "L'Humanité nouvelle", care apărea la Bruxelles, în condițiuni redacționale strălucite și din care păstrez încă o colecție necomplectă dar prețioasă. Citeam de asemeni "Le Journal", care de curând apărut sub direcțiunea lui Fernand Xau, avea colaborarea tuturor fruntașilor literilor și gândirei franceze (mulți din ei, favoriții noștri): Zola
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a contribui la civilizația lumii alături de popoarele care (cu just motiv) se mândresc cu arta și cultura lor și care pot astfel vorbi de o contribuție efectivă, directă, la progresul omenirei. Nu. Trecutul nostru cultural e sărac și palid din cauza condițiunilor în care s-a desfășurat, din cauza adversităților care ne-au împiedecat atâta timp de la o dezvoltare normală și favorabilă și care ne-au făcut să cunoaștem așa de târziu binefacerile civilizației. E adevărat că, dacă n-am luat parte direct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
disimula indispoziția de care mă simțeam cuprins și aerul de om vinovat pe care-mi dădeam bine seama că-l port în figură și în privire. De prisos să remarc că, îndeobște, sărăcia, izolarea, lipsa de igienă și alte triste condițiuni ambiante, ca acestea, nu se produc nicăieri fără o rea influență asupra spiritului. pustiindu-l de tot ce ar putea fi nobleță, frumusețe, generozitate. Decadența Iașului nu se afirmă deci numai în ordinea materială, în lucrurile care se văd, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi înmulțit pe străzi largi și drepte, pe bulevarde pline de mișcare, dacă el însuși ar fi devenit centrul viu și activ al țării întregi, nod de artere, de linii, de canale, de căi de tot felul... Dar nu numai condițiunile locale, puritatea cerului, limpiditatea atmosferei, dulceața climatului, frumusețea naturei, într-un cuvânt așezarea și cadrul, ar fi dat Iașului-capitală strălucirea aceasta, cât mai ales celelalte condiții, psihice și morale, adică tot ce a determinat spiritul colectiv al vechei capitale a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
decât a ceea ce le unește. De aici încrederea nemăsurată ce o au în puterile lor proprii, în destinul lor. De aici iluzia că trecutul nu înseamnă prea mult lucru și că viața trebuie reluată de la capăt, pe alte baze, în condițiuni nouă. Dar noi am trăit întrucâtva în umbra marilor predecesori, a căror glorie am prețuit-o fără nici o rezervă, cu sinceritate, cu admirație. Ca eroii din Ciclul theban, nici nu ne socoteam alta decât epigoni, nici nu nutream altă ambiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Iașul a acuzat, până acum câteva zeci de ani în urmă, o superioritate evidentă. Dar aceasta n-a putut dura prea mult timp. Progresele jurnalismului în cursul ultimilor 50 de ani au impus ziarului de azi o organizație tehnică și condițiuni de existență care nu pot avea loc decât în anumite centre, mai ales în centrele mari. Din această cauză, chiar presa bucureșteană s-a găsit mult timp în întârziere față de cea din Apus. Cu atât mai mult cea din Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Bistriței (Piatra). Pag. 64. Inundații la Nicolina. (Berman) Pag. 65. Bojdeuca lui Creangă, căsuța din Țicău (partea de jos a Sărăriei) care a adăpostit pe marele povestitor și din când în când pe Eminescu. Anotimpul, lumina, distanța și toate celelalte condițiuni particulare în care obiectivul aparatului (ajutat de ochiul ager și sigur al operatorului) a surprins această imagine, atmosfera de poezie calmă și de rustică frumusețe, pe care a reușit să i-o conserve, fac din fotografia reprodusă aici dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în conformitate cu ordinul nr.92003/1943, al subsecretariatului de stat al aprovizionării, „în urma convenției încheiate între Centrala evreilor și sus-numitul departament, „evreii nu vor mai plăti 10 lei pentru rația de pâine, urmând ca pâinea pentru evrei să fie în aceleași condițiuni ca și pentru restul populației”. Se solicita comunicarea sumelor neplătite până la data de 9 noiembrie 1943, de către comunitatea locală. Însă, președintele Oficiului județean Dorohoi, dr.Idel Idelsohn, trimite prefecturii Comptul taxelor pentru rațiile de pâine consumate de populația evreiască din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
alimentar. Față de problemele constatate s-a dispus încetarea ridicării evreilor și să se constituie o comisie care să revizuiască situația tuturor celor care au fost ridicați pentru ca această acțiune de ridicare și de rechiziționare a evreilor să se facă în condițiuni potrivite, pentru ca să nu tulbure nici ordinea publică, nici ordinea economică, nici soluțiile de fond pe care le vom lua pentru românizarea vieții noastre și pentru apărarea drepturilor acestui neam. Foarte important este faptul că deși Mihai Antonescu a considerat că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pompos „requisiție”, subprefectul dădea, totuși, unele indicații prețioase subalternului cu galoane de comisar șef: „Vă Însărcinez pe Dvs. ca mult mâine 2 curentu să vă transportați În zisa comună de unde veți lua toate trăsurele cu cai ce veți găsi În condițiuni bune, pe care le veți da În privegherea D-lui Subprefect (adică lui, n.n.) respectiv spre a le Înainta Prefecturei odată cu cele ce se va mai aduna”. Rezoluția polițaiului fusese una aproape tristă, de vreme ce era nevoit să ia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
celor de caută servicii; c) Pentru Îndrumarea tineretului spre meserii”. Despre agricultura care era la fel de plăcută comercianților, misiților, doctorilor, profesorilor ș.a. ca și sarea câinelui, se căutau la punctul A/7 : „Posibilitățile de a face cooperative agricole, arătându-se amănunțit condițiunile”. Cu toată strădania noastră, nu am găsit niciun document atestător al vreunei cooperative agricole evreiești constituite pe teritoriul județului Fălciu sau al orașului Huși ceea ce ne face să credem, pe bună dreptate, că „prețioasa indicație” venită de la „teoreticienii” de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la capitolul cel mai dureros: cel al neputinței de a canaliza evreimea spre scopurile dorite cu ardoare de partidul comunist. Iată ce a scris la secțiunea „greutăți”: „Biroul CDE-ului este dezorganizat, din această cauză munca culturală se duce În condițiuni grele. Ajutați de Partid se va lichida În cel mai scurt timp această lipsă. Munca tehnică se duce În condițiuni foarte grele neavând mașină de scris. Am făcut o propunere către CC al CDE-ului și așteptăm un răspuns”. Parcă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iată ce a scris la secțiunea „greutăți”: „Biroul CDE-ului este dezorganizat, din această cauză munca culturală se duce În condițiuni grele. Ajutați de Partid se va lichida În cel mai scurt timp această lipsă. Munca tehnică se duce În condițiuni foarte grele neavând mașină de scris. Am făcut o propunere către CC al CDE-ului și așteptăm un răspuns”. Parcă nefiind de ajuns greutățile, se ițiseră la orizont cu gura rânjită până la urechi și „lipsurile”: „Nu s-a ținut o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
zis, controlați „la sânge” pentru ca nu cumva să se abată de la „calea justă”. Împuternicitul din Bârlad avusese o astfel de inspecție consemnată de V. Ionescu În felul următor: „Activitatea de la ziar, tipografie și stația de radioficare, a decurs În bune condițiuni, fapt constatat de către instructorul nostru În deplasarea sa pe teren cît și din intervențiile bune pe care le-ați efectuat În luna februarie. De asemenea, post-controlul nostru nu a sesizat nici o greșeală În materialele lecturate de dv.”. Cât despre textele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]