2,715 matches
-
Vidra lui Hașdeu sau pe Clara lui Davila. Zoe știe că are un rol determinant în politica județului, că îl poate influența pe soțul ei, dar și pe Tipătescu; nu e vindicativă, iar Cetățeanul turmentat are dreptate atunci când o numește damă bună. 4.4. „Pristandanismul“ În cartea sa, Jurnal de atelier (Editura Eminescu, 1978), Aurel Baranga introduce termenul pristandanism pentru a defini oportunismul acelora care trec de partea cealaltă a baricadei, abandonându-și patronii, spre a-și oferi serviciile noilor oameni
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
omoară gândacul și țânțarul", "spune-i că da", "spune-i că nu", "verișoara"... se dau rapid și fiecare trebuie să știe exact ce urmează că altfel îi încurcă pe ceilalți... iar figurile sunt al naibii de complicate... de pildă, ceva de genul: dame - dilecheno - daribaparabaho - enciufladoble - seniore... un flay-festival de la rueda... sau cam așa ceva adică e mai mult decât dans... e creier... e mobilitate și echilibru... e atenție... aaaaa, și mai multe... mai ales când dansezi cu Luis! vreau să știu, te gândești
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Cluj-Napoca, 1991; William Styron, Sophie a ales, postfața trad., București, 1993; Dorothy L. Sayers, Cele cinci piste false, București, 1994; Larry L. Watts, O Casandra a României: Ion Antonescu, București, 1994 (în colaborare cu Liliana Pop); David Lodge, Schimb de dame, postfața trad., București, 1995, Gânduri ascunse, Iași, 2003; Wilfried Bion, Seminarii braziliene, New York-Cluj-Napoca, 1995; Victor Papilian, Igor’s Mannequin, Gheorghe Săsărman, Algernon’s Escape, în Twelve. A Romanian Science Fiction Anthology, Timișoara, 1995; Adrian Marino, The Biography of the
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
XII-XV. La Catedrala din Chartres - Franța, poate cea mai cunoscută, s-a pus piatra de temelie la 1134 și înălțarea ei s-a încheiat la 1260, ceva mai mult de un secol. Nu altfel a fost în cazul Catedralei Nôtre Dame - simbol al Parisului, unde s-a lucrat aproape un secol, între 1160 și 1250. O astfel de enumerare ar putea continua pe cîteva pagini, fără a avea pretenția epuizării. Este de natura evidenței că generații s-au succedat între momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aici a fost locul în care a concertat, în 1847, Franz Liszt și se spune că ea a adăpostit și primul templu masonic din Iași), monument clasat ca patrimoniu național, ea a fost retrocedată reprezentanților ultimului proprietar (congregația catolică "Notre Dame de Sion" care a extins clădirea, la începutul secolului XX, la dimensiunile de azi) și este actualmente într-o stare dificilă din perspectiva restaurării. Spre cinstea sa, Cristian Adomniței, un politician pe care nu am ezitat să-l critic când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cam dezinvolt și agresiv, după gustul meu) al analizei profesioniste și, dată fiind singularitatea lor pe piața mediatică românească, ar fi trist să dispară. Nu ar fi oare păcat ca plăcute reprize de shopping și reprezentare la Bruxelles ale unor dame politice indigene să fie tragic curmate de principiile doamnei Mungiu, autoarea unui senzațional text (merită citit, fuga la arhiva pe internet a României libere!) despre misoginismul politic și intelectual de la noi? 21 mai 2009 E greu de explicat astăzi frisonul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un deceniu și jumătate. Nimic din ce este omenesc nu i-a fost străin divei noastre: după un început mitic, (nim)formator, de secretară pe la comitetul revoluționar central, a devenit model de videoclip rock, apoi, la fel ca multe alte dame fine, a privit cerul de sub dușul lui Dan Chișu, inaugurând ulterior, cu curaj, moda măritișului obligatoriu (cu serviciu inclus de frăgezire cu palma) cu piticul viril care-l imită pe Shakin Stevens. Trecerea la iudaism a fost un fleac, un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aceasta de o boală necruțătoare a timpului. Floarea ei favorită va rămâne în istoria culturii, alături de ea, în cartea nemuritoare pe care cel în cauză i-o dedică nemângâiat. Violetta, La Traviata, din transpunerea lirică făcută de Giuseppe Verdi după Dama cu camelii a lui Alexandre Dumas, era jucată în seara cu pricina de la Covent Garden, sub bagheta lui Sir Georg Solti, în spectacolul care a făcut înconjurul lumii și care, înregistrat de casa Decca, a fost considerat "CD-ul deceniului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
