3,128 matches
-
să facă ceva ce-i place lui. În primul caz este expus a fi pedepsit, în al doilea a nu obține ceea ce-și dorește. „Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere? Trebuie să-mi deprind elevul să îngăduie ca libertatea să fie supusă unei constrângeri și în același timp să îl învăț ca ei înșiși să facă uz bun de dânsa. Fără aceasta nu ar fi într-însul decât pur mecanism: omul lipsit de educație
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las de furat pot să mor și spânzurat, nu mă las de rele pot să mor și-n chinuri grele, că-s deprins de mic cu ele! Cu banii și cu averea ta n-am ce bea, nici ce mânca, nici ție ce-ți rămânea, cât muncești tu, într-o vară, n-am ce bea cu armata mea într-o seară. Căpitanul Măi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
B. "Credințe și atitudini fundamentale"; C. "Observații fundamentale și de ordin sociologic"; D. "Lumea și viața omului"; E. "Simțul proporțiilor"; F. "Concepte etice"; G. "Viața socială"; H. "Interacțiunea socială"; J. "Comunicarea"; K. "Poziția socială"; L. "Convenții și norme"; M. "A deprinde și a învăța"; T. "Timpul și spațiul"), iar, în cadrul acestora, 52 de subteme 133. Utilitatea acestor clasificări este enormă pentru antropologie și etnologie, dar aproape inexistentă pentru lingvistică. Din perspectiva acesteia din urmă, indiferent dacă aleg ca bază a clasificării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asociațiilor constante" în configurarea mentalității unui popor: "Limba nu e [...] numai un servitor al gândirii, ci și un stăpân al ei. Dacă e adevărat că omul vorbește așa cum cugetă, nu e mai puțin adevărat că omul cugetă după cum s-au deprins să vorbească înaintașii lui. În limba tradițională căutăm expresiile cele mai potrivite spre a ne îmbrăca gândurile, dar această limbă moștenită, cu anumite clișee și asociații constante, îndreaptă gândurile noastre pe căile pe care s-au mișcat și cugetele înaintașilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
omenești sau anumite forme neechilibrate de cunoaștere nu putem vorbi despre o cenzură totală. Descartes păstrează anumite componente ale imaginilor trecute, astfel că pe baza acestora este necesar a se construi o nouă imagine. "Pentru ca mintea să ajungă pătrunzătoare, trebuie deprinsă cu cercetatul acelor lucruri care au mai fost făcute de alții, precum și să străbată cu metodă mai toate meșteșugurile, chiar și cele mai ușoare, ale oamenilor, și pe acelea mai ales care desfășoară și presupun ordine"100. În cazul Regulilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
deschis expoziția ei, fără concurs guvernamental, din mijloace proprii, în localul ei restrîns. Dacă acea expoziție de obiecte confecționate de români n-a fost splendidă ca să uimească ochii lumii, a dovedit, pentru cine știe a vedea, că talentul de a deprinde meserii oricît de grele nu-i lipsește românului, ci ocazia și putința de a dezvolta acele aptitudini, de a-și exercita puterile" (De cîțiva ani încoace...). Tot aici enumeră și piedicile care stau în calea dezvoltării unei industrii naționale: "Cea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și că avocații și politicienii noștri sînt cu desăvîrșire prinși de curentul de a înstrăina, prin toate mijloacele, țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și experiență proprie, fără putere de a rezista în afară, subminat de o imigrație lacomă, numeroasă și disprețuitoare de țară, guvernat chiar de elemente străine, pentru care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
curentul de a înstrăina, prin toate mijloacele, țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și experiență proprie, fără putere de a rezista în afară, subminat de o imigrație lacomă, numeroasă și disprețuitoare de țară, guvernat chiar de elemente străine, pentru care patrie și naționalitate sînt nu convingeri, ci pretexte de a parveni
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
explicați și folosiți în această carte. De ce? Pentru că, în viața reală, la muncă, toată lumea folosește aceste englezisme sau termeni proprii profesiei. Toți nou-veniții sunt ținta glumelor făcute de cei cu vechime, iar neinițiații trec prin momente grele până când reușesc să deprindă toți termenii necesari. Așadar, a time-coda sau a scoate time-codurile (vom folosi TC-urile de acum înainte) reprezintă activitatea prin care se notează momentul de început și cel de final ale unei secvențe video, ale unui cadru sau ale unei
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
