3,781 matches
-
mă retrag în camera mea cu gândul ca a doua zi, de dimineață, să plec. Scenele astea mă dezgustau până la greață. Când îl vedeam pe unchiul meu fornăind pe nas de nervi și pe mătușa mea atacând cu o furie crescândă, vroiam să plec imediat. Unchiul scotea niște sunete ciudate, șuierate și se răsucea în scaun încercând cu disperare să-și scoată pantofii. Se chinuia să-și apuce șireturile înnodate de parcă odată descheiate tot ce s-a întâmplat devenea un vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
încât te mirai de el, de ciudățeniile naturii. Femeia se obișnuise cu mărul, un copac nici prea mare, nici prea mic, aflat într-un colț potrivit al curții; poate de asta rezistase, în timp ce alți pomi îmbătrâniseră, se uscaseră, în locul lor crescând smocuri răzlețe de iarbă. Pământul îmbătrânise și el, se bătătorise, încât nici bălăriile nu mai creșteau în curte. După ploaie apa băltea până se evapora, nu mai vroia să intre în pământul devenit ca asfaltul. Bătrâna nu vedea decât copacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
altuia” , deși numai la câteva sute de kilometri, în alte părți ale Europei războiul face ravagii, ei vor deveni treptat conștienți asupra dezastrului ce îi pândește și care va avea ecouri pe măsură în familia lui Moromete. Este semnificativă neliniștea crescândă pe care o sădește în Achim Moromete, concentrat pe post de controlor, numărul tot mai mare de trenuri militare, care îi vor revela un adevăr istoric: Adevărul istoric, față de care prozatorul se simte dator, deoarece Moromeții face un salt în
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
parteneriat mai larg (au asociat un număr mai mare de actori, inclusiv Uniunea Europeană), finanțare masivă de către stat (în special pentru prevenirea violenței, pentru proiecte sociale, de întărire a liantului social, acțiuni în favoarea familiilor, activități culturale și educative etc.), o angajare crescândă a colectivităților teritoriale, credite europene. Acțiuni în favoarea zonelor urbane defavorizate s-au desfășurat și în alte țări europene: contracte în Belgia (autoritatea federală a căutat să determine condițiile în care autoritățile locale pot beneficia de ajutor financiar de la stat în cadrul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face față problemelor, de a le rezolva). Politicile orașului au evoluat de la experimentare la generalizare și instituționalizare. Conceperea lor, punerea în act a dispozitivelor, a acțiunilor au cerut intervenția la diferite nivele de la ministere la cartiere a unui număr crescând de persoane (meseriași, cu diferite profesii, calificări, competențe), care au lucrat după "logica ghișeului" sau după "logica proiectului", după cum intențiile lor au fost de transversalitate, dezenclavizare, descentralizare, cooperare, asociere, parteneriat, concertare etc. De exemplu, în Franța anilor 1980, programul "Ensemble
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cei săraci pentru a se îmbogăți, locuitorii sunt tentați să fugă din vecinătatea celor mai năpăstuiți ca ei, convinși că această promiscuitate ar aduce prejudicii liniștii lor rezidențiale și educației copiilor lor. Mai mult, într-o societate pradă sentimentului vulnerabilității crescânde, care bulversează profund categoriile mijlocii, acești săraci devin oglinda angoasantă a unei posibile declasări, într-o societate în care este din ce în ce mai greu de imaginat că se poate apela la stat pentru asigurarea performanței economice a teritoriului, care să se transforme
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Orașul este astăzi pradă unui curios paradox: pe zi ce trece, se afirmă tot mai mult ca actor colectiv politic de prim plan, dar este din ce în ce mai greu de condus. Desigur, "creșterea în putere a orașelor"1 se datorează recunoașterii importanței crescânde a rolului lor economic. Prin abundența și diversitatea serviciilor și a mâinii de lucru pe care o oferă, prin cooperările mai mult sau mai puțin informale pe care le suscită, prin flexibilitatea pe care o îngăduie, orașul s-ar prezenta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a interveni în cotidianul social"1. Administrarea orașului devenea într-o oarecare măsură și o treabă a cetățenilor. În momentul în care evaluăm conținutul căilor urbane ale inventării democrației, trebuie să recunoaștem că nu contestăm, în ansamblu, ipoteza privatizării crescânde a unei existențe cuplate cu o scădere a interesului pentru treburile publice; acest proces poate fi reperat de la mijlocul anilor 19502. Dar ultimele decenii ale secolului XX nu ar putea fi rezumate la indivizi indiferenți față de orice voință de a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
va găsi cel mai activ sprijin parlamentar printre reprezentanții municipalităților de stânga, chiar dacă ea lărgește prerogativele statului asupra comunei. Decât să opunem statul comunei, pare mai important să urmărim în paralel evoluția lor. Doar odată cu dezvoltarea statului-providență și cu extinderea crescândă a intervenției sale în domeniile economic și social comuna dobândește legitimitate ca furnizor de bunuri și servicii în favoarea administraților săi. Statului-jandarm i-a corespuns comuna-bucolică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, statul nu mai era doar jandarm, nici încă providențial
