69,079 matches
-
categorică sau fără ambiții de vedetism, cultivând modestia independenței, de funcționari impecabili la un ghișeu, transmițând autoritatea instituțională a criticii din felul în care arborează ținuta corporală a celui aflat de cealaltă parte. Judecători severi, imparțiali, funcționari țâfnoși, temuți și contestați pe față sau pe ascuns sunt Cornel Regman, Virgil Ardeleanu, Mircea Iorgulescu, Daniel Cristea-Enache, rapizi și necruțători în sentințe, replicând cu legea în mână clienților nemulțumiți, arătându-le încruntați că nu au dreptate. De cealaltă parte sunt generoșii de tip
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
est de forts parfums oů nait le Beau de l^Air... Frumosul Aerului e parfumul - un elf ostatic într-o sticlă, o încleștare în cleștar, un duh pecetluit în șip" (Il est de forts parfums...). Nu întîmplător textul cărții e contestat de imagini ale fluturilor. Simboluri ale imponderabilității și instabilității, fluturii indică totodată fragilitatea luxoasă și trăirea fraged-somptuoasă a creatorului, care înțelege a tatona eternitatea prin efemerul clipei transcrise și a pune la încercare absolutul prin contingentul dureros al calofiliei. Fără
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
primite în străinătate, dar receptarea criticii autohtone v-a fost, de multe ori, ostilă. De ce? Seamănă sau nu opacitatea și malițiozitatea unor comentatori actuali cu obtuzitatea și virulența cenzorilor comuniști? - Adevărul e că, după Revoluție, nu mă așteptasem să fiu contestat în campanii succesive, denigrat etc. mai mult decât fusesem înainte, de către atâtea nulități literar-politice. Fiind însă dinainte antrenat, nu mi-a fost prea greu să suport și această tentativă de linșaj intelectual și moral. Am crezut în mine, în cărțile
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
decât sunt. Viața mea, cărțile și tot ce fac sunt afacerea mea personală. Îmi spuneam în sinea mea că, dacă aceste nulități care mă urmăreau cu ura lor reușesc să mă distrugă, înseamnă că îmi merit soarta. Iar apoi, acești-nu-știu-cum-să-le-spun contestă pe cei ce există. Dacă se contestă ei între ei, cine-i bagă în seamă? Unii, neștiind nici ce fac, nici cât câștig, mă invidiau pentru funcție, deși nu-i împiedica nimeni să se implice în proiecte publice. Lașii de
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
ce fac sunt afacerea mea personală. Îmi spuneam în sinea mea că, dacă aceste nulități care mă urmăreau cu ura lor reușesc să mă distrugă, înseamnă că îmi merit soarta. Iar apoi, acești-nu-știu-cum-să-le-spun contestă pe cei ce există. Dacă se contestă ei între ei, cine-i bagă în seamă? Unii, neștiind nici ce fac, nici cât câștig, mă invidiau pentru funcție, deși nu-i împiedica nimeni să se implice în proiecte publice. Lașii de odinioară și impostorii prerevoluționari, care au descoperit
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
mai poate rămâne cum a fost. Nici conceptul de literatură, nici funcția ei socială nu sunt stabile de la o epocă la alta. Procesul de transformare e foarte complicat, cu multe fenomene subterane, nevăzute sau care refuză să fie văzute. Unii contestă, pur și simplu, evidențele. Un adevăr elementar este acela că am trecut de la o literatură centrată pe poezie la o literatură centrată pe proză. Mi se pare o banalitate, dar, când am enunțat-o, în urmă cu zece ani, am
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
în postfață Ioan Pintea, ar fi fost bine să li se adauge Nae Ionescu). Oricum, ideile autorului sunt abundent ilustrate cu citate concludente din opera autorilor în cauză și, pe baza "probatoriului" existent, nu prea sunt motive întemeiate să fie contestate. Lui Adrian Mureșan i s-ar putea reproșa, eventual, retorica publicistică, puțin cam prea zglobie, care nu se prea potrivește cu fondul volumului. Chiar titlul cărții sună a spectacol de music-hall, Hristos nu trage cu ochiul. De aici până la Jesus
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
stă mărturie explicația de la pagina 31, "Hristos, în sfânta drama Sa de pe Cruce, nu a tras cu ochiul ucenicilor, nici măcar pentru a-i face să creadă, căci, mai mult, credința, fiind culmea acestor paradoxuri, înseamnă ceva "tainic și ciudat: să contestăm evidența și să acordăm încredere unui ne-fapt". În intenția sa de a se individualiza stilistic, de a scrie "tinerește", neconvențional, altfel decât până acum, Adrian Mureșan cam sare calul, iar unele idei cât se poate de banale sunt îmbrăcate
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
