6,256 matches
-
de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar al ierarhiei acestui tip de structură secvențială explică existența diverselor planuri (de text) descriptive destinate să garanteze liniarizarea secvenței. Este tocmai ceea ce Ph. Hamon (1981, p. 152) subliniază atunci cînd vorbește de "grile descriptive adiționale" care guvernează ordinea și distribuirea unităților. Aceste "grile" constituie, în fapt, tot atîtea planuri de text ce se comportă ca niște operatori de regrupare (împachetare) a informației, în funcție de liste de saturație previzibilă, stereotipuri de genul: cele patru anotimpuri, punctele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Aceste grile pot să se servească de organizatori enumerativi de tipul: mai întîi-apoi-în sfîrșit, pe de o parte-pe de altă parte, unii-alții-iar ceilalți etc. sau pur și simplu opoziții de tipul: enorme-minuscule, de o parte-de cealaltă parte etc. Planurile textelor descriptive curente corespund celor patru dimensiuni: prima dimensiune (sau perspectiva verticală) corespunde distribuției verticale clasice: sus vs jos, deasupra vs dedesubt exploatată în portret sau, de exemplu, în blazonul erotic; a doua dimensiune (sau perspectiva laterală) corespunde distribuției orizontale: la stînga
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
n)textuale, înseamnă a insista pe caracterul progresiv și parțial al construirii reprezentărilor prin text. Așa cum vom vedea în capitolul următor, unitățile limbii, precum conectorii argumentativi de exemplu, constituie tot atîtea semnalări de revizuire sau de conservare a acestor reprezentări descriptive. Se va vedea că, dacă în descriere coeziunea este asigurată de Tema-titlu, progresia este cu mult mai dificil de situat și aceasta pentru că acest tip de secvență pare să aibă drept caracteristică reprezentarea simultaneității unui tot și a unităților sale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asigurată de Tema-titlu, progresia este cu mult mai dificil de situat și aceasta pentru că acest tip de secvență pare să aibă drept caracteristică reprezentarea simultaneității unui tot și a unităților sale (și eventuale sub-unități). În fapt, tradiționala "narativizare"-temporalizare a descriptivului despre care s-a vorbit și vom mai vorbi, mai ales în capitolul 4, poate să fie considerată ca o tentativă de rezolvare a tensiunii constitutive a textualității despre care tocmai s-a discutat. În Laocoon, Lessing descrie foarte bine
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în capitolul 4, poate să fie considerată ca o tentativă de rezolvare a tensiunii constitutive a textualității despre care tocmai s-a discutat. În Laocoon, Lessing descrie foarte bine problema cu care s-a confruntat Homer: fie rămîne în afara secvenței descriptive și nu produce decît micropropoziții descriptive inserate în narativ: "Homer nu are, în general, pentru fiecare lucru decît o singură trăsătură descriptivă. Pentru el o corabie este fie neagră, fie înaltă, fie rapidă, fie prevăzută cu rame, și totul apare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
considerată ca o tentativă de rezolvare a tensiunii constitutive a textualității despre care tocmai s-a discutat. În Laocoon, Lessing descrie foarte bine problema cu care s-a confruntat Homer: fie rămîne în afara secvenței descriptive și nu produce decît micropropoziții descriptive inserate în narativ: "Homer nu are, în general, pentru fiecare lucru decît o singură trăsătură descriptivă. Pentru el o corabie este fie neagră, fie înaltă, fie rapidă, fie prevăzută cu rame, și totul apare, în general, cît mai întunecat: el
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discutat. În Laocoon, Lessing descrie foarte bine problema cu care s-a confruntat Homer: fie rămîne în afara secvenței descriptive și nu produce decît micropropoziții descriptive inserate în narativ: "Homer nu are, în general, pentru fiecare lucru decît o singură trăsătură descriptivă. Pentru el o corabie este fie neagră, fie înaltă, fie rapidă, fie prevăzută cu rame, și totul apare, în general, cît mai întunecat: el nu merge mai departe cu descrierea" (p. 111); sau, mai mult, începe secvențe în mod real
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pentru el o corabie este fie neagră, fie înaltă, fie rapidă, fie prevăzută cu rame, și totul apare, în general, cît mai întunecat: el nu merge mai departe cu descrierea" (p. 111); sau, mai mult, începe secvențe în mod real descriptive, introducînd însă o progresie temporală: Dacă de exemplu Homer vrea să ne arate carul Iunonei, trebuie ca Hebe să-l construiască piesă cu piesă sub ochii noștri. Vedem roțile, osia, scaunul, oiștea, curelele și hamurile, nu asamblate, ci asamblîndu-se în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
