2,852 matches
-
Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Totodată, făcând Sf. Cruce, noi mărturisim și ne arătăm credința, că Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, s-a pogârât din cer pe pământ și prin patima Sa pe cruce a sfințit cugetele noastre, simțirile, dorințele și faptele și ne- a mântuit pe noi de păcat și de moarte. Când copilul va crește mai mare, va deveni necesar și bine ca mama lui să-i explice cuvintele acestea: în numele Tatălui, și al Fiului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noastre, adică milă și bunătate față de semenii noștri. însă neascultarea și vinovăția noastră față de Dumnezeu nu ne îngăduie decât pocăință și rugăciune de umilință și de iubire milostivă. în această privință, se impune ființei noastre adânca și deplina prosternare, mustrarea cugetului și recunoșterea neputinței și nevredniciei noastre. Din fericire, totuși, în bunătatea și iubirea Sa de oameni, Dumnezeu ne-a învrednicit de cinstea de a-i înălța rugăciuni, după ce ne-a făcut chip după asemănarea Sa, fii ai Tatălui ceresc, făgăduind
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îndumnezeite.” Rugăciunile din Sfintele Taine au în vedere curățirea simțurilor și a întregii făpturi omenești pentru a ne sfinți și a ne mântui. „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău”. Fiecare epocă istorică din dezvoltarea unei națiuni își are idealurile ei sociale, politice, economice, culturale, religioase și morale, iar realizarea lor depinde de felul cum sunt înțelese și îndeplinte de cei chemați să le înfăptuiască. Trăim un veac istoric
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Prin a șaptea cerere ne rugăm la Dumnezeu „să ne izbăvească de cel viclean”. Când săvârșim o faptă rea, uităm de Dumnezeu; ne îndepărtăm de El și devenim robi ai păcatului. Așadar, să ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea cuget curat și să nu-și întoarcă fața Lui de la noi din pricina păcatelor noastre, pentru că numai cu ajutorul Lui putem săvârși binele și să fim tari la vreme de ispită. Pentru că, așa cum spun Sfinții Părinți, prin ispită nu cădem, ci ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a ieșit și s-a dus într-un loc pustiu și se ruga acolo”. Primul pas al legăturii omului cu Dumnezeu este credința curată, întreținută de rugăciune. Rugăciunea cere o reculegere și o liniște sufletească. Rugăciunea curată ne eliberează de cugetul cel rău al păcatului ca să ne putem ruga lui Dumnezeu. Există în lume atâta suferință și atâtea păcate, și atâta necunoaștere a lui Dumnezeu, care, după cum spun Sfinții Părinți, este cel mai mare păcat. Pentru aceasta suntem datori să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cea de noapte patimă a dulceții patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată avându-o. Cuvântare de slava Ta în toată noaptea ne dăruiește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și pe cei păcătoși miluești; Care pe toți chemi la mântuire pentru făgăduința bunătăților ce vor să fie; însuți Doamne, primește și rugăciunile noastre în ceasul acesta și îndreaptă viața noastră spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfințește, trupurile curățește, cugetele îndreaptă, gândurile curăță și ne izbăvește pe noi de tot necazul celor rele și al durerii. Ocrotește-ne pe noi cu sfinții Tăi îngeri, ca prin mijlocirea lor fiind păziți și povățuiți, să ajungem la unirea credinței și la cunoștința
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
abatere de la doctrina bisericească. Spiritul de gândire liberă ce răbufnea într-o asemenea abatere se rostea nu ca o învățătură, ci ca o închipuire, ca un joc exegetic în fond de legendă. Puțin a lipsit însă, doar un strop de cuget îndrăzneț și liber, pentru ca din atari motive îngăimate țărănește să se ivească și o învățătură despre Ființa de natură atât divină cât și demonică, despre Prundul din care au crescut cei doi frați, Fârtate și Nefârtate"438. După Ion Mihail
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ierburi și pământ", "pături moi de puf", "mă tolănii în voie pe caldul gliei sân"16. Decreație în mers, în sensul invers oricărei faceri, care - în chiar proximitatea misterului originar - aruncă peste ochi un alt văl ("Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită"), nouă opreliște înaintea vederii: Când, pâcla de gânduri și simțiri/ Se lămuri deodată în limpezi închegări". Sita deasă are o vădită funcție decreatoare de aparențe; ea cerne vizibilul, reținând tot ceea ce în ochi și în cuget
