4,988 matches
-
vecinic deziderat. Cine a pătruns odată în greutățile ei s-a convins că pe deplin n-are să le poată birui niciodată"245. Ambele viziuni devin exponențiale pentru autorii lor, însă acest lucru e departe de a semnifica poziții ireconciliabile. Din contră, în spiritul ei comic, publicistica argheziană pare racordată la universul caragialian prin fire invizibile și, mai mult, pare a-i prelungi inconfundabil substanța. Sensul dat de Arghezi caragialismului derivă dintr-un mod comun de a se instala în lumea valorilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la société, 980-1420, Gallimard, Paris, 1976. FRANCASTEL (Pierre), Études de sociologie de l'art. Création picturale et société, Denoël/Gonthier, Paris, 1970. GARNIER (François), Le Langage de l'image au Moyen Âge, Le Léopard d'or, Paris, 1982-1989. GIMPEL (Jean), Contre l'art et les artistes, Seuil, Paris, 1968. HASKELL (Francis), Mécènes et peintres. L'art et la société au temps du baroque italien, Gallimard, Paris, 1991 (trad. franceză). L'Idolâtrie (lucrare colectivă: Rencontres de l'École du Louvre), La Documentation
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pp. 358-359 n. trad.]. 111 Dominique Wolton, "La télévision, instrument de la démocratie de masse", Le Monde, 1 februarie, 1992. 112 Gilles Lipovetsky, L'Ère du vide, Gallimard, Paris, 1983. 113 A se citi, pe acest subiect, Jean-Claude Guillebaud, "Les médias contre le journalisme", Le Débat, nr. 60. 114 Karl Marx, Le 18 Brumaire de Louis Bonaparte, Éditions sociales, Paris, 1969, p. 127 ["Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte", în Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese în două volume, Editura Politică, 1966
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cu filozofia lui Aristotel. Deși Alexandru fusese educat de Aristotel și, fără îndoială, adusese ideile acestuia în India, filozofia grecească nu a putut prinde rădăcini aici. Spre deosebire de Grecia, India nu s-a temut niciodată de infinit sau de neant. Din contră, a îmbrățișat aceste concepte. Neantul ocupa un loc important în religia hinduistă. Hinduismul fusese la început o religie politeistă, bazată pe o serie de legende despre zei războinici și despre lupte, asemănătoare din multe puncte de vedere cu miturile grecești
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fotoelectric devine ușor de explicat. Lumina acționează ca mici gloanțe trase în metal. Când un glonț lovește un electron, îi dă un mic ghiont. Dacă glonțul are destulă energie - dacă frecvența sa este destul de mare -, atunci eliberează electronul. Și din contră, dacă o particulă de lumină nu are destulă energie pentru a elibera electronul, acesta rămâne pe loc; în locul său, ricoșează fotonul. Ideea lui Einstein explica efectul fotoelectric într-un mod genial. Lumina era cuantificată în fotoni, contrazicând în mod direct
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și cu măreția unui suflet dumnezeiesc, a avut curajul să propovăduiască această învățătură la toți locuitorii pământului, cu prețul celor mai mari primejdii și al unei morți izbăvitoare, deși socotită rușinoasă, pe care l-a îndurat pentru mântuirea oamenilor”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea I, cap. XI, în PSB, vol. 9, p. 38) „După cum cere Scriptura, e mai bine să accepți o învățătură prin intermediul gândirii și prin înțelepciune decât să ajungi la ea numai printr-o credință simplă, dar că în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că prin înțelepciunea lui Dumnezeu se cădea să Se facă Dumnezeu cunoscut omului. Iar, întrucât nu s-a făcut așa, Dumnezeu a găsit de cuviință să mântuiască pe credincioși nu pur și simplu prin nebunie, ci prin nebunia propovăduirii”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea I, cap. XIII, în PSB, vol. 9, p. 40) Credința și raționamentele omenești „Cum să nu fim dar mai îndreptățiți să credem mai mult în Dumnezeu decât în argumentele raționale, când, și așa, toate faptele omenești se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aceea ca în contemplarea frumuseții și a ordinii din lume să nu poți recunoaște pe Creatorul ei? Ar exista vreo mizerie mai adâncă decât să fii orb sufletește și să nu vezi pe Creatorul și Părintele oricărei ființe cugetătoare?” (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 535) „Dacă nu este cineva care să conducă lumea, dacă nu este cineva care să răsplătească după merit cele săvârșite în viață, cine-i mai poate împiedica
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
