81,338 matches
-
o comunitate, cum sunt cele care se înregistrează încă în blocuri și complexe, prin care se încalcă Normele de conviețuire socială statornicite prin Legea nr.61/1991, cât și prin norme tradiționale de conviețuire. Ceea ce este important în această problemă constă în aceea că aceste conflicte pot fi evitate în bună parte dacă asociațiile de proprietari s-ar ocupa mai îndeaproape de soluționarea lor în faza incipientă, dacă pentru cele manifeste ar apela cu încredere la serviciile unui mediator autorizat. Mai
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
abuzuri de folosință și la restabilirea situației anterioare, prin ordonanță președințială. Tot prin ordonanță președințială se soluționează și prejudicierea folosinței normale a apartamentelor deținute de coproprietarii unui imobil cu mai multe etaje, ca urmare a unor abuzuri de folosință, ce constă în : împiedicarea folosirii părților sau instalațiilor comune de către un proprietar, cât și atunci când unul dintre coproprietari tulbură buna conviețuire în acel imobil. Prin această ordonanță locatarul poate fi obligat la : efectuarea reparațiilor instalațiilor afectate, la restrângerea folosinței spațiului când l-
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
le dau, pentru că nu cunosc reglementările specifice domeniului pe care îl conduc și susțin doar punctul lor de vedere, care le acoperă fărădelegile comise, ce, în multe cazuri stau la baza conflictelor din asociația de proprietari. Un abuz al administratorului constă înregistrarea de îndată la întreținere a părinților unor studenți chiriași, în vizită scurtă de maximum o săptămână, în condițiile în care unii locuiesc cu lunile în alte apartamente, fără să fie înregistrați la plata cheltuielilor de întreținere. Cu toate că, de regulă
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
doar sumele ce reprezintă cheltuielile pe cota indiviză, respectiv pe bunurile și spațiile scării de bloc, deținute de membrii asociației în comun(devălmășie). 3. Sunt reclamate și unele anomalii de către proprietarii care locuiesc în apartamente în care sunt instalate apometre, constând, în principal, în evidențierea unor diferențe nejustificate între cantitatea de apă înregistrată de contorul de la intrarea în bloc(la branșareă și cantitatea totală de apă înregistrată de apometrele din apartamente. Răspunsul este că diferențele de apă înregistrate de apometre și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
consumată în sezonul cald, iar în sezonul rece este dată de consumul de căldură. Cu privire la prevenirea consumului excesiv de apă, asociațiile, prin administratorii angajați au un mare rol în prevenirea acestei probleme declanșatoare de conflicte, care, în principal, ar trebui să constea în efectuarea de verificări, împreună cu specialiști, cu privire la apometrele de apartamente și scoaterea celor ce nu corespund normelor standard de funcționare, înregistrând în mod eronat consumul de apă, care, comparativ cu contorul de la nivelul blocului dă mari diferențe de consum și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
afară, a căror bonitate nu este cunoscută de către proprietari, eventual sunt cunoscute doare de președintele și administratorul asociației care le-au adus, fără ca membrii asociației să fie informați. De regulă, aceste contracte au ca obiect lucrări de reparații ce pot consta în izolarea termică și hidroscopică a terasei, înlocuirea coloanei la Țevile de apă caldă și rece etc. care se plătesc din fondul de reparații sau alte fonduri realizate din chirii,cum sunt spațiile pentru antene mari, ori din anumite fonduri
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
aplică după 30 zile de la depășirea termenului de plată. Atenție, penalitățile nu pot depăși suma la care s-au aplicat cei 0,2%. La cererea de chemare în judecată se atașează : încheierea judecătorească și codul fiscal al asociației; probatoriu ce constă în listele cu sumele datorate, copii după facturile furnizorilor; procesul verbal al adunării generale prin care s-a stabilit sistemul și procentul de penalizare pe zi de întârziere; un centralizator care să cuprindă cotele restante pentru fiecare lună în parte
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
activități prealabile în vederea evacuării și licitării imobilului. Unul dintre conflictele grave din cadrul unei asociații de proprietari este abuzul de folosință a apartamentelor închiriate unor persoane ce devin locatarii acestora. În concret, potrivit art.1045 și următoarele, abuzul de folosință poate consta în folosirea anormală a imobilului închiriat, contrar clauzelor din contractul de închiriere sau arendare, cum ar fi :schimbarea destinației în alt scop, schimbarea structurii interne stabilite prin construcție, ori efectuarea de lucrări care pot afecta rezistența blocului, producerea unor stricăciuni
