2,759 matches
-
socializa capacitatea de muncă, potențialitățile individului deci ceea ce nu este afectat de existența deficitului. Adaptarea socio-profesională ar implica diagnoza acestor potențialități și găsirea modalităților adecvate de antrenare a lor în scopul încadrării socio-profesionale a indivizilor respectivi. Aceasta vizează intervenția asupra deficientului pe multiple planuri: medical, psihologic, pedagogic, economic și profesional. Ne interesează însă din toate aceste investigații - potențialul restant al deficienților mintali, metodele care evidențiază non-deficitul și analiza mediului profesional pentru a stabili ambientalitatea și în particular decalajul existent între mediul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
potențialități și găsirea modalităților adecvate de antrenare a lor în scopul încadrării socio-profesionale a indivizilor respectivi. Aceasta vizează intervenția asupra deficientului pe multiple planuri: medical, psihologic, pedagogic, economic și profesional. Ne interesează însă din toate aceste investigații - potențialul restant al deficienților mintali, metodele care evidențiază non-deficitul și analiza mediului profesional pentru a stabili ambientalitatea și în particular decalajul existent între mediul de formare profesională și cel în care deficientul își exercită profesia. Interacțiunea organism-mediu reclamă adaptare, acțiune, în sensul de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și profesional. Ne interesează însă din toate aceste investigații - potențialul restant al deficienților mintali, metodele care evidențiază non-deficitul și analiza mediului profesional pentru a stabili ambientalitatea și în particular decalajul existent între mediul de formare profesională și cel în care deficientul își exercită profesia. Interacțiunea organism-mediu reclamă adaptare, acțiune, în sensul de a deveni capabil, apt de acțiune, „compatibil cu ...”, „în acord cu...”. Noțiunea de adaptare presupune deci că individul se simte bine în acel mediu, subiectul manifestându-se pentru a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
iar mediul la rândul său se modifică pentru a ajuta subiectul să se modifice. Prin mediu înțelegem societatea în sensul larg al termenului, compusă din grupuri diferite, mai mult sau mai puțin mari, mai mult sau mai puțin omogene, impuse deficientului, accesibile sau mai puțin accesibile lui. Conchidem deci că relația deficient mintal - mediu profesional poate fi rezolvată în modul cel mai adecvat prin noțiunea de adaptare, dar cu referiri, ori de câte ori este cazul, la: recuperare, reeducare, readaptare și integrare. Obiectivele adaptării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să se modifice. Prin mediu înțelegem societatea în sensul larg al termenului, compusă din grupuri diferite, mai mult sau mai puțin mari, mai mult sau mai puțin omogene, impuse deficientului, accesibile sau mai puțin accesibile lui. Conchidem deci că relația deficient mintal - mediu profesional poate fi rezolvată în modul cel mai adecvat prin noțiunea de adaptare, dar cu referiri, ori de câte ori este cazul, la: recuperare, reeducare, readaptare și integrare. Obiectivele adaptării socio profesionale pot fi conturate astfel din precizările termino logice făcute
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
precum și factorii ce le generează; să putem preciza metodele pozitive care facilitează adaptarea. Nu uităm însă în ce constă specificitatea deficienței mintale din punct de vedere psihopatologic, fapt care ne determină să analizăm în continuare factorii adaptării. II. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional 1. Factori psihologici Numeroși cercetători și autori ai problemelor deficienței mintale atestă că specificitatea acestui deficit ar consta în decelarea unor particularități ale proceselor psihice. Aceste particularități pot avea un caracter patognomonic, în sensul că nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
45 80 centile (Scara Alfred Binet) constată mari diferențe ca timp de pregătire la băieți, între 45-60% și între cei ce erau situați între 60-80%. Relația dintre nivelul general de inteligență și nivelul adaptării la muncă în diferite meserii accesibile deficienților mintali, determină mai multe niveluri adaptative în funcție de meserie, dar și în funcție de alți factori, pe lângă C.I. Se cunoaște că deficitul intelectual poate fi compensat prin dezvoltarea anumitor deprinderi, mai ales cele motorii. În adaptarea debilului intervin calități caracteriale, aptitudinea de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
solicitările profesionale (pe plan mai larg = solicitările sociale) poate acționa ca un factor care limitează, sau în anumite cazuri, anulează (șterge) manifestările specifice ale deficitului mintal. b) În ceea ce privește factorii acționali motorii, s-ar putea spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deficitului mintal. b) În ceea ce privește factorii acționali motorii, s-ar putea spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o corelație medie între coeficientul de dezvoltare mintală (C.I.) și cea motoră. Pe baza testelor lui Stanford Binet sau WISC s-a constatat că subiecți
