5,110 matches
-
cantități de-amintire să deplasezi la nivelul de suprafață al realității (sau invers), câte combinații să realizezi într-un interval de timp dat. Pus în temă, un operator de computer ar învăța să efectueze treaba asta-n câteva luni. O corporație digitală ar face-o-n câteva zile.“ „Înțeleg că globalmind e-un fel de trust neuro-cibernetic?“ „Cam așa ceva. O s-aflăm și identitatea celor care stau în spatele lui. A celor sau a celui. De-aia s-au inventat algoritmii evolutivi. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
putut să conteze, dacă n-ar fi fost deja alterate. Timpul și-un creier matur le distorsionase. Peste clădirea birtului crescuse un restaurant de lux, iar căsuța cu terasă de la „Waterloo“ fusese strivită între-o bancă și-un building de corporație. Odată cu desfacerea celor două cartiere în sute de bucăți, se terminaseră și senzațiile inocente de studenție și libertate. Nu puteai escroca pe nimeni, marfa expirată, cu conexiunile arse sau întrerupte, era azvârlită la coș, ca un drog fără amfetamină. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
noastră. Care nu ajung sau ajung incomplet sunt reconstruite de noi, ca o clădire pe care tocmai ai demolat-o și vrei s-o restaurezi. Milioane de memorialiști-fantomă, cu amintiri bricolate, iremediabil deteriorate sau îmbogățite, după caz și interes. O corporație de e-dei, nu una de idei. Un supra-trust de idei electronice, administrat și condus tot de noi. Blogger-ii suntem, de fapt, noi, Economiștii Minții. Controlul se mută din stradă-n rețea. La vremuri noi, tot noi.“ „Și frații «Brothers »? Echipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a produselor. Clienții de oriunde din lume pot accesa pagina Web a firmei fără să se împiedice de restricțiile impuse de granițele fizice. Firmele mici care au o putere redusă de vânzare au acum posibilitatea de a concura cu marile corporații. Prin prisma acestor avantaje, tot mai mulți agenți economici recurg la această practică. În continuare vom încerca să prezentăm cum își certifică prezența, un agent economic, pe o piață electronică. Spre exemplu, în domeniul marketingului și diseminării informației se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Maniere” moderne în marketing. Codul manierelor elegante este un exercițiu nepotrivit într-o economie reală, unde manierele trebuie să se adapteze la existența unei superoferte de produse, la concentrarea fabricației și capitalului, la dominarea pieței produselor și serviciilor de către mari corporații transnaționale ce dispun de o uriașă forță financiară. Modelele de producție și consum sunt impuse adeseori populației în afara tradițiilor și nevoilor reale ale acesteia: se standardizează internațional producția, calitatea și managementul. Strategiile pentru câștigarea unei piețe mondiale se elaborează cu
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
și de bresle care și-au făcut trecerea solemnă pe dinaintea regelui nu ne-a uimit nici atât ca să uităm că, nu mai departe decât sub Vodă Știrbei, tot acest alai era compus din patruzeci și cinci de bresle cu steagurile și corporațiile lor și că din aceste 45 de ramuri de activitate onestă n-au rămas azi decât 5 - 6. Dar s-au înmulțit introducătorii similarelor străine, evreii cu cele douăzeci de societăți ale lor de ajutor reciproc, de solidaritate economică, cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
închegate, cu tradiții, cu datine, cu un puternic și pururea întineritor geniu național. De veninul inoculat al unor culturi străine, a căror forme goale le-am adoptat fără a le fi pătruns spiritul, s-a discompus organizația veche, biserică, familie, corporații ș. a. și în locul lor n-a venit nimic acătării. În asemenea stare de lucruri, unde pentru reconstruirea edificiului dărâmat încap o mulțime de păreri diverse, e cu putință ca diversitatea să fie mai mare într-un partid ținut la un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceea că produc obiecte de valoare și utilitate reală, ei sunt netăgăduit folositori. Fără îndoială că într-o populație de sute de mii se vor afla și meseriași buni și ar rămânea numai ca o organizare solidă a meseriilor în corporații să deosibească pe cel bun și solid de cârpaciul care nu-și știe meșteșugul și care, oferind consumatorului obiecte rău confecționate, îl frustrează pe acesta, făcând totodată o malonestă și păgubitoare concurență meseriașului solid. Chemată sau nechemată în țară, această