Uneori termenul disidență este folosit în accepția prea largă de contestare. Or disidență înseamnă contestare din interior. Și mai precis: contestarea din interior a unor norme de conduită oficial instituite. Scriitorii disidenți sunt așadar aceia care, la un moment dat, contestă ceva ce până atunci acceptaseră, intră în dezacord cu linia oficializată a grupului din care fac parte. Un dezacord exprimat public, bineînțeles, și nu în convorbiri particulare sau în pagini tăinuite de jurnal. Toți cei patru scriitori pomeniți mai sus
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
trecătoare, încearcă Odobescu să amintească. Luarea Plevnei, pe care literatura exaltată eroic a anilor acelora n-a ocolit-o, dimpotrivă, atrage și atenția lui Odobescu. Povestea se cunoaște. O fac mai pasabilă anecdotele, digresiunile, în care nimeni nu-i poate contesta conferențiarului talentul. Firește, nu e gluma groasă, ireverențioasă pînă la Dumnezeu față de bașibuzucii din redută, de la Coșbuc. Odobescu dă detalii, spune cîte tunuri Krupp erau în scenă, cine era generalul, unde au poposit cînd au poposit, și așa mai departe
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
stilist, ceea ce scrie el se citește, cel mult, ca un fragment de eseu ori de jurnal intelectual. Nu poate fi calificat cu sintagma, plată, a criticii literare. Un critic adevărat nu poate, chiar dacă ar dori-o cu tot dinadinsul, să conteste valoarea lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu, susținând, în schimb, "poezia" lui Cassian Maria Spiridon. Dar cu aceasta reintrăm în arena ce "pătează", a criticii de întâmpinare - în care, după cum vom vedea, distinsul și aparent distantul, glacialul Mircea Martin a
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
Zorbas, plictisit din cale-afară, îi părăsi și se duse s-o ajute pe Eleni să scoată pepenii din saci. Kazantzakis asculta cu atenție ce spuneau oaspeții despre opera sa și părea încântat. Niciunul dintre vizitatorii săi nu îndrăznise să-i conteste opera, în afară de Galateia, care nu avea nici cea mai mică intenție să-l lingușească. Referirea la Kavafis îi plăcuse și-l făcu să se gândească cine ar putea să fie propriul său Forster. Rămase privind cerul, meditativ, indiferent de-acum
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
al unei cărți despre revoluția română publicată de Cornell University. Dacă nici numele acestei universități nu-i spune nimic, măcar traducerea de la "Humanitas" ar fi trebuit să-i fie familiară! În același stil de buldozer înfuriat, dl. Scurtu i-a contestat și pe ceilalți istorici neconvenabili domniei sale, pentru că n-ar fi "adevărați specialiști în istoria contemporană a României, pentru că, printre altele, au avut preocupări legate și de alte epoci și probleme istorice." După această logică, mă întreb ce caută chiar dl.
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
spiritul patriei sale în linii desprinse din investigarea clasicilor, și Ferdinand Brunetiere, care a proclamat supremația clasicismului, "spre mortificarea modernilor", cam în chipul în care bătrînul Boileau proceda în faimoasa-i dispută numită La querelle des Anciens et des Modernes. Contestînd "naturalismul modern" semnat de Flaubert, Zola ori de frații Moncourt, firește că Brunetiere a întîmpinat "o viguroasă rezistență" din partea "impresioniștilor". Scandal! Un Jules Lemaître își permitea a declara că operele clasice s-au perimat și că numai creațiile moderne pot
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
și altor sate megieșite, în baza vechiului drept la liberă folosință. Însă respectivii continuă să fie opriți și satul Spinești deschide un proces în 1833. Satul Păulești se apără spunând că i se strică fânațul, fără a îndrăzni însă să conteste dreptul Spineștilor. Procesul se termină prin reafirmarea dreptului la liberă folosință, dar problemele continuă. Interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 157) privind aceste evoluții este că starea de confederare a celor 14 sate tradiționale ale Vrancei nu poate fi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în special a lemnului, dar, foarte probabil, și a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-i învețe pe localnici ce să facă. N-ar fi de ignorat nici schizofrenia pe care a stîrnit-o în ultima vreme Noul Cod Rutier, care ar fi trebuit să facă circulația mai sigură, dar s-a transformat într-o sperietoare contestată de aproape toată lumea și care mai degrabă încurcă lucrurile. Polițistul de la Circulație nu prea mai știe nici el pe ce lume trăiește, iar șoferii cu atît mai puțin. Astfel încît, și fără caniculă, în România se circulă riscant. Dacă luăm