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
slabe decât cei ce au un grad mai ușor de întârziere (60-80%). La cei cu o întârziere mintală ușoară se poate afirma că nu există o discrepanță între deficitul motor și cel intelectual. În vederea adaptării socio-profesionale studiul învățării motorii la deficientul mintal se dovedește a fi deosebit de util, deoarece achiziția unor aptitudini profesionale implică, mai mult decât dexteritatea motorie pură. c) Printre factorii importanți implicați în adaptarea socio profesională sunt și cei afectivi-emoționali. De altfel prezența tulburărilor afective reprezintă una din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stabilitate emoțional afectivă, pe bază de acomodare la mediu (ambientalitatea ca atare fiind de mare importanță) cu atât succesul profesional va fi mai rapid și de calitate. În concluzie stabilitatea emoțională este implicată din plin în adaptarea socio-profesională a individului deficient mintal. 2. Factori sociologici a) Influențele familiei debilului mintal sunt cunoscute ca factori determinanți ai evoluției sale în privința reușitei adaptării. Prof. Mariana Roșca subliniază că încadrarea deficientului se realizează mai ușor atunci când el beneficiază de suportul moral, de sfaturile și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
În concluzie stabilitatea emoțională este implicată din plin în adaptarea socio-profesională a individului deficient mintal. 2. Factori sociologici a) Influențele familiei debilului mintal sunt cunoscute ca factori determinanți ai evoluției sale în privința reușitei adaptării. Prof. Mariana Roșca subliniază că încadrarea deficientului se realizează mai ușor atunci când el beneficiază de suportul moral, de sfaturile și încurajarea familiei, iar în cazul în care familia este dezorganizată, este necesară intervenția școlii pentru a menține legătura cu deficientul mintal până la reușita completă a adaptării acestuia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
adaptării. Prof. Mariana Roșca subliniază că încadrarea deficientului se realizează mai ușor atunci când el beneficiază de suportul moral, de sfaturile și încurajarea familiei, iar în cazul în care familia este dezorganizată, este necesară intervenția școlii pentru a menține legătura cu deficientul mintal până la reușita completă a adaptării acestuia. Fundamentarea personalității sale se realizează în mare măsură în sânul familiei care reprezintă deopotrivă „universul afectiv, social și cultural al viitorului adult”. Concepția educativă, stilul de muncă și metodele adaptate - fie și spontane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe negative exercitate de mediul extrașcolar și extrafamilial. b) Influențe ale mediului instituțional și ale relațiilor de grup Este evident că instituția în care deficientul mintal va fi calificat influențează în mare măsură rezultatele adaptării prin cantitatea și calitatea antrenamentului socio profesional. Este probabil că unele medii tolerează mai bine ca altele deficienții. Anumite caracteristici ale adulților normali cu care aceștia vin în contact pot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
instituțional și ale relațiilor de grup Este evident că instituția în care deficientul mintal va fi calificat influențează în mare măsură rezultatele adaptării prin cantitatea și calitatea antrenamentului socio profesional. Este probabil că unele medii tolerează mai bine ca altele deficienții. Anumite caracteristici ale adulților normali cu care aceștia vin în contact pot duce la o mai mare stabilitate a deficientului. Particularitățile colectivului în care intră deficientul mintal ca și atitudinea de înțelegere, ajutor și cooperare pe care o manifestă normalii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
măsură rezultatele adaptării prin cantitatea și calitatea antrenamentului socio profesional. Este probabil că unele medii tolerează mai bine ca altele deficienții. Anumite caracteristici ale adulților normali cu care aceștia vin în contact pot duce la o mai mare stabilitate a deficientului. Particularitățile colectivului în care intră deficientul mintal ca și atitudinea de înțelegere, ajutor și cooperare pe care o manifestă normalii pot influența în mare măsură adaptarea deficientului mintal într-un colectiv de muncă. S-a constatat că o anumită importanță
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
