3,093 matches
-
de elan cognitiv dă naștere unui orizont de așteptare cu precădere faustic, în virtutea căruia nici o piedică nu are voie să ne zădărnicească voința de control total. De la meteorologie la termodinamică, de la medicină la loterie și de la teoria informației la mecanica cuantică, nici o întîmplare nu poate avea impertinența de a ne sfida trufia tiranică. Regula lumii e certitudinea, iar corolarul ei este siguranța. Fără certitudine și siguranță, viața nu are farmec. Numai că realitatea e curat impertinentă, nepăsîndu-i de capriciile totalitare ale
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
Așa apare haosul, formă penibilă de indisciplină a materiei, de agitația căreia spiritul are oroare, tot astfel se ivește dezordinea, ipostază rebelă de încălcare a armoniei, a cărei expresie entropică provoacă nopți albe fizicienilor, așa izbucnește incertitudinea, ale cărei formule cuantice umilesc pînă și pe cei mai încrezători cercetători, și tot astfel țîșnește hazardul, a cărui pleașcă irațională pune pe butuci pretențiile științei de a anticipa evenimentele. Savoir c’est prévoir e lozincă pentru inocenți. Certitudinea e o reverie fără temei
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
era sclipitor cînd era vorba de probleme ce țineau de domeniul macrocosmosului și întîmpina dificultăți cînd era vorba de microcosmos. Așa se explică de ce teoria lui relativistă e valabilă pentru ordine de mărime mari și este inaplicabilă la nivelul mecanicii cuantice. Explicația acestei particularități ia în seamă tipul de gîndire în care excela Einstein: imaginația bogată și flerul intuitiv. Punctul lui forte nu era calculul matematic și nici inovația experimentală, ci fantezia. Așa se face că revoluția pe care a introdus
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
de bază a minții lui Einstein era că universul e inteligibil în totalitate, că așadar nu există felii din structura lumii care să nu poate fi înțelese complet. Acesta e motivul pentru care fizicianul nu a crezut în valabilitatea mecanicii cuantice așa cum fusese elaborată de Max Born, Schrödinger, Heisenberg și Niels Bohr, întrucît teoria lor admitea incertitudini și probabilități care însemnau ele însele tot atîtea lacune în domeniul cunoașterii. Mecanica cuantică lăsa de înțeles că nu totul e inteligibil și rațional
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
motivul pentru care fizicianul nu a crezut în valabilitatea mecanicii cuantice așa cum fusese elaborată de Max Born, Schrödinger, Heisenberg și Niels Bohr, întrucît teoria lor admitea incertitudini și probabilități care însemnau ele însele tot atîtea lacune în domeniul cunoașterii. Mecanica cuantică lăsa de înțeles că nu totul e inteligibil și rațional în această lume; nu totul poate fi măsurat cu exactitate. Există așadar o frînă transcendentală în constituția minții noastre care face ca în lume să existe mereu o parte de
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
lume să existe mereu o parte de mister la care nu avem acces. O asemenea frînă constitutivă nu putea însă să fie acceptată de Einstein. Lucru pe care de altfel i-l mărturisește lui Max Born într-o scrisoare: "Mecanica cuantică este cu siguranță impresionantă. Dar o voce interioară îmi spune că nu este încă lucrul cel adevărat. Teoria spune mult, dar nu ne aduce cu adevărat deloc mai aproape de secretul Bătrînului șnumele afectuos dat de Einstein lui Dumnezeuț. În orice
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
violent speculativă, încerc s-o surprind. Cred ferm, dar sper că cineva va descoperi o cale mai realistă, sau mai curînd o bază mai tangibilă decît mi-a fost dat mie să găsesc. Nici chiar marele succes inițial al teoriei cuantice nu mă face să cred într-un joc de zaruri fundamental, deși îmi dau seama că mai tinerii noștri colegi interpretează asta ca o consecință a senilității. Nu încape îndoială că va veni ziua cînd vom vedea cine a avut
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
nu pe Einstein, dar verdicul final nu va putea fi dat decît în momentul cînd teoria marcrocosmosului va fi cuplată cu cea a microcosmosului, în cadrul a ceea se numește "teoria unificată a cîmpului": punerea laolaltă a teoriei relativității cu teoria cuantică. Pănă atunci însă, nu ne rămîne decît să contemplăm neputincioși scena unei competiții la care noi, nespecialiștii în fizică, nu putem lua parte decît ca spectatori. "Relativitatea generală, așa cum a fost formulată de Einstein, este o teorie clasică. Nu există
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
