5,260 matches
-
inexorabil declin, ci răstimpul unei rafinări treptate a tot ce este esențial". Bunicul, care n-are nimic de bunic la cei cincizeci și..., oprește căruciorul să-și soarbă fascinat nepotul. În sfîrșit, dialog: măi, măi, cine-i acolo așa de deștept, cine, cine? Răspunsul ălui mic: o limbuță de culoarea șerbetului de trandafiri. Atît. 2 decembrie Pe trotuare, o foarte hazoasă reclamă a Connex-ului, în care căciula siberiană, hirsută și zbîrlită, se execută și face exact ce i se cere. De
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a magistrului Brânzei, pe cine aud, într-o dimineață, urlînd în rezerva alăturată? Pe Mărgărit. Vocea lui unică nu mă putea înșela. Era, într-adevăr, Mărgărit. Ce urla Mărgărit? Janeeetta! Janeeetta! (Janetta, un fel de Ana Pauker a universității ieșene, deșteaptă brici, cu carte, dar... dar... torționară a spiritului burghez și mic-burghez -, un monstru cu fustă). Janeeeta! Janeeeta! urla Mărgărit, aflat probabil sub efectul antalcoolului. N-am ieșit, n-a ieșit nimeni, să vadă. Ce făcea Mărgărit? Blestema? Cerea ajutor? Invoca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce crezi dumneata că mai putem face? Iscodită în legătură cu gingașul subiect la modă, homosexualitatea, care în trecut nu era o problemă fundamentală de... stat (Deci nu se punea problema asta, constată tînărul), autoarea "Vlașinilor" o retează: Absolut! Erai prost sau deștept. Restul erau scorneli. Mă așez vădit imprudent în condiție reportericească și-i pun lui Mihai Ursachi întrebarea: Dacă, chemat acum în fața instanței supreme, ai fi obligat să alegi: viață sau poezie, ce ai alege? Și ca scenariul să fie complet
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar te obligă să dai la contract găini, ouă, carne; până acum dădeau cu gura că mașinile sunt la putere, dar acum se întorc la lopată, să vedem ce vor face tinerii, că ei sunt mai fără frică și mai deștepți și când nu le va mai conveni, nu știu ce o să se întâmple”. -DRUȚĂ MIHALACHE, din comuna Barcea, agricultor, necunoscut cu antecedente politice, apreciind că „decretul privind consumul alimentar pe cap de locuitor nu este bun”, a afirmat că „se miră că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
că nu se răscoală poporul”. -BĂSESCU PETRICĂ, din Galați, de 37 ani, membru P.C.R., electrician la Combinatul Siderurgic Galați, a afirmat: „Așa le trebuie la români cu aceste prețuri, fiindcă se lasă călcați în picioare de oricine. Polonezii sunt mai deștepți. Conducerea statului este incapabilă, a semnat relații comerciale cu 148 state cărora li se tot din țară, iar nouă ne dă să mâncăm...”. -ANTOHI COSTICĂ, din Galați, de 37 ani, oțelar la Combinatul Siderurgic Galați, membru P.C.R., a afirmat: „Lipsa
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de obicei DEZNODĂMÎNTUL nefericit al tragediei. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG, INTRIGĂ. cauzalitate [causality]. O relație de cauză și efect între (seturi de) situații și/sau evenimente. Cauzalitatea poate fi explicită ("Mariei îi plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită ("Ploua, și Ion s-a udat"). Cînd e implicită, ea este deductibilă din rațiuni logice, necesare ("Toți jucătorii de cărți sînt triști. Suzana era jucătoare de cărți. Era tristă."), sau din rațiuni pragmatice, probabilistice: dacă un eveniment urmează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care este structurat și orientat orice act (verbal) comunicativ; FUNCȚIE DE REPREZENTARE. Cînd actul comunicativ se centrează pe REFERENT sau CONTEXT (mai degrabă decît pe un FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII sau altul), el are (în principal) o funcție referențială: "Ion este deștept și arătos". Mai precis, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează în principal pe situațiile și evenimentele narate, sau pe o trăsătură sau alta a acestora, îndeplinesc o funcție referențială. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
adunat o sumă considerabilă pentru onorariul maestrului. (Doar numitului Rafael da Vinci de la etajul 4 apartamentul 15 n-a vrut sub nici un chip să contribuie la această chetă. În orice comunitate există mereu câte cineva care vrea să fie mai deștept decât ceilalți!) Toți locatarii blocului B16 nu numai cei de pe scara 3 au adunat degeaba o sumă considerabilă pentru onorariul maestrului... 2 Chiar așa s-a exprimat domnul procuror Doctor Ralf Lalazor (lucru ce se poate verifica și din stenograme