calitatea antrenamentului socio profesional. Este probabil că unele medii tolerează mai bine ca altele deficienții. Anumite caracteristici ale adulților normali cu care aceștia vin în contact pot duce la o mai mare stabilitate a deficientului. Particularitățile colectivului în care intră deficientul mintal ca și atitudinea de înțelegere, ajutor și cooperare pe care o manifestă normalii pot influența în mare măsură adaptarea deficientului mintal într-un colectiv de muncă. S-a constatat că o anumită importanță o are și mărimea instituției în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care aceștia vin în contact pot duce la o mai mare stabilitate a deficientului. Particularitățile colectivului în care intră deficientul mintal ca și atitudinea de înțelegere, ajutor și cooperare pe care o manifestă normalii pot influența în mare măsură adaptarea deficientului mintal într-un colectiv de muncă. S-a constatat că o anumită importanță o are și mărimea instituției în care lucrează deficientul mintal. În întreprinderile cu un număr limitat de angajați, adaptarea lui este mai dificilă, în schimb în instituții
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și atitudinea de înțelegere, ajutor și cooperare pe care o manifestă normalii pot influența în mare măsură adaptarea deficientului mintal într-un colectiv de muncă. S-a constatat că o anumită importanță o are și mărimea instituției în care lucrează deficientul mintal. În întreprinderile cu un număr limitat de angajați, adaptarea lui este mai dificilă, în schimb în instituții cu peste 50 de angajați încadrarea deficientului se realizează mai ușor. Un rol important îl joacă atitudinea celui care conduce colectivul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
S-a constatat că o anumită importanță o are și mărimea instituției în care lucrează deficientul mintal. În întreprinderile cu un număr limitat de angajați, adaptarea lui este mai dificilă, în schimb în instituții cu peste 50 de angajați încadrarea deficientului se realizează mai ușor. Un rol important îl joacă atitudinea celui care conduce colectivul de muncă din care face parte deficientul mintal. Acesta se adaptează mai ușor atunci când are un șef care manifestă bunăvoință, înțelegere, care-l acceptă și ia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
număr limitat de angajați, adaptarea lui este mai dificilă, în schimb în instituții cu peste 50 de angajați încadrarea deficientului se realizează mai ușor. Un rol important îl joacă atitudinea celui care conduce colectivul de muncă din care face parte deficientul mintal. Acesta se adaptează mai ușor atunci când are un șef care manifestă bunăvoință, înțelegere, care-l acceptă și ia în considerare deficiențele sale. Trebuie remarcat faptul că utilizarea investigațiilor sociometrice în studiul relațiilor de grup s-ar putea dovedi utilă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sale. Trebuie remarcat faptul că utilizarea investigațiilor sociometrice în studiul relațiilor de grup s-ar putea dovedi utilă în diagnosticul precoce al fenomenelor de inadaptare. Pe baza lor pot fi preconizate unele măsuri de profilaxie a inadaptării ulterioare, căci dacă deficientul prezintă astfel de tulburări în timpul perioadei de calificare este probabil ca ele să se mențină și să se accentueze după plasarea sa. Această ipoteză a fost verificată prin studiul adaptării socio-profesionale a deficienților cu statute sociometrice diferite în timpul instituționalizării, în vederea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de profilaxie a inadaptării ulterioare, căci dacă deficientul prezintă astfel de tulburări în timpul perioadei de calificare este probabil ca ele să se mențină și să se accentueze după plasarea sa. Această ipoteză a fost verificată prin studiul adaptării socio-profesionale a deficienților cu statute sociometrice diferite în timpul instituționalizării, în vederea calificării în școli profesionale speciale. Așadar relațiile de grup la deficienții mintali au o anumită superficialitate și nu sunt direct comparabile cu cele ale grupurilor de elevi normali, de aceeași vârstă. Ele pot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca ele să se mențină și să se accentueze după plasarea sa. Această ipoteză a fost verificată prin studiul adaptării socio-profesionale a deficienților cu statute sociometrice diferite în timpul instituționalizării, în vederea calificării în școli profesionale speciale. Așadar relațiile de grup la deficienții mintali au o anumită superficialitate și nu sunt direct comparabile cu cele ale grupurilor de elevi normali, de aceeași vârstă. Ele pot fi asemănătoare cu cele ale grupurilor de copii normali, mai mici ca vârstă. S-au semnalat conflicte frecvente
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corespunzători din punct de vedere profesional. Studiul dinamicii retribuției la acești subiecți arată că există și subiecți la care venitul crește, la alții crește ușor, la alții este staționar, iar mulți subiecți nu sunt retribuiți deloc. Subliniem aici că incapacitatea deficienților mintali în disciplina de muncă, de a se adapta colectivului generează o altă categorie de fenomene de inadaptare. S-au putut consemna: întârzieri sau plecări din serviciu (7%), absențe nemotivate (4%). Indisciplina a determinat desfacerea contractului de muncă la 4
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]