fost formulată de Einstein, este o teorie clasică. Nu există nici un cuvînt despre cuante în articolele sale. Teoria este construită pornind de la noțiuni de spațiu și timp la care un fizician clasic s-ar putea adapta cu ușurință. Dar teoria cuantică implică faptul că aceste noțiuni clasice de spațiu și timp au o aplicabilitate limitată. Pentru ca cele două teorii să fie compatibile, aceste limitări trebuie să fie înglobate în teoria generală a relativității sau, poate, este în-tr-adevăr necesară o nouă teorie
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
generală a relativității sau, poate, este în-tr-adevăr necesară o nouă teorie a gravitației în care aceste limitări să fie prezente de la bun început. Pe scurt, este foarte propabil ca universul timpuriu să fie laboratorul în care ar fi invalidată teoria cuantică. În acest laborator, gravitația este forța cea mai puternică. În acest sens, seamănă cu centrul unei găuri negre, unde noțiunle obișnuite de timp și spațiu nu mai sunt aplicabile. Avem totuși norocul să trăim într-o epocă în care noi
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
colaborării cu Securitatea, a doua pentru umorul pseudo-polițist și pseudoștiințific și tot atât de pseudo-postmodern, iar a treia pentru că poartă stindardul - din fericire nu și stigmatul - titular. Fizician de profesie, Zografi vede cu aceeași acuitate detaliile și universaliile, știe că lumea particulelor cuantice funcționează în virtutea acelorași legități care determină spațiile infinite din cosmos. Dacă în Oedip la Delphi vizionarismul oracolelor era transportat, punct cu punct, într-un exces de informație de tipul celui internaut, Curățenia mizează pe teroarea exercitată identic și - la extremă
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
deviere morală. Personajul matur și plin de remușcări se întâlnește cu tânărul strâns cu ușa și sunt pe punctul de a iscăli - cumva deodată - păcatul originar, respectiv, spovedania tardivă. Cum spuneam, lucrul e perfect credibil și complet explicabil în teoriile cuantice. Nu și în afara lor, mai ales într-o societate românească condusă din penumbră de - în codul piesei - șmecheri. Pe un pretext descinzând în linie directă din Caragiale și având în spate un decor levantin legitimat de Mircea Cărtărescu, Crima din
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
Sorin Lavric Keith Ward, Marile întrebări din știință și religie, trad. din engleză de Dina Litzica, București, Editura Curtea Veche, 2011, 372 pag. De cînd teoria cuantică și-a întronat hegemonia în lumea fizicii, teologii au început să răsufle ușurați: chinul de a ține piept asediului pozitivist a trecut, detaliu cu atît mai încurajator cu cît în tabăra dușmanilor se simte o stranie degringoladă. E ca și cum știința
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
unui determinism previzibil. Din cele trei premise, azi nu a mai rămas decît adierea unor îndoieli: nu se mai știe prea bine ce este materia, de măsurat nu putem măsura totul, iar cauzalitatea e o schemă fără acoperire la nivel cuantic. Pe scurt, universul nu e pe atît de inteligibil pe cît am fi vrut, iar misterul cosmic se încăpățînează să persiste. Că teologii privesc cu o nedisimulată satisfacție perplexitățile oamenilor de știință e un fapt evident, cum tot atît de
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
atinge pragul subtilității e cel privitor la conștiință. Dacă îi luăm în serios pe fizicieni, electronii nu sînt „particule elementare” (expresia ca atare e un nonsens de vreme ce fundamentul elementar al lumii ne scapă în cursul experimentelor), ci probabilități de undă cuantică care, în momentul măsurătorii, „cad” în particule înzestrate cu consistență. Așadar, o undă „cade” din idealitatea ei probabilistică și nimerește în lume, adică ia chip concret, dar asta numai cît durează experimentul, căci după aceea identitatea ei se topește în
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora. O particulă elementară este o particulă subatomică ale cărei proprietăți pot fi înțelese fără a presupune că ea ar avea o structură internă. În dezvoltarea fizicii cuantice, unele particule subatomice considerate elementare la un anumit moment s-au dovedit ulterior a avea o structură internă. Explorarea structurii materiei la scară din ce în ce mai mică a fost realizată experimental în procese de ciocnire la energii din ce în ce mai mari: fizica particulelor elementare
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
face uneori printr-un indice superior care indică semnul sarcinii. Exemplu: electron formula 4, pozitron formula 5. În fizica subatomică energiile se măsoară în multipli ai electronvoltului (eV): 1 MeV = 10 eV, 1 GeV = 10 eV, 1 TeV = 10 eV. În fizica cuantică este utilizat sistemul de unități naturale în care viteza luminii în vid și constanta Planck redusă au valoarea 1. Atunci, conform relației E = mc, masele particulelor sunt măsurate în unități de energie echivalente. Exemple: masa electronului m = 0,510999 MeV