chiar cel ce are pe cap diademă împărătească nu poate avea ceea ce are credinciosul. Contra împăratului de multe ori sunt înarmați și barbarii, și cei din garda împărătească, și cetățenii iarăși de multe ori sunt răsculați, și altele multe; pe când contra credinciosului, care respectă poruncile lui Dumnezeu, nici omul, nici demonul și nici altcineva nu va putea să stea. Dacă îi vei răpi banii, i-ai pricinuit lui motiv de plată; dacă ai vorbit ceva rău de el, prin defăimare tu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ce au crucificat corpul Lui; căci faptul acela a fost cel puțin spre folosul omenirii întregi, deși nu a fost săvârșit cu o astfel de intenție; pe când ceea ce fac schismaticii, nu numai că nu aduce nici un folos, ci încă din contră, multă vătămare. Acestea nu le-am zis numai cu privire la stăpânitori, ci și cu privire la cei stăpâniți. Un bărbat oarecare sfânt<footnote Notă Arhim. Theodosie Athanasiu: Sfântul Ciprian al Cartaginei, în scrierea sa: De unitate ecclesiae. (n.s. 1, p. 114) footnote> a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor fel de a înțelege lucrurile”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia XI, cap. III, în PSB, vol. 6, p. 395) „... Răul cel mai mare constă în a nu cunoaște chipul în care Dumnezeu trebuie preamărit și adorat”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a IV-a, cap. LXV, în PSB, vol. 9, p. 286) „Asigur pe oricare om care mărturisește pe Hristos, însă tăgăduiește pe Dumnezeu, că Hristos nu-i va folosi la nimic; (asigur) pe cel care invocă pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
paradoxalement, il ne compte plus de deux siècles. Soumis, dès son entrée dans le vocabulaire philosophique en même temps que la modernité à une évaluation critique, transféré successivement dans le champ des débats concernant la forme idéale d'organisation sociale, contre posé à la science et proclamé " ennemi " de la vérité, cantonné à la sphère de l'intérêt, de la domination et du pouvoir politique, développé de façon programmatique sur divers coordonnées de l'émancipation intellectuelle, accusé d'activités propagandistes et catégoriquement rejeté
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
substituției. Acest fenomen este interpretat în termeni de hidrofilicitate crescută, determinată de distrugerea structurii cristaline la densități mici de funcționalizare, respectiv cu scăderea numărului de situsuri active, accesibilitatea și capacitatea de îmbibare a sorbentului prin creșterea nivelului de funcționalizare. Din contră, alți autori (Chiou și Li, 2002) studiind adsorbția Reactive Red 189 pe granule funcționalizate cu EPI au raportat că raportul de funcționalizare nu afectează capacitatea de adsorbție. Un alt studiu a arătat că atât proprietățile fizice, cât și cele mecanice
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Așadar, amortismentul este o cale de diminuare a asietei impozitului și un promotor al creșterii economice. Mai mult, cheltuielile cu amortizarea nu reprezintă cheltuieli de numerar și, din această cauză, o creștere a amortizării nu reduce fluxurile de lichidități. Din contră, o creștere a amortizării provoacă o creștere a fluxurilor de numerar, deoarece mărimea cheltuielilor cu amortizarea micșorează plățile cu impozitul pe profit al Întreprinderii. Deci, amortizarea oferă firmei atât un avantaj fiscal prin reducerea profitului impozabil, deci și a impozitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
un anumit trup, alcătuit din aceste oase, aceasta carne etc., si un suflet individualizat prin unirea cu un anume trup. Pe lângă acestea, X poate fi, spre exem plu, talentat la învățarea limbilor străine, poate avea ure che muzicală sau, din contră, poate fi afon; aceste tra saturi nu țin nici de materia să, nici de forma lui substanțială, sufletul, ci sunt forme accidentale. Concis, diferența dintre cele două tipuri de forme constă în faptul că forma substanțială face lucrul să fie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ÎI.2.22.) Șed contra, species intelligibilis se habet ad intellectum, sicut species sensibilis ad sensum. Șed species sensibilis non est illud quod sentitur, șed magis id quo sensus sentit (S. th., I, q. 5, a. 2, s. c.). Din contră, specia inteligibila este pentru intelect ceea ce specia sensibilă [este] pentru simt. Dar specia sensibilă nu este ceea ce este simțit, ci mai curând cea prin care simțul simte. (ÎI.2.23.) [...] sicut et species coloris în oculo non est id quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar într-un mod mai înalt. De aceea o putere inferioară operează prin mai multe, iar o putere supe rioara, doar prin una. Căci cu cat o putere este mai înaltă, cu atât este mai mare combinarea și unirea; din contră, puterea inferioară este divizată și multiplicata; de aici vedem că diferitele genuri sensibile pe care cele cinci sim turi externe le percep sunt percepute de puterea simțului comun. (ÎI.3.3.) Sicut obiectum sensus communis est sensibile, quod comprehendit sub