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuget căzu o deasă sită"), nouă opreliște înaintea vederii: Când, pâcla de gânduri și simțiri/ Se lămuri deodată în limpezi închegări". Sita deasă are o vădită funcție decreatoare de aparențe; ea cerne vizibilul, reținând tot ceea ce în ochi și în cuget e impuritate a privirii corupte, a rațiunii degenerate, pentru a nu lăsa să treacă decât ceea ce trebuie văzut, lamura închegărilor limpezi. Dar ceea ce e astfel lămurit se arată învăluit: "Un văl purta deasupra. Din plasa lui subțire/ Cădea aromitoare năpadă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre idee, din această mare aspirație spre cer, un suflet mai limpede, mai general va răsări - sufletul operei. Ci, atâta timp cât făuritorul de artă își cugetă lucrarea, înaintea materiei ale cărei doruri le-a pătruns, al cărei dor îl pătrunde, atâta timp cât cugetul său e cuprins în acest sistem de influențe reciproce, cari, ca imaginile în oglinzi paralele, se adâncesc la infinit, el se dăruie acelui suflet, al operei, el întreg e în sufletul ei. S-ar spune că materia pe care o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
despre obiecte ale naturii este vorba, nu de atestări ale exteriorității care - pierzându-și definiția ontică - privează conștiința de intenționalitate. Ceea ce se umbrește și se ruinează e conștiința însăși, în chiar esența manifestării: "O, grija de-a pururi adumbrindu-ți cugetul;/ de parcă ți s-a dat în pază sufletul/ somnambulilor. A început ruina inimii/ clarvăzătorului". Grija de lume și de ceea ce are ea pieritor umbrește cugetul, îi ecranează vederea, deturnându-i lucrarea 55. Mai mult: cugetul moare în grija de moarte
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ruinează e conștiința însăși, în chiar esența manifestării: "O, grija de-a pururi adumbrindu-ți cugetul;/ de parcă ți s-a dat în pază sufletul/ somnambulilor. A început ruina inimii/ clarvăzătorului". Grija de lume și de ceea ce are ea pieritor umbrește cugetul, îi ecranează vederea, deturnându-i lucrarea 55. Mai mult: cugetul moare în grija de moarte, laolaltă cu moartea imaginii; iar ceea ce nu se vede nu se poate păzi, așa cum inima cade în ruina nevederii și a nepăzirii. Destrămarea e cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de-a pururi adumbrindu-ți cugetul;/ de parcă ți s-a dat în pază sufletul/ somnambulilor. A început ruina inimii/ clarvăzătorului". Grija de lume și de ceea ce are ea pieritor umbrește cugetul, îi ecranează vederea, deturnându-i lucrarea 55. Mai mult: cugetul moare în grija de moarte, laolaltă cu moartea imaginii; iar ceea ce nu se vede nu se poate păzi, așa cum inima cade în ruina nevederii și a nepăzirii. Destrămarea e cu atât mai gravă cu cât ea duce la eclipsarea luminii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu se vede nu se poate păzi, așa cum inima cade în ruina nevederii și a nepăzirii. Destrămarea e cu atât mai gravă cu cât ea duce la eclipsarea luminii ce face posibilă vederea lăuntrică. A vedea cu inima, în cuprinsul cugetului curat, înseamnă a lăsa inima la vedere, drept singura imagine subzistentă, absorbită în Imaginea care îi dă ființă și lumină. O redă esenței care se dezvăluie 56; or, acum, firea e desprinsă de esență, învăluită în grija nefirească a aparenței
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
312. 5 Imn sufletului; Popas în suflet, vol. Urcuș (1937), în op. cit., pp. 12, 26. 6 Ariadna (1944), vol. Veghe, în op. cit., p. 174. 7 CCXIII (59) (1956); CCXIV (60) (1956), în op. cit., pp. 311, 312. 8 CCV (51) (1955); Cuget profan, în Întrezăriri (1939), în op. cit., pp. 303, 68. 9 M-apropii de sfârșit, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 85. 10 Vol. Urcuș, în op. cit., pp. 44-45. 11 "Sunt ca un munte/ Muntele cel de sus,/ Am văi adânci, piscuri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Fundul sunt Eu"" (Inscripție pe nisip, vol. Veghe, în op. cit., p. 135). 65 CLXXXVI (32) (1955); Iubirile noastre (1953), vol. Clepsidra, în op. cit., pp. 284, 227. Inima nestinsă "arde-n colțul unde te adoram" (CCIII, 49, 1955), "Sonetul meu e cuget și patimă,-mpietrite./ Cu inima ciocnește-l, că scapără, s-aprinde" (CLXXIX, 25, 1955), în op. cit., pp. 301, 277. 