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
atestă renunțarea. Altul decât cel încheiat cu privire la eșuarea medierii care atestă că părțile nu au renunțat la procedura de mediere, au parcurs toți pașii acestei proceduri, însă nu au ajuns la o înțelegere. Oricum, în acest ultim caz, efectul produs constă în închiderea procedurii de mediere potrivit art.56 alin.1 lit.b din legea medierii. În cazul când se pune capăt judecății, efectul principal este că procesul se stinge și nici nu se poate deschide o altă acțiune pe dreptul
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
spre deosebire de mediere, renunțarea se face în baza unui înscris autentic la notarul public sau verbal în fața instanței de judecată. Procedura în cadrul medierii este cea cunoscută și pe care am arătat-o anterior, pe când pentru renunțarea la un drept subiectiv procedura constă într-o hotărâre pe care o dă instanța cu mențiunea că partea renunță la dreptul ei subiectiv și că acțiunea stă lipsită de obiect, putând obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată. 3.Tranzacția presupune atât în cazul medierii
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
problemei personalității, deoarece aceasta trebuie să aibă aceeași natură În cele două domenii - susțin ambii filosofi. Del Vecchio afirmă riguros, că gândirea morală și gândirea juridică au o bază comună, nefiind decât două aspecte ale unui singur tot. Această bază constă În principiul etic care comandă „să ne depășim individualitatea empirică și să ne Înălțăm până la universal”. Trebuie să fie cu alte cuvinte o identitate esențială de structuri logice Între cunoașterea logică și cunoașterea juridică. Oricărui subiect, moral sau juridic, i
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale moralității. În explicarea autonomiei voinței, conceptul-cheie este libertatea. Autonomia voinței nu este decât proprietatea voinței prin care ea Își este sieși lege, adică este independentă de natura obiectelor voliției. Principiul autonomiei constă În a nu alege altfel decât ca maximele alegerii noastre să funcționeze ca o lege universală. Pentru că suntem În planul moralității, termenul „lege” nu este unul abstract, general, independent de conștiința ființei umane, așa cum este acțiunea unei legi fizice; dimpotrivă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a cărei posibilitate o cunoaștem. Celelalte două postulate ale rațiunii practice sunt nemurirea sufletului și existența lui Dumnezeu. „Ele sunt condiția de posibilitate nu ale legii morale Însăși, ci ale Binelui Suveran, adică ale valorii supreme a vieții morale, care constă În unirea virtuții cu fericirea”. Dar, numai prin conceptul libertății capătă valabilitate și aceste două postulate. Astfel, rațiunea practică este cea care restabilește libertatea, nemurirea și existența lui Dumnezeu, asupra cărora speculația nu găsește suficiente argumente. Însă, nu este vorba
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este confirmat de tribunal. Immanuel Kant Împarte datoriile juridice În trei grupe, concentrate În trei formule clasice care reprezintă În același timp principii ale diviziunii sistemului datoriilor juridice În interne și externe. Prima dintre ele, din care decurg celelalte două, constă În maxima de a fi un om drept, sau ea mai poate fi intitulată cinstea juridică. Ea afirmă valoarea umană proprie În relațiile cu ceilalți semeni, și se exprimă datoria morală de a nu fi niciodată doar mijlocul altora, ci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
datorie este negația celei de mai sus, și anume: „Să nu faci nimănui vreo nedreptate, chiar cu riscul de a renunța la relațiile cu ceilalți sau la societate. Ultima datorie are În vedere ceea ce este al său, adică proprietatea, și constă În Îndemnul de a nu Întreține relații sau a nu intra Într-o societate care nu ar avea baze juste, deci care nu ar putea garanta dreptatea și proprietatea. Immanuel Kant distinge Între dreptul natural, ca teorie sistematică, Întemeiat pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este un concept al rațiunii practice care implică principiul a priori care legitimează juridic posesiunea unui loc pe pământ pentru fiecare individ. În a doua secțiune a Metafizicii moravurilor, Immanuel Kant tratează despre dreptul personal. Dreptul personal, care este unic, constă În totalitatea legilor prin care eu pot intra În posesiunea liberului arbitru al celuilalt, ca posibilitate de a-l determina prin liberul meu arbitru, conform legilor libertății, la o anumită faptă. Achiziționarea dreptului personal nu este nici originară nici autoritară