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1, a. 1, co.). Chiar dacă acesta este om și acela este om, [nu e necesar] că ambii să aibă aceeași umanitate numeric egală, cum [nu e necesar] că două [obiecte] albe să aibă aceeași albeața în mod numeric egal. Din contră, [este necesar] doar că una să fie similară cu cealaltă în ceea ce privește formă individuală a umanității. Acesta este motivul pentru care intelectul, atunci când consideră uma nitatea, nu [o considera] ca aparținând acestui [om], ci că umanitate, formând intenția comună tuturor [oamenilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
elaborate de Toma din Aquino doar o schemă interpretativa realistă sau doar una reprezentationalista, nu putem obține rezultate satisfăcătoare. Ambele interpretări, la un moment dat, cad în eroare, supra interpretează textul, îl forțează, văd în el mai mult sau, din contră, mai puțin decât acesta spune de fapt. Interpretarea realistă forțează argumentele la nivelul conceptului, pe când interpretarea reprezentationalista constrânge entitățile intermediare aferente nivelurilor inferioare ale cunoașterii, adică speciile sensibile, imaginile și speciile inteligibile, să se comporte asemenea conceptului. Să însemne acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai sus (martie 1939): Da, 84%; Nu, 9%; Nu știu, 7%. Aici ne permitem o observație personală. Și astăzi, opinia publică internațională condamnă la unison fascismul și Holocaustul (în campanii bine orchestrate), dar foarte puțini sînt cei care să înoate contra curentului (nici decidenții politici și nici măcar istoricii) și să condamne comunismul. O tempora, o mores! Și în România post-decembristă se vorbește și se scrie ad nauseam despre comunismul ceaușist și încă prea puțin despre comunismul dejist din perioada stalinistă și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în aceeași persoană, în Iisus Hristos, arienii afirmăîn Iisus Hristos lipsa sufletului uman - pregătind astfel pe apoli-nariști -, socotindu-L ca având numai trup, fără suflet . Din cauza aceasta, arienii atribuiau direct Cuvântului cunoașterea mărginită și toate afectele umane<footnote Sf. Atanasie, Contra lui Apolinarie, 1, 15; II, 3 PG, XXVI col. 1121 A, 1136 A -1137 A. footnote>. În consecință, Iisus Hristos al arienilor apare ca o ființă stranie, completdiferită de Dumnezeu - Omul Revelației, nemaifiind nici Dumnezeu adevărat, nici om adevărat<footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
istorico-geografică și lingvistică dintre ele. Reprezentativitatea toponimelor incluse în lista celor o sută unu nume analizate monografic a avut la bază îndeplinirea uneia sau a mai multe condiții: relevanța lingvistică, geografică, istorică, socială, culturală; raritatea (uneori unicitatea) numelui sau, din contră, apartenența la tipuri, serii, grupuri exemplare, sincronic și diacronic, pentru toponimia romînească. Evident, nu a mai putut fi evitată componenta subiectivă a selecției, care reflectă preferința autorului. Credem însă că cele mai multe nume alese de noi sunt „eligibile“ și în ierarhizările
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se pare, din 1264, Nazowd). Alții s-au gîndit la un radical maghiar, aszú, „uscat“ „sec“ (vezi Aszód), anticipat de un n protetic apărut frecvent în rostirea populației săsești din zonă, iar un cunoscător al dialectului săsesc a propus, din contră, ca etimon Nîssendraf (< săs. nîss = nass, „umed“). Apropierea fonetică de Aiud și Șamșud au sugerat o structură comună, cel puțin la final, dar d din Aiud aparține chiar temei din care se trage (Aegidius > Egyed > Aiud), iar Șamșud are la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
spune Quintilian în tractatul său despre principiile artei oratorice” (Ib.). Apreciind evoluția limbii latine, prin viziunea învățaților latini, ca alterare și corupere, N. Densusianu arată că „pe când în Italia dialectul vechi latin se corumpe și se modifică, în provincii, din contră, limba romană vulgară rămase mai puțin alterată”, după care face precizarea menită să i rotunjească concepția: „Limba romană barbară, ce se vorbea în timpurile republicii și ale imperiului prin diferite provincii ale Europei și Africii, nu-și trăgea originea sa
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limba se deșiră alungând vorbe d-o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri” (Ms. 2257, IX, 460). Limba nu permite a i se altoi „fizionomia alteia cu totul străine de ea”; „Limba noastră nu e nouă, ci din contra veche și staționară. Ea e pe deplin formată în toate părțile ei, ea nu mai dă muguri și ramuri nouă și a o silnici să producă cea ce nu mai e în stare înseamnă a abuza de dânsa și a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]