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Pavel, m-ați salvat din brațele... Ciocoimii... Gh. P. unu: Nu, nu eu. Partidul. Hai, du-te și să nu mai aud că... ți-e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci, puneau masca pe figură și se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doi: Nu, ai spus numai ce-ți convine... Gh. P. unu: Am făcut ce-a făcut toată lumea...! Gh. P. doi: Nu toată lumea a turnat la securitate...! Gh. P. unu: Bine, nu toată lumea...! Au turnat mulți, e bine? Spune-mi tu, deșteptule, care-i granița între toți și mulți?! Că au rămas curați numai aceia pentru care securitatea n-a mai avut timp să se ocupe de ei... Gh. P. doi: Ăsta-i alt aranjament..., alt descîntec de pus sub pernă... să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P. unu: Adică de ce să spună preotul că e vinovat?! Gh. P. doi: Pentru că spovedania n-o faci în fața preotului..., o faci în fața lui Dumnezeu... Și în fața lui Dumnezeu, toți sîntem vinovați... Gh. P. unu: Ascultă, măi Popescu cel deștept, lasă tu șmecheriile și spune ce ai de spus... Te ascult... Gh. P. doi: (deși e un joc, nu se joacă...) Părinte, răul din mine nu ține de păcatele mărturisite data trecută..., și nici de faptul dacă le-am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
funcționare cu cavou stil orice epocă". Mamă, și sînt niște cavouri prin cimitir! Monumente, nu altceva! Octav: Nea Matei, dar monumentele astea sînt morminte... Morminte ale unor mari personalități! Nu se poate să... Matei: Măi Octav, tu ești un băiat deștept, da prost...! De ce să nu se poată?! Octav: Păi asta înseamnă profanare! Matei: De ce profanare?! Dimpotrivă, domnule, le mai reparăm... că arată destul de dărîmate... Octav: Și cine o să-ți dea aprobare pentru chestia asta?! Matei: Mă, tu lasă grijile astea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lăsat în pace... ca pe-un neserios... șmecheraș... în care nu se poate avea încredere... Asta e. Dar dacă m-ar fi strîns cu ușa, fii sigur că aș fi cedat. Octav: Nea Matei, matale ești un băiat prost... da deștept... Matei: Adică mi-o-ntorci... Bine! Mă, așa cum sînt eu, m-am descurcat... Și-am dat de mîncare copiilor. Asta-i! Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și acum îți dau și ție... Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Împlinire, de fericire. În acest dimpreună umblet, ambii parteneri se Îmbogățesc și se fericesc: el prin tine, și tu prin el. Nu aș spune că unul e mai privilegiat În fața marelui adevăr decât celălalt. Nu cred că magistrul e mai „deștept” sau mai „copt” decât Învățăcelul lui. Și chiar dacă ar fi o denivelare În acest sens, aceasta e relativă și trecătoare. Nu În asta ar consta particularitatea operei de formare. În fapt, se ascunde aici o tainică dinamică a dăruirii și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
autoturism de ultimă oră, binocluri ultraperfecționate, telefoane mobile conectabile oriunde În lume, carduri electronice de plată. Pentru noi, aceste repere ne uimesc și ne Încântă. Gândim În mintea noastră (dar, care-i nu cea de pe urmă): dom’le, cât de deștepți sunt unii, și ce proști suntem noi (Între timp, acestea au devenit, pe nesimțite, niște locuri comune și În arealul propriu). Ajungem, după vreo optzeci de kilometri, Într-un fel de stațiune montană, destul de cochetă, care nu are nici pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
privirea spre tine. Le vorbești, dar nu te uiți la ei. Desigur, nu este pedagogic. Dar poți altfel? Cauți cuvintele. Te mai poticnești. Uneori, aluneci pe panta abstracțiilor și a verbiajului academic. Vrei să demonstrezi „că știi carte”, „că ești deștept”. Pui În act cele mai Întortocheate scheme argumentative și apelezi la cei mai sofisticați termeni de referință. Nu te Înțelege nimeni. Te sperii și o iei de la Început. Important e să-ți dai seama și să revii. Fiecare oră poate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la ce se referea în relatare și i-am făcut un semn pe sub masă, ca să înțeleagă și să se oprească; el a mers mai departe. Toți ascultau și, deodată, Corneliu Mănescu intervine: "ce-ai spus măi, eu te credeam mai deștept, ha, ha." Toți au înlemnit și au lăsat capul în jos, ca să nu li se vadă reacția, cu excepția mea, care am scăpat un chicot (pentru care colegul meu s-a și supărat și, pe bună dreptate, mi-a reproșat). În