scenă poezia. Când a fugit de acasă, din Slobozia natală, către București, era, așa cum ni-l arată niște imagini tulburătoare ale televiziunii române de atunci, un licean rebel, mânat de pathos și iubire, ale cărui buze răscoapte, dătătoare de fiori damelor din capitală, nu reușeau să articuleze suficient de rapid jerba poetică care țâșnea din el. În lumea culturii însă modele și gusturile se schimbă neîncetat, coexistând școli și figuri antagonice, astfel încât și la finele anilor '60, când proaspătul "proprietar de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cel Mic radia! Până l-a trezit tac'su din visare: "Tovarășu' Prinț, vezi că ni se usucă dinastia, adună-te dracului și fă-ne și nouă un nepot. Ai înțeles? Executarea!". Grea decizie pentru copilașul senilizat de chefuri, căci damele de consumație dimprejuru-i erau cam sterpe, desfundate de avorturi și seci din cauza uzurii. La tăvăleală mergeau, că nu aveau inhibiții, iar psihoterapia cu gemete profesioniste îi mai învârtoșa un pic ego-ul molatec. Dar plozi? Cu care dracu' să facă plozi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bietei Moni, acum ajunsă la maturitate hormonală, sătulă de Jumbo Jet și dornică de un jet ceva mai hotărât și mai puțin incontinent. Vorba celor de la www.futezătorii.ro: "Uite așa trecu cea mai lungă și costisitoare noapte cu o damă de companie" din istoria noastră recentă. Iar de aici, basmul virează rapid în mahala, și asta nu ne mai interesează. Rămâne însă întrebarea chinuitoare: la ce le-o fi trebuit toată această uriașă aflare în treabă? Muc cel Mic e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
femeilor. În ce mă privește, deși sunt un susținător declarat al egalității de șanse și cred că lumea politică românească este dominată încă, majoritar, de țoape masculine, primitive și necizelate, care tratează femeile ca pe niște obiecte, care promovează, grohăind, dame doar ca adjuvant estetic sau hormonal al "șefului", sunt sceptic că o astfel de soluție ar putea fi legiferată în România. Și nu pentru că femeile însele sunt, câteodată, propriul lor adversar, ci pentru că nu cred în soluțiile impuse după importuri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe măsura jertfei christice și a geniului muzical al lui Haydn. Crucificată pe schele, cu moloz șiroindu-i din crestăturile zidurilor, umilită și batjocorită de aroganța și indolența politicienilor care au încoronat-o cu spinii nevolniciei lor, sala fostului Notre Dame de Sion, unde sălășluiește încă Iasi Staatphilharmonie, nu va putea oferi melomanilor de elită, nici în acest an, șansa unei cuminecături de grație, izbăvitoare și pură, așa cum este, de regulă, străfulgerarea divinității prin harul muzicii. Căci marți, 15 aprilie 2014
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au devenit legendă, nu s-au evaporat o dată cu deschiderea flaconului, ci, dimpotrivă, au rămas dincolo de memorie, fiind foarte apreciate și în prezent. Fenomenul caracteristic al acestei perioade îl reprezintă intrarea pe piața parfumurilor a marilor creatori de modă. Parfumurile de damă scot la iveală mai multe tendințe, dintre care dominante par a fi cele florale, verzi, citrate sau, din contra, grele, cu proprietăți balsamice după imaginea pe care creatorul de modă și-o făcea despre femeia ce urma a fi îmbrăcată
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de crini galbeni, iasomie, ylang-ylang, finisate cu ambră și paciuli. Acest parfum este ca și cum am primi pe neașteptate un buchețel de lăcrămioare fragile, pline de rouă, culese chiar atunci din pădure. Începând cu 1991 au fost lansate alte parfumuri de damă, Dune, Tendre Poison, Dolce Vita, iar pe linia parfumurilor masculine au fost create Eau Sauvage, Jules, Fahrenheit, Dune pour Homme, Eau Sauvage Extrème. Parfumul Dolce Vita a primit cinci premii internaționale. Christian Dior a deschis drumul unei întregi generații de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Topârceanu, Balada unui greier mic) (c) "Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul și nu stă mult. Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame." (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (d) "Cum mă iubești tu, fata mea? Ca sarea în bucate, tată! răspunse și ea cu fața senină, zâmbind cu dragoste firească și lăsându-și ochii în jos, de rușine că vorbi și ea. Ea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (e) "Timpul pe care l-ai petrecut cu trandafirul tău este ceea ce face ca trandafirul tău să fie atât de important." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (f) "Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 431-448. --. "Political Legitimacy, Justice and Consent", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 15, 2 (2012), pp. 129-148. Hurka, Thomas, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", în Notre Dame Philosophical Reviews 2009, https://ndpr.nd.edu/news/23887-philosophy-and-real-politics/. Huzum, Eugen, "Justice and (the Limits of) Other Social Values. A Defense of the Primacy of Justice", în Symposion IX, 1, 17 (2011), pp. 165-172. --. "Critica teoriilor ideal(ist)e ale
