113,833 matches
-
să dezvolte controlul în anumite zone sau să reducă controlul ce apare ca fiind excesiv, care complică procedurile și încetinește modul de respectare a acestora și, de asemenea, ridică nivelul costurilor. În literatura de specialitate, pe lângă conceptul de risc, sunt definite și alte concepte, și anume: - riscul inerent este riscul care există în mod natural în orice activitate, definit ca fiind riscul brut sau total, care apare înainte de aplicarea unor măsuri de intervenție pentru reducerea lui, respectiv controlul intern. Orice am
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și încetinește modul de respectare a acestora și, de asemenea, ridică nivelul costurilor. În literatura de specialitate, pe lângă conceptul de risc, sunt definite și alte concepte, și anume: - riscul inerent este riscul care există în mod natural în orice activitate, definit ca fiind riscul brut sau total, care apare înainte de aplicarea unor măsuri de intervenție pentru reducerea lui, respectiv controlul intern. Orice am face, există un risc inerent, el este un dat; - riscul rezidual este riscul care rămâne după exercitarea controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să scadă prin aplicarea sistemelor de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizația este dispusă să îl accepte, respectiv riscul tolerat de organizație, adică riscul rezidual. Apetitul de risc definește modul cum privim riscul rezidual, după ce l-am administrat în baza strategiei adoptate și dacă este acceptabil sau nu. Conceptul de apetit pentru risc este un concept relativ dificil de înțeles și în practică variază de la o entitate la alta
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
risc al acestora. Motto: Formalizarea riscurilor este o etapă, dar actualizarea sistematică a acestora este un proces, care se impune să se implementeze și în cultura organizațiilor noastre. Marcel Ghiță 3.3. Registrul riscurilor Managementul riscurilor are menirea de a defini, identifica și evalua riscurile în ceea ce privește impactul și probabilitatea de materializare și ulterior de stabilire a unor modalități adecvate de administrare a riscurilor semnificative. O modalitate de gestionare a riscului o reprezintă Registrul riscurilor care se organizează la nivelul entității și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Procesul gestionării riscurilor Organizațiile reprezintă grupurile de oameni și cultura lor, respectiv modul în care oamenii lucrează, inclusiv cu erorile lor, și reprezintă o componentă esențială a managementului riscului. Capitolul 3. Managementul riscului 239 Procesul management al riscurilor 20 este definit ca fiind „aplicarea sistematică a politicilor de management, procedurilor și practicilor pentru stabilirea contextului, identificării, analizării, evaluării, tratării, monitorizării și comunicării riscului”. Conceptul de management al riscurilor constă în sarcina de a defini riscul, de identificare și evaluare a impactului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
239 Procesul management al riscurilor 20 este definit ca fiind „aplicarea sistematică a politicilor de management, procedurilor și practicilor pentru stabilirea contextului, identificării, analizării, evaluării, tratării, monitorizării și comunicării riscului”. Conceptul de management al riscurilor constă în sarcina de a defini riscul, de identificare și evaluare a impactului și probabilității de materializare și, ulterior, de stabilire a unor modalități adecvate de administrare a riscurilor semnificative. Managementul riscurilor unei organizații se află printre nou-veniții în contextul conceptului guvernanței corporative, care aduce o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
nivel central. Din practică, se știe faptul că o combinare a câtorva riscuri minore dintr-o organizație poate avea consecințe majore. În acest sens, este suficient să observăm marile scandaluri financiare din ultimele două decenii. Dacă, în 1992, Raportul Cadbury definea guvernanța corporativă, „un sistem prin care companiile sunt îndrumate și controlate”, iată că, în 1998, vine Raportul Hampel 32, care nuanțează astfel: „buna guvernanță corporativă asigură că administratorii organizației, cu un interes relevant în afacerile companiei, sunt pe deplin luați
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
găsim în Raportul COSO-ERM și de asemenea în Codul australian al guvernanței corporative. În concluzie, deși aceste diferențe sunt de natură formală, ele împiedică dezvoltarea unei înțelegeri comprehensive a managementului riscurilor. Adâncind comparația, constatăm că termenul de „risc” nu este definit nici într-un cadru legislativ și nici în codurile guvernanței corporative. În acest sens, buna practică în domeniu are înțelegeri diferite, respectiv Cadrul COSOERM se bazează pe înțelegerea riscurilor care produc consecințe negative pe când Standardele japoneze și australiene privind managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