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și nivelul dotărilor urbane dau măsura progresului social, preocupările pentru amenajarea urbană, ca rezultantă a acestora, determină înscrierea problemelor stăpânirii spațiului urban pe agenda politică a națiunii: voluntarismul statului în materie de urban devine evident. Începând cu anii 1950, nevoia crescândă de terenuri de construcție a stimulat o creștere semnificativă a prețurilor acestora. În această ambianță speculativă, majorarea costurilor locuințelor indusă de creșterea prețului terenurilor a frânat construirea de noi locuințe, atât din punctul de vedere al numărului, cât și din
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concepții ale devenirii unui teritoriu se opera adesea prin compromisuri, care aveau să fragilizeze un număr mare de documente de urbanism elaborate. În ciuda acestei preponderențe a Ministerului Echipamentului, ar fi eronat să reducem marile ore ale planificării urbane la triumful crescând și insidios al tehnocrației asupra deciziei politice, sau la subordonarea periferiei de către centru. Multiplicarea regulilor care guvernează acțiunea politică în probleme urbane nu epuizează ocaziile de negociere între ales și funcționar. Alesul putea să-și exercite însă influența asupra dezvoltării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și ce se întâmplă efectiv în societate. Prin aceste incoerențe, statul pierdea în credibilitate și raționalitate și inducea lipsa spiritului civic 215. Republica se încurca într-un cerc vicios, în care extinderea sferei sale de intervenție făcea pereche cu neîncrederea crescândă a cetățenilor în ea. Această lipsă a spiritului civic a ajuns atât de răspândită, încât legislatorul este obligat să țină seama de ea în calculele sale și se vede constrâns să-și sporească incursiunile în domeniul privat, cu toate pericolele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în seama "experților" pentru a putea decide asupra orientărilor economice și sociale. Apare astfel spectrul profeției lui Tocqueville despre o societate care așteaptă totul de la stat și nu se consideră responsabilă de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colectivitățile locale, dintre stat și societate (a se vedea raportul Guichard din 1976). Dar reculul puterii publice perceptibil la sfârșitul anilor 1970 nu putea fi luat drept liberalizare. Autonomizarea societății franceze în raport cu statul va rezulta în principal din subordonarea sa crescândă față de piața internațională, care se substituia statului ca forță directoare. Cât privește descentralizarea din 1982, dotând orașele cu un cadru juridic ce le dădea mai multă libertate de mișcare, ea marca ascensiunea puterii de influență a primarilor marilor orașe. Aceștia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în anii 1970, "creșterea puterii orașelor"296 s-a împlinit într-atât, încât acestea pot fi considerate "actori politici și economici autonomi și strategici"297. Dincolo de considerentele instituționale, această evoluție, în contextul creșterii economice, sociale și urbane, este consecința cererilor crescânde de echipamente și servicii ale unei populații din ce în ce mai citadine. Creșterea investițiilor civile și a cheltuielilor pentru serviciile oferite cetățenilor plasează primarii în centrul politicilor sociale și urbane 298. Dacă începând cu 1982 legile descentralizării dotează comunele de drept și de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reprezentăm că ar fi "un oraș". Ele ilustrează acuitatea acestei probleme politice caracteristice democrațiilor moderne: găsirea acelor modalități de comunicare între guvernanți și guvernați care ar putea împăca eficiența deciziei politice cu respectarea suveranității populare. Emergența unei guvernări urbane Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane Identificarea noilor forme de guvernare urbană necesită parteneriatul public-privat asociat emergenței marilor grupuri industriale implicate în serviciile urbane. Implicarea operatorilor privați în conceperea, realizarea și gestionarea anumitor politici urbane s-a intensificat și a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a proiectelor urbane, proiectarea în 3D, simularea ambianței urbane, stereofotolitografia laser; acestea pot interpela mai ușor judecata cetățenilor asupra problemelor privind amenajarea urbană decât tradiționalele și rebarbativele planuri de urbanism 455. Amenințarea dezvoltării democrației se leagă mai ales de complexitatea crescândă a sistemelor de acțiune municipală, care prezintă inconveniente deloc neglijabile în privința formării judecății politice. Multiplicarea mecanismelor de corespon-sabilitate afectează identificarea responsabililor și decidenților