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
speță, Raymond Geuss) nu pot evita recursul la principii morale universale în stabilirea drepturilor de care ar trebui să beneficieze membrii uneia sau alteia dintre societățile particulare existente (Thomas Hurka, "Review of Raymond Geuss, în Philosophy and Real Politics". Notre Dame Philosophical Reviews 2009, https://ndpr.nd.edu/ news/23887-philo sophy-and-real-politics). Temeiul meu pentru această omisiune este foarte simplu: ca și alți autori (i.e., Erman și Möller, "Political Legitimacy", p. 223, Enzo Rossi, "Reality and Imagination in Political Theory and Practice
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of Opportunity (Harvard University Press, Cambridge, 1998). 41 Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate (Editura Humanitas, București, 1996), p. 208. 42 Geuss, Philosophy, pp. 60-79. 43 Vezi, spre exemplu, Thomas Hurka, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", Notre Dame Philosophical Reviews, 2009, https://ndpr.nd.edu/news/23887-philosophy-and-real-politics sau Nicholas Joll, "Review of Raymond Geuss, în Philosophy and Real Politics", Metaphilosophy 41, 5 (2010), pp. 722-727. 44 Samuel Freeman, "Review of Raymond Geuss, în Philosophy and Real Politics", Ethics
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Political Theory (2015), DOI: 10.1177/147488511456 8815), însă în lista lucrărilor care au sugerat astfel de argumente în apărarea moralismului merită incluse, desigur, și altele (spre exemplu, Thomas Hurka, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", în Notre Dame Philosophical Reviews 2009, https://ndpr.nd.edu/news/23887-philosophy-and-real-politics). 40 Cel puțin interesante sunt, din punctul meu de vedere, și observațiile referitoare la relația dintre moralism și teza autonomiei politicii față de moralitate ridicate în Eva Erman și Niklas Möller, "Political
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
colaborare cu Ada Steinberg și Radu Donici); Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Magda Isanos); A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1946, Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belchin, București, 1954 (în colaborare cu Gh. Solcănescu), Dama de pică, pref. Gh. Barbă, București, 1963; Alexei Tolstoi, Povestiri rusești, București, 1947; Maxim Gorki, Foma Gordeev, București, 1949; Din poezia chineză clasică, București, 1956; ed. 2 (Poeme chineze clasice), pref. edit., București, 1957; Aristofan, Teatru, București, 1956; Ovidiu, Tristele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
unde stăpânesc ipocrizia, felonia, venalitatea, arivismul cel mai sfruntat. Prefectul Ștefan Tipătescu, totuși personajul cel mai lucid din piesă, este și el un imoral, care păstrează aparențele onorabilității. El întreține o veche relație adulterină cu Zoe, nevasta lui Zaharia Trahanache, damă energică, autoritară, de care depind multe afaceri politice în orășel. Legătura lor tihnită, pașnică, în cadrul eternului triunghi conjugal, pe care îl alcătuiesc cu venerabilul Trahanache, e însă pe cale de a deveni un scandal public, întrucât Nae Cațavencu, candidatul din opoziție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez și „ex-tist” de vardiști, și oțărârea neputincioasă a lui Telemac Răzăchescu, zis Crăcănel. Năduful Miței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate. Cât despre familie, aici e destulă falsitate și, sub zâmbete, sub vorbăria prefăcută, frisonează un apetit al încornorării. Femeia, care nu e chiar „damă bună”, se dă în vânt după petreceri sofisticate, ca în „societatea înaltă” (Five o’clock, High-life). Școala, unde se practică favoritismul (Lanțul slăbiciunilor, Un pedagog de școală nouă, Bacalaureat), folosește metode anacronice, de tot râsul. Prost crescuți, copiii sunt răzgâiați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]