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
diurne. Și această părere a noastră, realistă cu totul, că vo pagubă pentru tară nu e dacă vrea Dumnezeu ca și Caradalele ori Cariagdii să dea ortul popei, "Romînul" o numește "apel la asasinat". {EminescuOpXII 463} ["PATRUZECI ȘI DOUĂ DE CORPORAȚII... "] 2264 Patruzeci și două de corporații române de bresle productive, de grupe de oameni cari aveau o existență onorabilă și asigurată prin munca mînilor lor, formau cortejul domnesc acum treizeci de ani. Câte din ele or fi dispărut astăzi, câte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
realistă cu totul, că vo pagubă pentru tară nu e dacă vrea Dumnezeu ca și Caradalele ori Cariagdii să dea ortul popei, "Romînul" o numește "apel la asasinat". {EminescuOpXII 463} ["PATRUZECI ȘI DOUĂ DE CORPORAȚII... "] 2264 Patruzeci și două de corporații române de bresle productive, de grupe de oameni cari aveau o existență onorabilă și asigurată prin munca mînilor lor, formau cortejul domnesc acum treizeci de ani. Câte din ele or fi dispărut astăzi, câte sunt suplantate prin străini, câte vor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gazon artificial, și sugerează, prin chiar numele său, artificialitatea. O mișcare sau o inițiativă plecată de la cetățenii de rând, reflectând cerințele lor legitime, de obicei începând spontan, la nivel local (vezi GRASSROOTS) poate fi construită și ambalată artificial de o corporație, de un grup de interese, de o organizație politică ca fiind grassroots, dar de fapt promovând cauza corporației, grupului, sau organizației respective. O tehnică specifică astroturfing-ului constă în mediatizarea câtorva cetățeni care să dea impresia că reprezintă un număr considerabil
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rând, reflectând cerințele lor legitime, de obicei începând spontan, la nivel local (vezi GRASSROOTS) poate fi construită și ambalată artificial de o corporație, de un grup de interese, de o organizație politică ca fiind grassroots, dar de fapt promovând cauza corporației, grupului, sau organizației respective. O tehnică specifică astroturfing-ului constă în mediatizarea câtorva cetățeni care să dea impresia că reprezintă un număr considerabil mai mare care doresc realizarea unui obiectiv important pentru ei (reformarea clasei politice americane, sau mai multă putere
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
numit Fortune (revistă de referință în domeniul financiar-economic), Time (săptămânalul de știri), Life (săptămânal de fotojurnalism combinând știri politice, culturale, sociale) și Sports Illustrated, care, pe lângă contribuțiile la dezvoltarea jurnalelor de știri și a programelor radio, au constituit prima mare corporație multimedia mondială. Prin aceasta, Luce, un republican consecvent, apărător al liberei inițiative și al lumii de afaceri, combinând anticomunismul cu credința fermă în exceptionalismul american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM) și-a pus amprenta asupra evoluțiilor politice și culturale americane majore până la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fie că este vorba de political action groups (sunt câteva mii în SUA) sau de lobby-uri. Acest tip de grupuri de interese a fost autorizat de o lege adoptată în 1974 (The Federal Election Campaign Act of 1974). Sindicatele, corporațiile și alte grupuri de influență au primit prin această hotărâre legislativă dreptul de a strânge fonduri de la membrii organizațiilor lor (Plano și Greenberg: 109). PACINO, AL (1940 ) Pacino este una dintre figurile iconice ale cinematografiei americane, unul dintre cei mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tehnologic și științific aduce negreșit progres și prosperitate pentru omenire în ansamblu. În contextul mai nou al teoriilor globalizării, această diviziune dramatizată de Pynchon în romanul său poate fi legată de conflictul între elitele promovate de progresul tehnologic și marile corporații pe de o parte, și oamenii de rând. Aceștia din urmă se tem de dezumanizare, uniformizare, standardizare, fenomene specifice tendințelor acoperite de conceptul de grobalizare (americanizare și McDonaldizare), pe de o parte, în opoziție cu cel de glocalizare, pe de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