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dețină rolul judecătorului, ci el instituie doar, judecători din rândul poporului. Deci, poporul se judecă pe sine prin reprezentanții săi. Dreptul conducătorului față de supus este dreptul penal, prin care, primul Îl face să sufere pe celălalt, pentru delictul comis. Delictul constă În Încălcarea legii publice, iar individul În cauză, este incapabil de a mai fi cetățean. Pedeapsa juridică se aplică Împotriva celui vinovat, pe motivul că a comis delictul, astfel, inculpatul este considerat scop În sine și nu mijloc În vederea dobândirii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
deontologiei), el analizează „formele vieții sociale”, Îndeosebi familia și societatea. 3. Deontologia neokantiană Deontologia lui Fr. Paulsen pornește, În mod firesc, de la Imm. Kant, de la Întemeierea metafizicii moravurilor, precum și de la Critica Rațiunii practice. Conform eticii kantiene, suprema menire a rațiunii constă În Întemeierea unei voințe bune, iar supraordonată acesteia este problema datoriei. Referindu-se la valoarea datoriei, Kant socotea că dacă o acțiune a cuiva este conformă datoriei, și nu unui interes Îngust sau „scopurilor Înclinației”, ea arată că Însăși „valoarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai Înalt grad, că ele nu pot fi abstrase din nici o cunoaștere empirică și prin urmare, numai contingentă; că În această puritate a originii lor stă tocmai demnitatea lor, pentru a ne servi ca principii practice supreme. Rigorismul lui Kant constă În acea universalitate și necesitate a principiilor morale (independente de timp și spațiu) care se exprimă În imperativul categoric, cu cele două exigențe ale sale: 1. Acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reguli care În medie sunt exacte adeseori (!), dar nu reguli care trebuie să fie valabile Întotdeauna și În chip necesar; prin urmare - decide filosoful clasic german - nu se pot Întemeia pe ele legi practice”. Paulsen a simțit slăbiciunea rigorismului kantian, constând În a se situa, peste tot - și În etică - de partea aprioricului (universalul și necesarul) și nu de partea aposteriori-ului, empiricului (particularul și contingentul). De aceea, Paulsen va opta, cu toată seriozitatea filosofică, pentru Aristotel din Etica nicomahică, În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Fr. Paulsen face o seamă de obiecții filosofiei morale a lui Kant, considerată de unii interpreți (mai ales neokantieni!) drept „construcția definitivă a lumii morale”. Insuficiența științifică a operei lui Kant, cu toată superioritatea acesteia față de „teoriile dulceag-hedoniste ale virtuții”, constă În cultivarea „modului de gândire individualist raționalist al secolului al XVIII lea, de la care Kant nu s-a abătut niciodată”. Împotriva vechii concepții dogmatic-teologice, precum și a filosofiei dogmatic-raționaliste a secolelor XVII-XVIII, Paulsen prezintă propria sa etică drept o deontologie, etică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nefast viața altora și provoacă degenerarea urmașilor. În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a elementelor psihologice, la fel de naturale precum și susceptibilitatea de a reactualiza mereu, nu i-am putea nicidecum acorda unuia puterea de a le anula pe celelalte. Scrutarea fondului naturii umane duce la constatarea că esența intimă, precum și legea ei supremă nu constau Într-una sau alta dintre tendințele conținute de observația empirică, ci tocmai În ceea ce constituie realitatea proprie a subiectivității, adică În calitatea unui principiu absolut care depășește orice realitate dată sau faptul constatat și pe care le marchează cu amprenta
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
elementul fizic al acțiunilor umane și chiar pleacă de la acel punct adică, de la elementul intern și psihologic. Chestiunea atât de discutată a raporturilor dintre drept și morală găsește aici, cu teama de a nu abuza, o soluție definitivă: ea nu constă, după cum admit mulți filosofi - chiar și unii dintre creatorii de sisteme filosofice -, În faptul că morala nu ar cuprinde decât intențiile și mobilurile (de care dreptul, În opoziție, ar face abstracție), ci, mai degrabă, În ceea ce morala și dreptul se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de afară,cât și pentru propria acțiune, În acest mod am avea forma unei conștiințe individuale, care se știe opusă conștiinței generale, nedevenind Însă din această cauză dezorientată În sine: dimpotrivă, crește, În certitudinea determinării deosebite, a unei misiuni individuale constând tocmai În propovăduirea unei „noi dreptăți” și În anunțarea sfârșitului valabilității celei dominante În prezent. Însă curajul și puterea de a realiza o atât de uriașă Întreprindere Își are originea În certitudinea de a acționa nu În numele unui eu mic
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]