Moartea pândește la drumul mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9437_a_10762]
-
democrație. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu - la vremea respectivă, Ion Iliescu era Președintele României - pe care mulți au catalogat-o drept un semn de obsecviozitate al profesorului american în fața puterii politice, al doilea pentru articolul Oierii minții, amplu contestat de mai mulți universitari de origine română din universitățile americane), Leonard Oprea se implică total și încearcă să spulbere cu argumente toate acuzele. În numele prieteniei se aruncă în războaie care nu sunt ale sale, ia atitudini și își asumă poziții
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
un volum ce probează caracterul științific, rațional și sistematic al descoperirilor din urmă cu o jumătate de mileniu; un serial din hebdomadarul Única reabilitează personalitatea lui Magalhaes (pe românește: Magellan) - recunoscut de experți drept navigatorul prin excelență, până recent însă contestat în patria sa, datorită afilierilor sale hispanice; ajuns la etatea de aproape o sută de ani, Manoel de Oliveira, cel mai important cineast autohton, turnează un film bazat pe recentele teze asupra originii lusitane a lui Cristofor Columb. Însăși actualitatea
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
care, în ultimii ani a meditat constant asupra raporturilor morale din cadrul societății. O carte a sa, scrisă la începutul anilor '90, Apel către lichele, continuă să stârnească reacții și acum, la 18 ani de la publicarea primei ediții. Adulat de unii, contestat cu violență de alții, Gabriel Liiceanu nu lasă pe nimeni indiferent. El își expune ideile cu forța unor argumente extrase din realitatea înconjurătoare și nu se ferește, atunci când este cazul, să aducă nume proprii în susținerea tezelor sale. De aceea
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
ideologia comunistă nu inventaseră nimic. Stilul bombastic, lăudăroșenia calpă, lipsa de logică și credibilitate erau apanaje ale "marii școli istorice" din veacul al nouăspreze-celea și continuată până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Nu-mi trece prin minte să contest meritele acestor istorici. Unii dintre ei - precum Iorga - sunt absolut geniali, posesorii unei științe și ai unui talent literar colosale. Alții, precum Xenopol și Pârvan, s-au dovedit capabili de mari construcții intelectuale ce te copleșesc prin știința de a
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
lovit de sminteală. De aceea, sub unghiul respectului față de dogme, lexiconul lui Langbein cîntărește cît o blasfemie: în rîndurile lui întîlnești nesocotirea unor înțelesuri a căror valabilitate descinde din tradiția Bisericii. Dacă e să pui cap la cap tot ceea ce contestă neamțul în materie de doctrină creștină, atunci ar trebui fie să te convertești la altă religie, fiindcă din cea veche nu mai rămîne aproape nimic, fie trebuie să reclădești din nou o învățătură căreia critica teologului îi fură literalmente temelia
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
de o lume întreagă: Dr. Alexandru Șafran, fostul Șef Rabin al evreilor din România, devenit ulterior, ca urmare a împrejurărilor tragice cunoscute, Marele Rabin al Genevei. Ce credeți că i-a scris Eminența sa istoricului Jean Ancel după ce acesta îi contestase meritele, altminteri unanim recunoscute, în acțiunile de salvare a evreimii române de urgia anilor de prigoană? "Eu te iert pentru necazurile fizice și sufletești pe care le-ai pricinuit. Totul ți se iartă, ți se iartă, ți se iartă!" Elevația
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
se găsește, e vizibil nu doar în teme, ci, sau mai ales, în forme. Bunăoară, că tu ești tu, iar o carte e o carte era, înainte poveste, un adevăr pe care nimeni nu s-ar fi gîndit să-l conteste. Ei bine, asta pînă cînd apare un volum de Eugen Ionescu, nici măcar jurnal, cu titlul Eu. Textele sînt vechi, interbelice (puțin intrabelice), aranjamentul e ceva mai nou. În '90 Mariana Vartic a îngrijit, la Echinox, în colecția Cartea Imaginară, acest
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să nu-l înscrie, daca contestația i se va părea întemeiata; neinscrierea dreptului nu împiedică invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecătorul nu va amina alegerea din cauza contestațiilor. ... (9) Judecătorul va
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]