control eficiente. Cadrul COSO, adoptat în 1992, privește controlul intern ca pe un proces conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea a trei obiective: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile. COSO 1992 definește controlul intern ca fiind caracterizat de cinci componente care interrelaționează, respectiv: mediul controlului; evaluarea riscurilor; activitățile de control; 40 Margaret Woods, Peter Kajüter, Philip Linsey, International Risk Management, CIMA Publishing, Elsevier Ltd., Burlington, 2008, cap. 2 - „A Commentary on the
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern, în ceva care include efectiv controlul intern. Documentul COSO 2004 lărgește definiția riscului și accentuează potențialul de a adăuga valoare al managementului riscurilor, ca mijloc de îmbunătățire a procesului de luare a deciziilor strategice. În acest sens, COSO 2004 definește ERM în felul următor: ERM este un proces efectuat de consiliul directorilor al unei entități, de management și de întregul personal, aplicat la stabilirea strategiilor întreprinderii, conceput să identifice potențialele evenimente care ar putea afecta entitatea să gestioneze riscul, astfel încât
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asupra organizației. De asemenea, investitorii instituționali, care dețin acțiuni cu drept de vot au un rol major. În același timp, organizațiile din sectorul public sunt responsabile pentru asigurarea furnizării serviciilor la cel mai înalt nivel. Mandatarii pasivi Mandatarii pasivi sunt definiți de comunitatea în creștere a celor care stau în afara organizației fără a avea influență directă asupra acesteia respectiv: presa, comunitățile locale, grupurile pentru protecția mediului și acei oameni care se preocupă de modul în care se comportă organizațiile mari. Acestea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a influența modul în care organizația este văzută de alte părți. Din ce în ce mai mult, asemenea grupuri exercită presiuni care influențează afacerile organizațiilor, care nu acționează corect sau care nu au evaluat, în totalitate, impactul lor asupra comunităților locale. Riscul strategic Strategia definește riscurile și se asigură că acestea sunt în responsa bilitatea managementului de conducere pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Standardul de Management al Riscului al Australiei și Noii Zeelande 63 precizează: „Organizațiile care administrează riscul eficient și eficace au o posibilitate mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și anume: (1) capacitatea (Capability) de a înțelege și administra riscurile; (2) angajamentul (Commitment) de a „cumpăra” conceptul de manage ment al riscurilor, respectiv angajamentul de la vârful conducerii care să ajungă până la nivelurile inferioare ale organizației. Criteriile de succes sunt definite odată cu schimbarea comportamentului personalului pe măsură ce acesta își asumă tot mai mult responsabilitatea pentru procesele organizației; (3) alegerea (Choice) nivelului de risc care rămâne în urma controalelor care au fost implementate. Riscul care rămâne, după opțiunile de tratament implementate, respectiv riscul rezidual
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care se concentrează pe asumarea riscurilor nu vor diminua activitățile de control. În prezent, orientarea controlului se îndreaptă spre o mai mare flexibilizare care să îi permită oferirea de răspunsuri la riscurile care sunt într-o continuă mișcare. Controlul este definit 65 astfel: „Orice acțiune întreprinsă de management, Consiliul de administrație și alte părți implicate pentru administrarea riscurilor și creșterea probabilității ca obiectivele stabilite să fie îndeplinite. Managementul planifică, organizează și direcționează performanța a suficiente acțiuni pentru a oferi o asigurare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
privind independența membrilor comitetului de audit. Tot în acea perioadă, regulile Bursei de Valori din New York și ale Asociației Naționale a Agențiilor de Valori (NASD) 7 modificau cerințele comitetelor de audit pentru întărirea independenței și calificării acestora prin prevederi care: defineau independența auditorilor mult mai rigid decât în trecut; cereau comitetelor de audit să fie constituite din cel puțin trei membri și să fie alcătuite în totalitate din directori independenți, cunoscători ai limbajului financiar și care să conțină cel puțin un
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sistemul de control intern. Din aceste considerente, Consiliul administrație și comitetul de audit trebuie să aibă o înțelegere clară asupra conceptului de control intern pentru ca sistemul de control intern să susțină organizația în îndeplinirea obiectivelor sale. Cadrul de control COSO definește controlul intern ca fiind procesul stabilit de consiliul de directori, de managementul sau de alt personal al unei companii, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă în ceea ce privește: eficacitatea și eficiența operațiunilor, fiabilitatea raportării financiare și conformarea cu legile și reglementările aplicabile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