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
dar cu sarcină electrică zero, care a fost descoperit experimental de James Chadwick în 1932. Existența nucleelor atomice alcătuite din "nucleoni" (protoni și neutroni) constituie fundamentul fizicii nucleare. Existența atomilor alcătuiți dintr-un nucleu și electroni, argumentată teoretic de mecanica cuantică, constituie fundamentul fizicii atomice. Nucleonii sunt membrii cei mai puțin masivi ai unei familii de particule numite barioni (din greacă: βαρύς = greu). Albert Einstein a dat explicația teoretică a faptului că în efectul fotoelectric energia maximă a electronilor emiși de
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
-o „antielectron”. Traiectoria unei particule cu aceste caracteristici a fost observată în (1932) de C.D. Anderson; ea a primit numele de "pozitron". Existența perechii electron-pozitron, care poate fi creată/anihilată odată cu absorbția/emisia unui foton, a reprezentat baza pentru teoria cuantică relativistă a "interacțiunii electromagnetice", electrodinamica cuantică, a cărei formulare modernă a fost dată de Sin-Itiro Tomonaga, Julian Schwinger, Richard P. Feynman și Freeman J. Dyson. Existența de perechi particulă-antiparticulă, cu aceeași masă dar deosebindu-se prin alte proprietăți (de exemplu
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
aceste caracteristici a fost observată în (1932) de C.D. Anderson; ea a primit numele de "pozitron". Existența perechii electron-pozitron, care poate fi creată/anihilată odată cu absorbția/emisia unui foton, a reprezentat baza pentru teoria cuantică relativistă a "interacțiunii electromagnetice", electrodinamica cuantică, a cărei formulare modernă a fost dată de Sin-Itiro Tomonaga, Julian Schwinger, Richard P. Feynman și Freeman J. Dyson. Existența de perechi particulă-antiparticulă, cu aceeași masă dar deosebindu-se prin alte proprietăți (de exemplu sarcini electrice opuse), a fost confirmată
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
tipic în timpuri de ordinul a 10 s. Această comportare sugera că era vorba de două mecanisme diferite: particulele stranii erau produse de interacția tare, dar se dezintegrau prin interacția slabă. Murray Gell-Mann și Kazuhiko Nishijima au introdus un număr cuantic nou, numit "strangeness" ("stranietate"), pentru a le caracteriza. În 1961, Gell-Mann a introdus o clasificare a particulelor care interacționează tare, denumite colectiv hadroni (din greacă: ἁδρός = gros, masiv), pe care a numit-o "calea octuplă" (în engleză: "the eightfold way
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
fiind fiind interpretat ca stare legată formula 19. Au fost observați noi barioni și mezoni „charmed” (în a căror structură intra quarkul "c"), iar partonii experimentali au fost identificați cu quarkurile matematice. Fusese creată baza experimentală pentru teoria "interacțiunii tari", cromodinamica cuantică. A urmat identificarea quarkurilor din „a treia generație”: "bottom" ("b") (1977) și "top" ("t") (1995). În cromodinamica cuantică, interacțiunea tare dintre quarkuri este mediată de bosoni de masă zero numiți "gluoni"; simetria SU(3) a interacțiunii tari e reflectată în
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
structură intra quarkul "c"), iar partonii experimentali au fost identificați cu quarkurile matematice. Fusese creată baza experimentală pentru teoria "interacțiunii tari", cromodinamica cuantică. A urmat identificarea quarkurilor din „a treia generație”: "bottom" ("b") (1977) și "top" ("t") (1995). În cromodinamica cuantică, interacțiunea tare dintre quarkuri este mediată de bosoni de masă zero numiți "gluoni"; simetria SU(3) a interacțiunii tari e reflectată în existența a 8 tipuri (sau "culori") de gluoni. Ca și quarkurile, gluonii sunt încarcerați în hadroni, însă pot
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
anul 2000), a completat lista leptonilor de a treia generație. Modelul standard conține astfel șase quarkuri și șase leptoni. În anii 1960, Sheldon Glashow, Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
de după moarte pentru computere stricate, acestea sunt doar basme pentru oamenii care se tem de întuneric" Hawking va ține o prelegere la conferința Google Zeitgest săptămâna aceasta, iar tema va fi generală, insă fascinantă: De ce suntem aici, noi oamenii?.fluctuații cuantice În prelegerea să va explica teoria conform căreia mici fluctuații cunatice petrecute în primele etape de existență ale universului au devenit "semințele" din care au răsărit galaxiile, stelele dar și viața. "Știință prezice că multe feluri de universuri vor fi
Nu există Rai sau viaţă după moarte. Sunt doar poveşti pentru cei care se tem de "întuneric", afirmă Stephen Hawking. Tu crezi în existența Raiului? () [Corola-journal/Journalistic/70014_a_71339]