3,668 matches
-
teoriei în scopul înțelegerii relațiilor și practicilor umane și instituționale. Cercetările specifice teoriei culturale, care vine cu propriul set de practici și cu propriul vocabular, vizează înțelegerea și argumentarea condițiilor sociale, istorice, economice și politice care conduc la stabilirea structurilor conflictuale de putere. În raport cu acestea, cultura vizuală și procesele privirii sunt tratate ca practici sociale care se desfășoară în contexte specifice organizate istoric și cultural. Pentru Jennifer Webb și Tony Schirato, "citirea" culturii vizuale, ca formă specifică a practicii vizuale, este
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
urmare, explorarea semnificațiilor imaginilor presupune recunoașterea producerii lor din perspectiva unei dinamici a puterii sociale și ideologice, înțelese ca sisteme de valori și credințe determinate de exercitarea unor anumite tipuri de propagandă culturală. Produse și afirmate prin intermediul instituțiilor sociale, ideologiile conflictuale sunt întrebuințate în direcția regularizării, categorizării, identificării și probării diferitelor situații de investigație științifică și supraveghere publică. Fiecare schimbare produsă în context produce, de asemenea, o schimbare a semnificației. În contrast cu premisele esteticii tradiționale, calitățile imaginilor nu ar fi inerente acestora
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să documenteze posibilitatea de a se referi, într-un mod semnificativ, la o lume aflată dincolo de proximele instituții care expun arta și dispun la consumul acesteia.165 A face istoria artei conceptuale presupune clarificarea unei largi game de poziții adesea conflictuale și a unor tipuri de investigații ale vremii, care se exclud reciproc. Aceasta este atitudinea criticului Benjamin H. D. Buchloh, care propune o teoretizare a dialecticii relației dintre arta conceptuală ce presupune proiectul celei mai riguroase eliminări a vizualității și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu poate fi disociată de o "artă a întrebuințării"), Michel de Certeau constată anumite transformări ce se produc în economia culturală dominantă în funcție de interesele și regulile impuse de acești consumatori-utilizatori. Și aceasta deoarece, în condițiile în care cultura se manifestă conflictual, fiind supusă legitimărilor, dislocărilor și controlurilor alternative, sunt puse la lucru anumite tactici de consum, respectiv anumite modalități ingenioase prin care cel slab se folosește de cel puternic, împrumutând astfel o dimensiune politică practicilor vieții de zi cu zi. Definind
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în ce privește calitatea mediului înconjurător, cu exploatarea politică, dar și pentru dreptate, stimă de sine și respect social"33. Cei care locuiesc de-a lungul graniței, pe "muchie", au fost siliți să "găsească modalități de a se acomoda unor multiple (adesea, conflictuale), istorii, identități culturale și practici sociale"34. Astfel, în măsura în care "valorile [...] anglofone și cele mexicane se amestecă"35, marginea, granița sau muchia devine locul privilegiat al medierii și inovării culturale. "Medierea are loc atunci când preferințele a două sau mai multe culturi
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fără precedent. Pe plan global, se trece destul de greu de la un monopol occidental asupra înaltei tehnologii, care generează inegalități și frustrări, la un regim nou al proprietății intelectuale și al capacității de producție și comercializare. Acest proces dificil, accelerat și conflictual, va fi problema omenirii în următoarea perioadă. De exemplu, Intifada a apărut imediat după o perioadă de creștere extraordinară a industriei high-tech din Israel. Unii întreprinzători făceau deodată profituri de miliarde de dolari. Citeam în ziar că cineva a vândut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
se reuni și de a studia împreună problemele europene de o importanță majoră. Tratatul de la Maastricht a consacrat rolul Consiliului European, care este în același timp centrul care impulsionează principalele inițiative politice ale Uniunii și organul de arbitraj în probleme conflictuale în privința cărora nu s-a ajuns la un acord în Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniștri). Consiliul European a dobândit în scurt timp o dimensiune publică, grație notorietății membrilor săi și a importanței deosebite a unor teme de care a
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
asemenea, este logic ca în alegerile europene să nu predomine aspectele specific "europene". Așa cum vom vedea și în Capitolul 8, politica în cadrul Parlamentului nu este cu mult diferită de cea care poate exista într-un parlament național, unde principala dimensiune conflictuală o constituie tradiționala diviziune între stânga și dreapta (Hix et al., 2006). Acest lucru se datorează în principal faptului că atribuțiile Parlamentului sunt în mare măsură de amendament în probleme de reglementare socio-economică. Așadar, este logic ca deciziile importante cu privire la
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