66 Explicând "ideea fondului ca suport al fundamentului", Mikel Dufrenne are dreptate când spune că "trebuie să săpăm mai mult, ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială, acest dezgust față de trup și de sexualitate nu a fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită o influență maximă asupra cugetelor. Modelul feminin care domnește fără a avea rivali este cel al îngerului izbăvitor, al Madonei, blândă, neprihănită, mântuitoare. Tânăra fată este chemată să devină o soție iubitoare și o mamă devotată. Însă este ferită cât mai mult timp posibil adică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai pătrunzătoare și mai sprintenă. Și tinerele domnișoare dobândesc mult mai multe cunoștințe decât cele necesare pentru a umple pur și simplu golurile educației primite atunci când citesc, călătoresc sau beneficiază în particular de lecții din partea unei meditatoare. Înzestrate cu un cuget mai ager, domnișoarele din la Belle Époque se bucură de asemenea de mai multă libertate fizică. Și așa doctorii erau de multă vreme îngrijorați de efectele distrugătoare pe care le aveau claustrarea și imobilitatea forțată asupra sănătății fetelor tinere, recomandând
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a ocupat vreme de patruzeci de ani de rubrica de corespondență cu cititorii care constituia principalul punct de atracție al publicației Elle se străduiesc să fie domnișoare "cuviincioase", rămânând până la căsătorie caste și nevinovate, atât în trup cât și în cuget. "Înaintea războiului din 1914, să flirtezi era ceva de neconceput, își amintește Marcelle Ségal, cu doi ani înainte de moartea sa. Legăturile dintre băieți și fete erau caste, de o castitate pe care cu greu și-ar putea-o închipui tinerii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și surâsuri schimbate pe furiș, la atingeri echivoce. La toate aceste coduri care permit reconcilierea ireconciliabilului: a imperativului pudorii cu exprimarea dorinței. Și totuși, acest flirt, oricât de superficial, le aduce multe reproșuri, chiar remușcări. Pitită în întuneric, mustrarea de cuget le pândește mereu... Jocuri de spirit, jocuri de cuvinte: contesa de Pange Pentru Pauline de Broglie, să flirteze în cercurile mondene, unde se plictisea de moarte, nu este decât o formă de distracție. Din momentul în care pornește în căutarea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
De la un flirt la altul, observă tânăra, devine tot mai "cochetă", chiar "teribil de cochetă", în așa măsură încât ajunge să se mustre singură. Are de-acum 23 de ani, dar tot n-a ajuns "la o conviețuire cordială între cuget și trupul cel netrebnic". În schimb, succesul său la bărbați este confirmat. Izbucnirile lui André Bourdet, crizele sale de gelozie atunci când află că fratele său se va căsători cu Catherine îi aduc dovada zdrobitoare a puterii sale de seducție. În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
auzit vreodată așa ceva și nu pricep nimic. Mă vrea ori ba? Cer să știu, rămânându-mi desigur toată libertatea de a accepta sau de a refuza". La tulburarea în care o aruncase purtarea lui Pietro se adaugă și mustrările de cuget care o macină. Marie însăși este uluită de lipsa de decență a comportamentului său, de aceste mângâieri pe care i le îngăduie lui Pietro. Încurajându-se singură, încearcă să se convingă că "mersese cu lucrurile exact până în punctul în care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
suferința, nicicând nu voi înceta să mă învinuiesc pentru această slăbiciune pe care o răscumpăr cu atâtea păreri de rău". Poate că avea să și-o ierte până la urmă. De altfel, sătulă să se învinovățească, Marie lasă să clocotească în cugetul ei revolta, refuzul dublei moralități. La urma urmelor, se întreabă ea, "la ce bun să fii arhi-curată și arhi-cumpătată? Există oare vreun bărbat vrednic de așa ceva? În stare să priceapă ce înseamnă asta? Nu e oare o insultă cumplită să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
curiozitate, "ca să vadă cum e", se va spune mai târziu. Și totodată pentru că este parte integrantă a unui joc colectiv, a unui soi de rit de inițiere. După ce primește sărutul, Clara nu este chinuită de niciun fel de mustrări de cuget, deși se simte oarecum întinată. Ea se mulțumește să analizeze situația, la rece și cu mintea limpede, împreună cu Lisbeth. În fața prietenei sale, mărturisește că simțise același dezgust, pentru a nu o face pe aceasta să se simtă trădată, pentru a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]