dezvoltării urbane; ea aduce atingere însuși fundamentului vieții politice. Astăzi, totul ne face să credem că marile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grupuri să vadă în reechilibrarea raporturilor de forță un stimulent prețios "pentru a înfrunta concurența de pe piețele internaționale"461. Un alt fenomen legat de generalizarea parteneriatului public-privat îl constituie înmulțirea cazurilor de corupție pe plan local. În anii 1980, nevoile crescânde de finanțare ale oamenilor politici, vaga frontieră dintre universul public și cel privat au fost favorabile dezvoltării corupției într-o țară în care pregnanța regulilor generale și impersonale constituie corupția într-o tentație structurală permanentă 462. Corupția apare în principal
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
constituindu-se în garanție a unei organizări mai raționale în materie de transport, implantare de echipamente și infrastructură, de suportare în comun a cheltuielilor mari. În concluzie, e vorba de favorizarea acestei produceri de "externalități localizate", care joacă un rol crescând în obținerea performanței economice 493. Pe plan social, miza este aceea de a recrea solidarități de proximitate, în condițiile în care solidaritatea națională dă semne de oboseală 494. Punerea în comun a taxelor profesionale trebuie, de asemenea, să reducă inegalitățile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Marea frică de săraci și de imigranți / 226 Situația locuințelor gospodăriilor modeste / 226 Politici de excludere a populațiilor indezirabile / 233 Carențele politice ale dreptului la locuință / 237 Capitolul 6. Conducerea orașului, republica și democrația Emergența unei guvernări urbane / 244 Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane / 244 Primarul antreprenor politic? / 252 Democrația supusă riscului guvernării urbane / 255 Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție / 255 Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare / 262
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în revista Urbanisme. 181 Vezi exemplul construcțiilor HLM, exemplare pentru aplicarea formulelor stereotipe. 182 J.-C. Nemery, op. cit., 1981, p. 226. 183 Mai exact, Direcția de Amenajare Funciară și de Urbanism, direcție ministerială creată în cadrul Ministerului Echipamentului, asigurată de impactul crescând asupra colectivităților locale prin stăpânirea ansamblului proceselor de amenajare de studiu și control. 184 Raportul Raffi, 1973, Program de cercetare urbană pentru cel de-al VII-lea Plan, citat de Françoise Billaudot, Michèle Besson-Guillaumont, în Environement, urbanisme, cadre de vie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
componente ale „Strategiei Lisabona 2000” Pregătindu-se pentru aderare și postaderare, România este pusă în fața unor cerințe (constrângeri) de orientare vizând cooperarea cu țările Uniunii Europene în condiții de competitivitate cât mai bune și asigurându-se un nivel de viață crescând. Pentru aceasta, nu este, evident, suficient a îndeplini exigențele așa-numitelor „dosare de aderare”, ci - cu deosebire - a ne pregăti pentru o aderare cât mai competitivă. Cerințele „dosarelor de aderare” cuprind măsuri din partea României care să asigure că intrarea noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
profesori universitari, artiști, cercetători de vârf etc. Pentru societatea condusă prin cunoaștere, „clasa de mijloc” își pierde relevanța, fiind necesar a vorbi de „elitele” noi (menționate de acest material) care exprimă „axul” structurii socio ocupaționale și (ca tendință și pondere crescândă) actorii de bază ai societății în formare. Să asigurăm transferul de cunoaștere spre actorii sociali principali Pentru a fi „activă”, cunoașterea trebuie însușită de oameni, trebuie să devină „cunoaștere tacită” încorporată în „corpul oamenilor”. Cunoașterea explicită (din cărți, reviste, teorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
victoriei, în 1813, asupra lui Napoleon, romantismul german cunoaște un nou avânt (bandet, 1997, 146). Sentimentul național german ce începuse să prindă contur încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu primii autori romantici, reiese la suprafață cu o ardoare crescândă. Printre personalitățile germane care au aderat la idealurile romantice se număra și juristul August von Haxthausen. Urmaș al unei vechi familii nobiliare din Westfalia, Haxthausen participă activ la evenimentele ce au marcat spiritul generației sale. În 1813, abia înscris la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
este criză. În România este sărăcie. În Româ nia te poți aștepta oricând să nu ai ce pune pe masă. În România sunt cei dragi. În România sunt oamenii pe care-i iubesc și copacii pe care i-am văzut crescând. În Italia e frumos. În Italia se pot câștiga bani. Cine mun cește în Italia are puterea să-i ajute pe cei dragi. Cei dragi sunt însă în România. Alb - negru, șah - mat; totul la o distanță pe care badea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]