identitatea democrației liberale nu poate fi despărțită de interesul de a se plia cu normele legate de drepturile omului. Identitatea capitalismului nu poate fi delimitată de interesul generării de profit. În același fel, identitățile pot fi formate într-o situație conflictuală, adică să fie creați inamici care au interesul să atace/să se protejeze. Identitatea nu este separată de lumea materială, dar și interesele pot fi diverse.156 Majoritatea "obiectelor" din relațiile internaționale există ca urmare a acțiunilor umane care au
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de scenă, nu simpli actori, analiștii nu trebuie să fie surprinși că reușesc adesea să impună reprezentări.394 Inevitabil, cercetătorii întâlnesc o gamă largă de posibile identități, discursurile multiple putând genera crize de identitate când anumite înțelegeri de sine sunt conflictuale. Prin analogie, un anumit regim politic se poate găsi într-o criză de legitimare atunci când identități concurente nu pot fi conciliate. Politicienii europeni, spre exemplu, se confruntă cu o astfel de complexitate în mod normal. Wiener 395, Checkel 396 și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
disparitățile Nord/Sud, efectele potențiale ale mediului global etc.449 Cu toate că au în comun ambiții expansive, sunt diferențe importante între abordarea securității prin intermediul violenței structurale față de abordarea prin intermediul conceptului de securitate umană. În formularea UNDP nu se insistă pe relația conflictuală dintre Vest și Sud sau între regimuri și cetățeni, prin urmare nu se constituie într-o critică sistematică a structurilor economice globale din teoriile dependenței. În plus, cercetătorii în problematica păcii erau extrem de critici la adresa statelor vestice, iar inabilitatea statului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
date calitative și cantitative. Oferă un număr de recomandări instituționale cu privire la modul în care guvernele și sectorul de afaceri pot mobiliza mai bine resursele în sensul managementului riscurilor globale.489 Relația dintre variabilele politice și economice, impactul acestora asupra proceselor conflictuale, precum și cazurile de eșec statal au fost cuprinse în cadrele de evaluare a riscului. Indexul privind statele eșuate redactat de Fondul pentru Pace și revista Foreign Policy arată faptul că un număr de 60 de țări sunt disfuncționale pentru că guvernele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
au apărut începând cu mijlocul anilor '80 au în comun faptul că vizează dezintegrarea statelor, bazându-se pe lupte subsecvente de a controla statul de către grupările din opoziție, care încearcau să impună propria definiție a identității naționale. Relația dintre situațiile conflictuale, care reprezintă o sursă importantă de riscuri și amenințări la adresa securității umane, și identitatea națională trebuie înțeleasă în contextul legitimității existente la un moment dat în societatea internațională, după cum arată și Ian Clark.601 Naționalismul și autodeterminarea națională sunt principii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dacă comunitățile interstatale trebuie să reproducă exclusivitatea comunității statelor națiune pentru a realiza un grad similar de integritate și coeziune? Sau dacă ar trebui să aspire la o formulă post națională, post-westfaliană cu scopul de a nu mai reproduce istoria conflictuală a statelor-națiune între comunitățile interstatale? Cum poate o astfel de formă să fie pusă în practică? Sau dacă diferențierea de care depinde identitatea angajează în mod necesar alteritatea, un termen care este folosit nediscriminatoriu pentru a denota un spectru larg
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dependențe se pune în întrebarea dacă se pot construi comunități politice care să evite discriminarea și excluderea celorlalte comunități? Sau dacă ar trebui să se aspire la o formulă post națională, post-westfaliană cu scopul de a nu mai reproduce istoria conflictuală a statelor-națiune între comunitățile politice? Cum poate o astfel de formă să fie pusă în practică? Sau dacă diferențierea de care depinde identitatea angajează în mod necesar alteritatea, un termen care este folosit nediscriminatoriu pentru a denota un spectru larg
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Stimularea și promovarea creației artistice (literatură, pictură, sculptură, muzică, teatru, fotografie etc.); 2.3.3. Conținuturi Principii și valori olimpice: spiritul de fair-play; respectul pentru alte culturi, popoare, țări; solidaritate, promovarea sportivilor cu dizabilități - Jocurile Paralimpice; pace și cooperare - situații conflictuale, cooperare politică, religioasă, economică; sporirea gradului de cultură; rolul modelului în societate; codul sportivului, etică-moralitate, statut social; lupta împotriva substanțelor interzise și nocive: doping, droguri, tutun, alcool etc.; protejarea mediului înconjurător. 2.3.4. Sistem de evaluare atitudinea în cadrul unor
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
putere? / 59 Capitolul 4. Elevul partener de negociere sau subiect ignorat în școală? / 73 Capitolul 5. Regulile și rostul lor în managementul clasei / 89 Capitolul 6. Cauze ale comportamentului perturbator al elevului / 95 Capitolul 7. Modele de prevenire a situațiilor conflictuale / 109 Capitolul 8. Modelul disciplinei diferențiate (The Honor Level System) / 119 Capitolul 9. Comportamentul perturbator modalități de intervenție a profesorului / 161 Capitolul 10. Strategii și tehnici de rezolvare a situațiilor conflictuale în sala de clasă / 165 Capitolul 11. Despre recompense