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu li se vadă reacția, cu excepția mea, care am scăpat un chicot (pentru care colegul meu s-a și supărat și, pe bună dreptate, mi-a reproșat). În acea seară, spre a-l chinui, Mănescu repeta "măi....te credeam mai deștept, dar..." În realitate, Corneliu Mănescu era aproape de noi, lucra alături de noi și ne însuflețea ca un șef de echipă, era natural, fără aere și ținea la cei cu care lucra; pot spune că întotdeauna a manifestat solicitudine (aveam să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
una secundară, care derivă din funcția principală, aceea de evaluare a valorii mărfurilor. Trimiterea la sintagma lui Radu Vasile, de definiție tranzacțională, este cel puțin nefericită, deoarece a folosi un sinonim pentru "schimb" (acela de tranzacție) nu ne face mai deștepți. În ceea ce ne privește, vom pleca de la constatarea lui Nigel Dodd că "nu există o definiție complet satisfăcătoare a banilor"431. La mijloc se pot afla și "interesele teoreticienilor care le formulează"432, dar și lipsa unei clarități în înțelegerea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de ceilalți factori. Dacă putem imagina, de mâine, o Americă socialistă sau etatistă, atunci de poimâine firma Boeing nu ar mai deține în mod sigur supremația la nivel de producție de avioane. Cineva, un birocrat, ar crede că este mai deștept decât un doctor în aeronave la Harvard sau MIT și ar schimba pozițiile aripilor. Din acel moment avioanele respective ar începe să se prăbușească și nu s-ar mai urca nimeni în ele. Orientarea și importanța geopolitică a unui stat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sunt Ei (ceilalți români) și cum nu suntem Noi Diferența dintre Ei (ceilalți români) și Noi în funcție de frecvențele cumulative (mare, foarte mare și extrem de mare) 1 Tendința spre bârfe și jocuri politice 67% 2 Tendința de a se crede mai deștepți 59% 3 Tendința de a căuta țapi ispășitori 62,3% 4 Comoditatea - lenea 52,8% 5 Tendința de a invidia 59% 6 Superficialitatea (merge și așa) 53,4% 7 Fatalismul (așa a fost să fie) 39,8% 8 Lingușeala 49
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
anume în defavoarea celor puternici, a celor privilegiați, a excepțiilor fericite. Speciile nu se dezvoltă într-o stare de desăvârșire: cei slabi ajung tot mereu să-i domine pe cei puternici asta din pricină că ei reprezintă numărul mare, că sunt și mai deștepți...". Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012, p. 87. 134 "Este interesat să contemplăm malul unei ape, acoperit cu numeroase plante de diferite specii, cu păsări cântând în tufișuri, cu numeroase insecte zburând prin aer, ori cu viermi târându
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ensoleillé " (La curțile dorului/ À la cour du mystère) (Miclău, 1978 : 403) ; " paradis soleillin " (Au manoir de l'ardente ardeur) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 207). D'autres épithètes de Blaga supposent, en traduction, un travail interprétatif de la part du traducteur : " în lumina deșteaptă " " dans la lumière réveillée " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " dans la lumière éveillée " (Résurrection quotidienne) (Pop-Curșeu, 2003 : 63) ; " dans la lumière levante " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33). La traduction de Philippe Loubière est plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ați învățat aici. Creativitatea nu ține de creier, ci de comportament. Nu este misterioasă, ci poate fi explicată. Unele noțiuni comune despre creativitate se referă la faptul că numai o parte a populației este creativă, că numai oamenii cu adevărat deștepți sunt creativi, că a fi creativ înseamnă să fii puțin ciudat, iar creativitatea e determinată genetic. Sunt bucuros să vă spun că nimic din toate acestea nu este adevărat. Aceste noțiuni nu numai că sunt incorecte, ci inhibă zilnic creativitatea
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]