comitetul de audit. Capitolul 4. Comitetele de audit 341 341 Comitetul de audit analizează propunerea și recomandă firma de audit selectată consiliului de directori, care numește auditorii externi, cu aprobarea Consiliului de administrație. După selecția auditorilor externi, consiliul de directori definește responsabilitățile acestora printr-o scrisoare care reprezintă angajamentul cu privire la tipurile de servicii ce vor fi oferite companiei, precum și nivelul cheltuielilor estimative. Comitetul de audit trebuie să analizeze rezultatele ultimului audit realizat de auditorul extern, precum și eventualele contestații sau acțiuni disciplinare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a limbajului financiar pe care toți membrii comitetului de audit ar trebui să o aibă, standardele de bună practică recomandă ca cel puțin un membru al comitetului de audit să aibă expertiză în contabilitate sau în management financiar. Expertiza este definită ca fiind angajarea anterioară în domeniul contabilității sau finanțelor, certificarea în contabilitate sau altă experiență comparabilă care să indice experiența financiară individuală, incluzând deținerea funcției de președinte sau de director cu responsabilități de supraveghere financiară. Bursa de Valori din New York
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de conduită și distribuirea acestuia către personal? Ia comitetul în considerare semnalele din sistem? 3. ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI Termeni de referință, roluri și responsabilități Sunt aprobați termenii de referință de către consiliul director? Sunt revăzuți termenii de referință cel puțin anual? Definesc termenii de referință în mod adecvat rolul comitetului și îi oferă suficienți membri, autoritate, timp și resurse pentru a-și îndeplini eficient rolul? Ia comitetul în considerare impactul încărcării sale cu sarcini asupra modificării rolului său? Rolul comitetului include analiza
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
miracolul artei cu replica lui mai puțin sofisticată, cea reală. În curiosul film al lui De Sica, "Miracol la Milano", oamenii zboară haotic, în toate direcțiile, pe cozi de mătură, pe cerul albastru de deasupra orașului. Problema miracolului o putem defini ca un fenomen individual cu o funcție esențialmente colectivă, pentru că el nu se poate obiectiva decât într-o colectivitate. Din perspectiva obiectului miracolului, el poate fi aparent ignorat sau trecut sub tăcere. Obiectul miracolului se teme deseori că prin revelarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tainic al numelui După cum "mai întâi a fost cuvântul", ne spune scriptura, și mai apoi a fost creat obiectul lui... Ca și Dumnezeu, ființa sau lucrul increat avea o mie de nume și fiecare nume al ei în parte îl definea altfel. Iar suma numelor unui obiect, pesemne, doar ea e capabilă să-l definească în mod exhaustiv. Așa se întâmplă că nu ajungem vreodată să cunoaștem în deplinătatea lui un anume lucru. Căci el câștigă în sensuri prin simpla rostire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
apoi a fost creat obiectul lui... Ca și Dumnezeu, ființa sau lucrul increat avea o mie de nume și fiecare nume al ei în parte îl definea altfel. Iar suma numelor unui obiect, pesemne, doar ea e capabilă să-l definească în mod exhaustiv. Așa se întâmplă că nu ajungem vreodată să cunoaștem în deplinătatea lui un anume lucru. Căci el câștigă în sensuri prin simpla rostire a diverselor nume ale lui, se transformă și ne dezvăluie pe rând, în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
deodată și ne trezim rostindu-l sub un alt nume mai rezonant în altă limbă și asta numai pentru că percepția sau accepția noastră pe moment convine mai degrabă acelui nume de care am luat în timp cunoștință. Limba este bine definită într-un anumit context geografic, dar limbajul este proteic. Dacă frâiele conștiinței și-ar da drumul, limbajul ar fi în fiecare clipă altul un Babel, ce ar cuprinde cuvinte amestecate din alte limbi. Dacă n-am fi crispați în spaima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
un lanț nesfârșit de crime, încât gâza destinată spre a fi infinită nu era altceva decât fiara multiplicată la infinit. Mioara trecea, mireasa visată alături de mirele depărtat și așa va rămâne până la sfârșit... Găsise rochia mult așteptată, cea care o definea. Nu-i păsa de ce se petrece în jur. Mioara 2, planturoasă și sumar îmbrăcată, schimba adresa cu bărbați indiferent de vârstă, lipindu-și cartea de vizită pe copaci, pe vitrine, pe stâlpii de telegraf. A scris, pe frunze, pe blana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cazmalele, cât cupele de excavator și menghine cu fălci uriașe de foc, sigur, fiecare cu șiretenia sa, pentru că trebuie să știți, flacăra e foarte șireată și dornică să ducă la bun sfârșit destinul ei de flacără, cu scopul ce-i definea existența sa de foc, din Făt-frumoasă flacără, devenind principesă-foc, cu unicul gând de a ucide tot ce există: Satelitu cu usturoiul, cizmele și untura de porc și, mai ales, pielea aceea neagră a nopții pistruiată cu stele. Și cum de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]