SUA. În cazul în care țările din America Centrală și Caraibi aveau dificultăți în plata datoriilor față de marile puteri coloniale (în primul rând Imperiul Britanic și Franța), SUA își rezervau dreptul de a "ajuta" economiile falimentare ale acestora, prin intervenția marilor corporații americane, evitând astfel imixtiunile colonialiștilor de peste ocean. Theodore Roosevelt era de părere că America trebuie să folosească un limbaj blând în exprimarea publică și în activitatea diplomatică, dar să aibă la îndemână o bâtă solidă (speak softly, but carry a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vedere un plan pe termen lung, rolul managerului fiind În acest caz esențial pentru aducerea la Îndeplinire a obiectivelor proprietarului. Cei mai mulți dintre acești proprietari sunt interesați doar de colectarea chiriei, și mai puțin de menținerea clădirii În stare de funcționare. Corporațiile au obiective bine stabilite și sunt interesate de oferirea unui anumit confort chiriașilor. Ei Își dau tot interesul pentru efectuarea fără jumătăți de măsură a tuturor investițiilor necesare În vederea menținerii valorii proprietății. 3.5.7. Analiza financiară Persoanele implicate Într-
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
companiilor care au câștigat un renume pe piață și care nu Își pot permite un spațiu de o calitate inferioară imaginii pe care au impus-o pe piață, cât și firmelor care tind să urce pe scala valorii imaginii de corporații. ▪ Clasa B: au o locație bună, calitatea construcției fiind satisfăcătoare și nu sunt construcții noi. În principiu clădirile din această categorie nu Îndeplinesc două din criteriile aferente clasei A. Se adresează unei game foarte largi de companii, oferind avantajul unor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Corporațiile transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Corporațiile transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Corporațiile transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale? 31 2.2. Modelul de la Uppsala 36 2.3. Modalități de intrare pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale? 31 2.2. Modelul de la Uppsala 36 2.3. Modalități de intrare pe piață 44 2.4. Explicații ale dezinvestirii 47 2
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
2.3. Modalități de intrare pe piață 44 2.4. Explicații ale dezinvestirii 47 2.5. Perspectiva macroeconomică: ciclul de dezvoltare a investiției 56 Capitolul 3. Axa centru - periferie și dilema global - local 61 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale 61 3.2. Managementul corporației: dilema global - local 68 Capitolul 4. Structura competiției între corporațiile transnaționale 77 4.1. Alianțe strategice și competiție colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piață 44 2.4. Explicații ale dezinvestirii 47 2.5. Perspectiva macroeconomică: ciclul de dezvoltare a investiției 56 Capitolul 3. Axa centru - periferie și dilema global - local 61 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale 61 3.2. Managementul corporației: dilema global - local 68 Capitolul 4. Structura competiției între corporațiile transnaționale 77 4.1. Alianțe strategice și competiție colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust 103 Capitolul 5. Corporația și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Perspectiva macroeconomică: ciclul de dezvoltare a investiției 56 Capitolul 3. Axa centru - periferie și dilema global - local 61 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale 61 3.2. Managementul corporației: dilema global - local 68 Capitolul 4. Structura competiției între corporațiile transnaționale 77 4.1. Alianțe strategice și competiție colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust 103 Capitolul 5. Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica? 117 5.1
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]