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevului / 95 Capitolul 7. Modele de prevenire a situațiilor conflictuale / 109 Capitolul 8. Modelul disciplinei diferențiate (The Honor Level System) / 119 Capitolul 9. Comportamentul perturbator modalități de intervenție a profesorului / 161 Capitolul 10. Strategii și tehnici de rezolvare a situațiilor conflictuale în sala de clasă / 165 Capitolul 11. Despre recompense și rolul lor în managementul clasei / 173 Capitolul 12. Despre legitimitatea utilizării pedepselor în școală / 181 Capitolul 13. Despre pedepse și rolul lor în managementul clasei / 197 Capitolul 14. Când și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
controlează în întregime. Pentru a nu pierde încrederea elevilor (am văzut, temeiul autorității expertului), profesorul trebuie să țină cont de ineditul situației în evaluarea performanței elevilor, urmând să facă transparent întregul scenariu educativ după derularea lui. Autoritatea arbitrului vizează situațiile conflictuale pe care profesorul este chemat să le rezolve. Deși, în termenii lui Bochenski, s-ar părea că profesorul trebuie să intervină în virtutea faptului că este superiorul, adică șeful (autoritate deontică), situația este oarecum atipică, deoarece o rezolvare cu valențe educative
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
considerat vinovat) va fi sancționat, el nu va accepta totuși sancțiunea (poate nici alții), în sensul că nu o va considera justificată: în sinea lui (ori chiar explicit), el va contesta obiectivitatea profesorului. Consecința ar putea fi apariția unei situații conflictuale (care l-ar implica și pe profesor), iar managementul clasei ar putea deveni dificil. Reamintim: autoritatea arbitrului se legitimează cu fiecare situație conflictuală în rezolvarea căreia profesorul trebuie să se implice. Cu privire la autoritatea modelului, Reboul nota: Față de celelalte două precedente
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sinea lui (ori chiar explicit), el va contesta obiectivitatea profesorului. Consecința ar putea fi apariția unei situații conflictuale (care l-ar implica și pe profesor), iar managementul clasei ar putea deveni dificil. Reamintim: autoritatea arbitrului se legitimează cu fiecare situație conflictuală în rezolvarea căreia profesorul trebuie să se implice. Cu privire la autoritatea modelului, Reboul nota: Față de celelalte două precedente, ea este durabilă; fundamentul ei nu este o necesitate ocazională, ci prestigiul care emană din model și admirația pe care acesta o suscită
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
opiniile și exercițiul lor contează (a nu se uita că în școală totul trebuie să aibă valențe educative). Revenind la autoritatea deontică, menționăm că aceasta trebuie estompată pe cât posibil în școală, prezența ei trebuind să se facă simțită în situații conflictuale a căror natură eludează autoritatea epistemică. Altfel, profesorul va lăsa impresia că obiectivul elevului în școală este să promoveze cu o notă mai mare. Impresia aceasta ar putea fi întărită și de mentalitatea, înrădăcinată deja, conform căreia un ciclu de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se stabilește în circumstanțe concrete, între persoane cu trăsături distincte. Câmpul educativ școlar circumscrie condițiile în care autoritatea profesorului este pusă la încercare de către elevii săi; aici, oră de oră, profesorul își consolidează sau își slăbește autoritatea. Aici apar situațiile conflictuale, adică acele situații care fac obiectul tehnicilor și strategiilor ce țin de managementul și de controlul clasei. Capitolul 3 Profesorul sursă de autoritate sau de putere? Pedagogia nu se poate identifica sub niciun aspect cu o colecție de rețete care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
că trebuie să utilizeze metode adecvate vârstei și că aceiași elevi, la vârste diferite, au așteptări diferite. De aceea, vârsta este un criteriu de care trebuie să se țină seama în elaborarea unor tehnici de administrare a unei situații educative conflictuale. Astfel: • natura cererilor și așteptărilor elevilor în raport cu profesorul se schimbă odată cu vârsta; • natura relațiilor dintre elevi se modifică; • nevoia elevilor de statut și prestigiu sporește odată cu vârsta; • elevii devin mai critici în raport cu comportamentul profesorului pe măsură ce înaintează în vârstă; • elevii mai
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de personalizat (ceea ce constituie obligația profesorului), dar și de existența resurselor materiale adecvate, care, împreună, constituie premisele unui învățământ activ și individualizat; în aceste circumstanțe, elevul se va implica în activitățile desfășurate în cadrul lecției, ceea ce va reduce la minimum situațiile conflictuale din sala de clasă. Sala de clasă cuprinde mediul fizic și mediul emoțional. Altfel spus, se poate vorbi de șase factori care constituie cadrul educațional: profesorul, elevul, strategiile și tehnicile instrucționale, conținuturile, mediul social și mediul fizic. În ceea ce privește mediul fizic
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]