contează de unde dai direct sau cu cine. Important este să fii îngrijit: să nu fii murdar, să nu ai hainele pătate sau șifonate, pe scurt, să nu ai o înfățișare neplăcută. Restul este o chestiune de detaliu, care se poate deprinde fără prea mare dificultate. 5.1. Cum ne îmbrăcăm Modul în care se îmbracă cei care apar la televizor - reporteri și prezentatori - este legat în primul rând de o caracteristică a vieții în societatea românească. Ne dorim profesionalismul, dar lucrurile
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
modele și respinge cu înverșunare tot ceea ce contravine sistemului „implantat”, cel care reprezintă normalitatea sa. Individul nu știe că nu știe și altceva. El se consideră informat, competent, capabil de discernământ, autonom și nici nu bănuiește că a fost deprins să reacționeze după o anumită schemă. Pentru a stimula elaborarea și fixarea unor reprezentări comune, soluția dirigenților care doresc anumite reacții e gruparea indivizilor în structuri create artificial și bine controlate, antrenarea acestora în acțiuni colective, cu scopuri comune, livrate
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
a stimula elaborarea și fixarea unor reprezentări comune, soluția dirigenților care doresc anumite reacții e gruparea indivizilor în structuri create artificial și bine controlate, antrenarea acestora în acțiuni colective, cu scopuri comune, livrate din afară. Cu alte cuvinte, ei sunt deprinși cu un sistem de practici sociale dorite de dirigenți. Dacă dorești ca individul să angajeze anumite atitudini și comportamente, să învețe anumite practici, oferă-i prilejuri de a deprinde numai anumite scheme cognitive, mentale, de a exersa în condiții inventate
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
cu scopuri comune, livrate din afară. Cu alte cuvinte, ei sunt deprinși cu un sistem de practici sociale dorite de dirigenți. Dacă dorești ca individul să angajeze anumite atitudini și comportamente, să învețe anumite practici, oferă-i prilejuri de a deprinde numai anumite scheme cognitive, mentale, de a exersa în condiții inventate și perfect controlate! El va “învăța” astfel o anumită realitate și pentru că n-a avut prilejul să ia cunoștință de alternative, o va considera “obiectivă”, singura reală și comprehensibilă
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
stilul adaptativ. După schimbările din 1989, deși s-au creat noi condiții sociale, politice și economice, un mare număr de actori sociali au răspuns printr-o rezistență neașteptată la noile practici. Chiar după 16 ani ei operează cu structurile cognitive deprinse în timpul copilăriei și adolescenței. Ei tratează noua informație utilizând aparatul de decodaj și de interpretare pe care l-au construit în perioada lor de formare. Ei așteaptă încă să vadă dacă situația este ireversibilă sau nu. Rezistența lor la schimbare
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
chimie farmaceutică, în multe ediții, litografiate la Cluj-Napoca, Tg. Mureș și Iași și ale unor cursuri destinate anilor III și IV Farmacie. A îndrumat numeroși studenți în elaborarea lucrărilor de diplomă și a condus cercuri științifice studențești, în cadrul cărora studenții deprindeau rigorile experimentului. În paralel cu activitatea didactică și instructiv-educativă, prof.dr. Zenaida Cojocaru a desfășurat o activitate științifică rodnică. Dotată cu aptitudini de cercetător, și-a orientat activitatea științifică în domeniul chimiei farmaceutice - sinteza, studiul fizico-chimic și testarea activității biologice a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesorului universitar doctor N.I. Popa, în efortul de consolidare a prestigiului secției și de instaurare a unui climat de muncă și seriozitate. I se datorează, în mare măsură, crearea cercului științific studențesc, de lucrările căruia a răspuns în mod direct, deprinzându-i pe studenți cu lucrul pe text și cu efortul de gândire personală. A condus, de asemenea, echipa de teatru a secției, organizată din inițiativa sa, întrucât considera că teatrul, ca artă a cuvântului îmbinată cu alte arte, este indispensabil
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din 1830, prind teren în rândurile tineretului studios, creând un climat favorabil orientării revoluționare ulterioare a lui Alecu Russo. După 6 ani petrecuți în Elveția, îndrumat de tatăl său în alegerea unei cariere comerciale, Alecu Russo pleacă la Viena, unde deprinde studiul comerțului (1836). Întors în patrie, la Iași, Alecu Russo se integrează în rândul intelectualității progresiste, dezaprobând starea de înapoiere economică și socială a țării. Aici s-a angajat activ, alături de Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, în inițierea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
