2,722 matches
-
dar mai ales prin continuarea sa într-un context ideologic diferit în care va avea însă o pondere constitutivă) va fi consumată, succesorul lui Dej va reduce progresiv propensiunea reformistă internă, concomitent cu o reafirmare tot mai extravagantă a necesității "democratizării ordinii internaționale" și a implementării unei "noi ordini internaționale" (ambele concepte vor fi analizate în capitolul următor al lucrării). Această discrepanță reprezintă pentru Vladimir Tismăneanu principala "ambiguitate" a comunismului românesc de după 1965 (1984, 65-79). Ipoteza de lucru avansată de Tismăneanu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din perspectiva științei politice "burgheze" și a instrumentarului său conceptual. Dacă încercăm însă o analiză empatică a leninismului romantic și facem un efort pentru a percepe realitatea prin intermediul opticii sale, vom observa că această ambiguitate este inexistentă. În plan intern, democratizarea avansa în sens leninist, chiar dacă din punct de vedere burghez părea că regresează; de asemenea, orientara internațională a regimului era fundamentată de principii ideologice comuniste, formulate însă astfel încât să pară și chiar să fie, până la un anumit punct, consonante cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
contradiscurs naționalist al societății. Ipoteza este fertilă din punct de vedere științific, putând fi extrapolată la nivelul orientării internaționale a RSR după cum urmează: utilizând abundent, așa cum urmează să vedem, retorica democrației occidentale în sensul fără doar și poate leninist al "democratizării relațiilor internaționale" și al construirii unei "noi ordini internaționale" în care statele mici și mijlocii, aflate în curs de dezvoltare, să fie tratate pe picior de egalitate cu statele dezvoltate economic și "marile puteri" leninismul romantic nu urmărea altceva decât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
alegerea lui Dubcek era una de anvergură (Golan: 1971, 273-274). Noul lider a încercat să galvanizeze, la nivel politic și social, atât forțele centripetale, conservatoare, cât și forțele centrifugale, "liberale", care doreau emanciparea de sub tutela partidului și argumentau pentru o democratizare radicală, care să includă pluralismul politic, descentralizarea economică, abolirea cenzurii etc. Dubcek și noua sa echipă insistau asupra "reîntoarcerii la Europa" a Cehoslovaciei, dar subliniau cu promptitudine că nu este vorba de o alianță ideologică sau politică, ci de "contacte
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sistemul"" și ""individul"" se găsesc într-un complex proces de interrelaționare. Treptat, se va ajunge la invocarea "adevăratului Marx" pentru a îl opune "distorsionărilor" marxiste, ca leninismul. Ivan Svitak va spune lucrurilor pe nume când va scrie: ""Vrem democrație, nu democratizare. Democratizarea nu este decât un program minimal pe drumul înspre democrație"", dar și atunci când, apelând la o variantă mai degrabă gramsciană a marxismului, își va manifesta lipsa de încredere "față de oricare ortodoxie și oricare formă de instituționalizare a adevărului" (Ludz
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și ""individul"" se găsesc într-un complex proces de interrelaționare. Treptat, se va ajunge la invocarea "adevăratului Marx" pentru a îl opune "distorsionărilor" marxiste, ca leninismul. Ivan Svitak va spune lucrurilor pe nume când va scrie: ""Vrem democrație, nu democratizare. Democratizarea nu este decât un program minimal pe drumul înspre democrație"", dar și atunci când, apelând la o variantă mai degrabă gramsciană a marxismului, își va manifesta lipsa de încredere "față de oricare ortodoxie și oricare formă de instituționalizare a adevărului" (Ludz: 1969
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
avansează suficient de repede ar fi condus la apariția unei instabilități structurale pe care regimul nu ar fi putut surmonta-o decât prin două mijloace: fie reîntoarcerea la leninismul post-revoluționar, riscantă și cu șanse incerte de reușită, fie "continuând procesul democratizării" care ar fi condus, mai devreme sau mai târziu, la abolirea monopartidismului și conturarea unei democrații "burgheze" (vezi Huizinga: 1969, 44-50). Pe de altă parte însă, meritele lui Dubcek sunt incontestabile. Inițiativele sale extrem de inovatoare pentru un lider comunist au
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să impună regulile jocului, nu să accepte, sau să accepte doar selectiv regulile create de către ceilalți participanți la CSCE. Așa cum am amintit, se insista asupra dezarmării (în primul rând deoarece RSR nu dispunea de un arsenal impresionant), asupra pacificării și "democratizării" relațiilor internaționale (care echivala cu egalizarea puterii de decizie a tuturor statelor în plan extern și adoptarea deciziilor numai prin consens o măsură care curta aparent moralitatea "burgheză", fiind însă imposibil de transpus în practică, în ciuda elanului bombastic al diplomației
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