exemplu, elevul începe corect o activitate, rezolvarea unei probleme accesibile, dar la prima greșeală întâmplătoare, în virtutea inerției, există riscul de a se abate de la rezolvarea corectă, alunecând pe o pistă falsă din cauza unor eventuale asemănări între procedeele care au fost deprinse anterior). De asemenea, întâlnim elevi care manifestă spirit de observație redus, slabă manifestare a interesului, insuficientă curiozitate, ceea ce influențează negativ procesul antrenării lor în activitatea cognitivă, inclusiv în activitățile de învățare în clasă, determinând limitarea evidentă a operațiilor mentale, numeroasele
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și profesorul Eugen Munteanu (de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), căruia țin să-i mulțumesc aici pentru sfaturi și sugestii. De la profesorul Rudolf Windisch (de la Universität Rostock), mare iubitor și cunoscător al limbii și culturii române, am incercat sa deprind obiectivitatea necesară unor astfel de abordări. Analizele pe care Domnia Sa le-a consacrat, bunăoară, Dicționarului lui Hașdeu și Semasiologiei lui Șăineanu, sunt, din acest punct de vedere, exemplare. Îi sunt recunoscător, așadar, pentru cele învățate, prin lectură, de la dânsul. În
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și au fost consemnate în calendarul naturii. Deoarece gândirea copiilor, la această vârstă, este concretă am folosit ca semne de notații în calendar imagini schițate care să sugereze căt mai mult imaginea concretă a fenomenului urmărit. Cunoscând curiozitatea copilului îl deprindem să caute explicația fiecărei transformări, a fiecărui fenomen din natură și societate și astfel îi dezvoltăm interesele cognitive, încrederea în forțele proprii, bucuria și satisfacția descoperirii adevărului. Referindu-se la curiozitatea copilului, J. J. Rosseau spunea:,, Apropiel de probleme și
Caleidoscop by Anişoara Nemţanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93497]
-
constituie un exercițiu eficient de educare a limbajului și de antrenare a proceselor intelectuale, dar și a exprimării independenței în vorbire. Prin intermediul imaginii, copilul primește un mesaj, se exprimă asupra lui, îl comunică. În acest scop, copilul, înainte de toate, trebuie deprins cu “cititul” imaginilor, trebuie învățat să recunoască anumite simboluri picturale, pentru a descifra cuvântul, pentru a ajunge la mesajul transmis. După aceasta, limbajul lor devine mai bogat, relațiile de comunicare mai active, jocurile de creație mai bogate în conținut. Jocul
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
de auz nu se poate realiza în totalitate în activitățile comune cu întreaga grupă, de aceea este necesaă o muncă susținută și în activitățile organizate cu grupuri mici și individual, din prima etapă a zilei. Copiii cu dizabilități auditive sunt deprinși să sesizeze cantități egale și inegale fără să determine numărul obiectelor. Ei (copiii surzi) pun în corespondență elementele a două mulțimi și stabilesc mulțimea cu,,mai multe”,,,mai puține” și cu,,tot atâtea” elemente. Ținând seama de faptul că nu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
ocupându-se de aprovizionarea cu alimente, evidența cheltuielilor, a conturilor și navlurilor, pe navele „Dacia”, „Oituz” (1930 - 1932) și, până la retragerea survenită în 1936, pe „Ing. N. Vlassopol”, unde alături de soțul ei s-a experimentat în arta navigației și a deprins tainele astronomiei, traversând Oceanul Atlantic, până în Argentina. Pe 15 august 1937, de Ziua Marinei Române, a fost decorată „pentru dragostea cu care a îmbrățișat marea, secondând tot timpul pe comandantul vaporului românesc «Ing. Vlassopol»”, cu „Medalia maritimă”, clasa III, de către Regele
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
mâna pentru duelurile de mai târziu. În volumul din ", Șerban Cioculescu adaugă, între altele, capitolașul O seamă de cuvinte ale lui Vladimir Streinu, trecând în revistă savuroase vorbe de spirit ale prietenului. Iată una rostită în timpul conflagrației mondiale: "Germanii sunt deprinși să meargă din victorie în victorie către catastrofa finală." Cunoscând scrupulozitatea memorialistului, este de presupus că rândurile despre Vladimir Streinu exprimă realități efective, intrate ca atare în istoria noastră literară. În trei numere succesive ale "Universului literar", Perpessicius publica în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]