animau: sprijinul "pentru pluralitatea partidelor politice, pentru dreptul la existență și activitate a partidelor de opoziție, și pentru alternarea democratică dintre majoritate și minoritate". Eventuala construire a unei ordini socialiste în Italia și Franța ar fi fost caracterizată de "o democratizare continuă a vieții economice, sociale și politice", în timp ce libertățile burgheze existente ar fi fost "garantate și dezvoltate". Declarația continua: "Aceasta se aplică libertății de gândire și expresie, presei, întrunirilor și asocierilor, demonstrațiilor, liberei circulații a persoanelor în țară și în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din care face parte. "Desigur, fiecare o apreciază în felul său", continua Ceaușescu, "dar noi vedem în aceasta preocuparea partidelor respective de a găsi, corespunzător condițiilor noi din zona lor, căile de unire a forțelor sociale înaintate în lupta pentru democratizarea societății, pentru crearea condițiilor în vederea trecerii la o nouă orânduire socială" (Ceaușescu: 1977, 88). Suportul pragmatic al lui Ceaușescu față de eurocomunism s-a manifestat în 1977, când Scânteia a intervenit în favoarea lui Carillo, atacat destul de dur de Brejnev, utilizând argumentele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
însă în vedere faptul că era nevoit să se desfășoare într-un mediu ideologic ostil, în ultimii ani reușind să întoarcă împotriva sa până și majoritatea membrilor "lagărului socialist", asupra cărora influența "burgheză" devenise tot mai vizibilă. Atunci când pleda pentru "democratizarea relațiilor internaționale", leninismul romantic nu se afla deloc în discontinuitate ideologică în raport cu orientarea sa internă. Dimpotrivă, manifesta neobosita dorință de a evidenția rolul tot mai important al "statelor mici și mijlocii" la luarea deciziilor în lume, la care nu era
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
imagina, pe lângă China, ca model să contracareze încet dar sigur hegemonia "imperialismului". Principalele organizații internaționale, ONU, spre exemplu, trebuiau "democratizate și raționalizate" astfel încât să reflecte echitabil noile realități internaționale (Datcu în Caraciuc: 1980, 96-116; Neagu: 1983). Președintele Nicolae Ceaușescu concepe democratizarea relațiilor internaționale ca un proces cu valențe etice ce reclamă ca acțiunile întreprinse în cadrul lui să nu fie îndreptate împotriva nimănui, ci să servească în egală măsură intereselor tuturor statelor. Ca atare el învederează repudierea din viața internațională a inegalităților
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale președintelui Nicolae Ceaușescu în vederea rezolvării, în interesul popoarelor, a marilor probleme cu care se confruntă, în prezent, întreaga omenire (Duțu: 1989, 213). În plan internațional, "educația permanentă" ar fi trebuit să contribuie la înțelegerea, acceptarea și promovarea obiectivelor regimului: "democratizarea relațiilor internaționale", construirea "noii ordini mondiale" și, mai ales în anii '80, legitimarea secretarului general al PCR ca figură internațională de prim rang. "Democrația muncitorească", moralitatea și "etica socialistă" și "educația permanentă" erau orientate sinergic înspre crearea "omului nou", complet
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și, în primul rând, țările lumii a treia. Ca "țară socialistă în curs de dezvoltare", RSR acorda o importanță tot mai crescută conceptului de "nouă ordine internațională", analiza sa urmând să fie detaliată în următorul subcapitol, constând, pe scurt, în "democratizarea relațiilor internaționale", amplificarea rolului "statelor mici și mijlocii" pe scena globală, a forțelor sociale aflate în ascensiune și, în definitiv, a "noului" (de extracție leninistă), permanent opus vechiului ("burghez") (vezi Linden: 1987, 58-59; King: 1978, 879). În parametri geopolitici globali
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
viitoare a societății și aplicarea conștientă a legităților dezvoltării sociale impun perfecționarea continuă a activităților de conducere în toate domeniile. Desigur, în concordanță cu stadiul de dezvoltare al economiei și vieții sociale și pe măsura adâncirii și perfecționării procesului de democratizare al statului, de participare tot mai largă a maselor populare la conducerea societății, funcțiile cu caracter represiv ale statului se vor diminua tot mai mult. Tendința obiectivă însă, determinată de dezvoltarea societății, este aceea a întăririi și perfecționării rolului statului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Uniunea Sovietică. Apoi, revoluțiile est-europene nu au fost deloc rezultatul unor acțiuni subversive ale KGB-ului; dimpotrivă, tranzițiile către pluralism politic au fost posibile în Europa de Est tocmai datorită retragerii protecției militare și politice sovietice. Moscova a contribuit astfel la democratizarea Europei de Est indirect, făcându-și publică opțiunea de a lasă guvernele comuniste din regiune pe cont propriu; nu s-a implicat însă pe filieră informativă în acest proces, așa cum sugerează numeroase teorii ale conspirației apărute în ultimii douăzeci de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Gheorghe (1956), "Cuvântare rostită la adunarea festivă pentru sărbătorirea celei de-a 11-a aniversări a eliberării României", în Articole și cuvântări, București, Editura de Stat pentru Literatură Politică, pp. 831-861. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1956), "Partidul Comunist Român în lupta pentru democratizarea țării", în Articole și cuvântări, București, Editura de Stat pentru Literatură Politică, pp. 100-118. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960), "Cuvântare rostită la conferința de partid a regiunii autonome maghiare", în Articole și cuvântări, 1955-1959, București, Editura Politică, pp. 193-205. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a partidului, Moscova, Editura agenției de presă Novosti. Gorbaciov, Mihail (1987b), Scrieri alese, traducere de către redacția Editurii Police, București, Editura Politică. Gorbaciov, Mihail (1988a), Restructurări revoluționare o ideologie a înnoirilor, Moscova: Editura agenției de presă Novosti. Gorbaciov, Mihail (1988b), Prin democratizare spre un nou profil al socialismului, Moscova, Editura agenției de presă Novosti. Gorbaciov, Mihail (1988c), Cu privire la realizarea hotărârilor celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S. și sarcinile de adâncire a restructurării, Moscova, Editura agenției de presă Novosti. Granville, Johanna
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a desfășurat pe etape, în raport cu condițiile politico-sociale specifice. Astfel, într-o primă etapă, când puterea politică nu fusese încă cucerită, când aparatul de stat era cel creat de vechiul regim și moștenit de la el, prioritară - în activitatea partidului - a fost democratizarea acestuia. La baza acțiunilor de democratizare a stat concepția partidului comunist, exprimată, încă din primele zile ale insurecției, într-o seamă de documente, cum sunt: „Declarația C.C. al P.C.R.”; „Către muncitorimea de la orașe și sate, către întregul popor român”; „Apelul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
politico-sociale specifice. Astfel, într-o primă etapă, când puterea politică nu fusese încă cucerită, când aparatul de stat era cel creat de vechiul regim și moștenit de la el, prioritară - în activitatea partidului - a fost democratizarea acestuia. La baza acțiunilor de democratizare a stat concepția partidului comunist, exprimată, încă din primele zile ale insurecției, într-o seamă de documente, cum sunt: „Declarația C.C. al P.C.R.”; „Către muncitorimea de la orașe și sate, către întregul popor român”; „Apelul C.C. al P.C.R.”, publicate în ziarul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
F.N.D.” - publicat la 26 septembrie 1944 în ziarul „Scânteia”. Printre altele, în acest document se sublinia necesitatea ca : „Armata și întreg aparatul de stat și administrativ al municipalităților și comunelor să fie curățate de elementele fasciste și profasciste și democratizate”. Democratizarea aparatului de stat, înfăptuită în toate verigile sale sub conducerea partidului comunist, a urmărit, înainte de toate, înlăturarea cadrelor de conducere reacționare, abrogarea legilor antimuncitorești și modificarea anumitor acte normative, astfel încât ascuțișul legislației să fie îndreptat împotriva dușmanilor revoluției, adoptarea în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lungul întregii vieți. Un număr de factori au contribuit la accentuarea semnificației filosofiei asupra educației de-a lungul întregii vieți: creșterea rapidă a mobilității sociale și geografice a indivizilor, precum și a participării lor la rezolvarea problemelor sociale, economice și culturale; democratizarea educației; schimbările în modalitățile și mijloacele de comunicare; schimbările din lumea muncii; schimbările în structura și relațiile din interiorul familiei etc. Acești factori au determinat diferite puneri de accent, din perspectiva diferitelor concepții filosofice asupra rolului și a importanței educației
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lungul întregii vieți. Un număr de factori au contribuit la accentuarea semnificației filosofiei asupra educației de-a lungul întregii vieți: creșterea rapidă a mobilității sociale și geografice a indivizilor, precum și a participării lor la rezolvarea problemelor sociale, economice și culturale; democratizarea educației; schimbările în modalitățile și mijloacele de comunicare; schimbările din lumea muncii; schimbările în structura și relațiile din interiorul familiei etc. Acești factori au determinat diferite puneri de accent, din perspectiva diferitelor concepții filosofice asupra rolului și a importanței educației
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2000). În ceea ce privește țările central și est-europene, acest demers s-a desfășurat concomitent cu cel de Îndeplinire a condițiilor de preaderare la Uniunea Europeană. Astfel, aceste țări s-au aflat În situația de a răspunde la două provocări. Pe de-o parte, democratizarea administrației publice, ca o condiție obligatorie În vederea dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene, și, pe de altă parte, creșterea de facto a performanței manageriale a administrațiilor publice. Datorită desfășurării concomitente a acestor procese, de cele mai multe ori, inițiativele corespunzătoare au
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implementare a politicilor statale Într-un mod echitabil, care să nu țină cont de apartenența etnică a unui grup sau altul din societate? Pe scurt, dacă ar fi să măsurăm democrația din prisma respectării drepturilor minorităților, care este gradul de democratizare a societății românești? După 1989, elitele românești și-au Îndreptat privirile și speranțele spre modelul democratic occidental. Toți actorii occidentali și-au pus problema stabilității și a democratizării societății românești. Cum protecția minorităților era un element de bază al asigurării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]