subsisteme". Cel mai bun exemplu este probabil cel al folosirii imperfectului și a perfectului simplu într-o secvență narativă. Supradeterminarea parțială a micronivelului de macronivel are drept consecință folosirea masivă a imperfectului în situația inițială (sau Orientare) și în secvențele descriptive, în timp ce perfectul simplu marchează Complicația, subliniind declanșarea povestirii. Această regulă textuală, învățată foarte devreme de către copii, nu este totuși absolut liniară și strictă, alte efecte de sens putînd să dea o altă turnură acestei tendințe. Vom reveni mai tîrziu la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cum este perfectul simplu induce un tratament al informației propoziționale ca parte a unei secvențe (b) narative. La fel, ideea că textul sau secvența este marcat(ă) ca fiind narativ(ă) ("A fost odată...", "Vă voi spune o poveste...") sau descriptivă ("Voi descrie acum...") determină o selectare specifică a informației locale: de exemplu, tratamentul începutului unei povestiri se face evident mai lent, în raport cu urmarea; sau: atenția acordată micropropozițiilor evaluative va fi utilă pentru interpretarea sau pentru construirea "moralei" explicite sau implicite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de exemplu, tratamentul începutului unei povestiri se face evident mai lent, în raport cu urmarea; sau: atenția acordată micropropozițiilor evaluative va fi utilă pentru interpretarea sau pentru construirea "moralei" explicite sau implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
explicite sau implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua inferențe locale (a2) și/sau globale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci a n propoziții legate între ele, surprinse în procesul secvențial dinamic care fondează textualitatea însăși (definiția 1, pp. 94-95). În plus, a enunța o pro-poziție înseamnă a construi o reprezentare descriptivă (Rd). Dacă, așa cum subliniază Benveniste: "Referința este parte integrantă a enunțării" (1984, p. 82), nu putem considera această referință în cadrul obiectiv vericondițional (ADEVĂRAT VS FALS). Alegem un cadru teoretic: dinamic: o Rd1 trebuie să fie confirmată, infirmată sau doar modificată-completată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
modificată-completată de propozițiile următoare (Rd2, Rd3 etc.); parțial: pentru a raționa și a interacționa, locutorii-enunțiatori manipulează subansambluri consistente și limitate la nevoia de interacțiune în curs. Caracterul obligatoriu parțial al unei Rd va apărea, ceva mai departe, ca fiind inerent descriptivului. O propoziție nu este niciodată direct asertată. Într-adevăr, așa cum sugerează teoria polifonică a enunțării (Anscombre și Ducrot), locutorul poate să se angajeze sau să se eschiveze asumîndu-și sau nu propoziția enunțată. Această posibilitate de eschivare se află la originea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
hoc" între două sau mai multe propoziții va ține loc de relație "logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau o secvență descriptivă de mai mare sau mai mică întindere, vom vedea mai tîrziu că ele pot foarte bine să fie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau o secvență descriptivă de mai mare sau mai mică întindere, vom vedea mai tîrziu că ele pot foarte bine să fie reprezentate ca fiind în mod necesar reinterpretate global ca răspuns la o întrebare sau un argument pentru o anumită concluzie. Trecem astfel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de vedere). Acest enunț poate să constituie la fel de bine premisele unei argumentări publicitare, ca și morala unei fabule sau a unei anecdote. Totul depinde de locul său într-o suită secvențială dată, adică de secvențialitatea sa. La fel, o propoziție descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei secvențe argumentative: (6) Cerul este senin și totuși nu voi ieși astăzi. unde (5) a devenit un argument pentru o concluzie implicită negată de propoziția ce urmează după conectorul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
conectorul totuși. (7) Într-o zi, cînd cerul era senin, soarele începu să se învîrtă straniu în jurul său. Perfectul simplu face posibilă ancorarea enunțiativă al unei secvențe, de această dată narative și imperfectul îi conferă propoziției (5) un nou statut descriptiv. Și în sfîrșit: (8) Cerul este, deasupra acoperișului, Atît de senin ș-atît de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al său ram. scria Verlaine în Înțelepciune, conferind astfel un statut secvențial poetico-auto-telic propoziției (5). D. Textul ca structură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
statut secvențial poetico-auto-telic propoziției (5). D. Textul ca structură secvențială Un text este o structură secvențială de n secvențe (complete sau eliptice), iar lingvistica textuală are drept obiectiv să descrie cum se constituie un efect de secvență, în cazul nostru, descriptiv. Operațiile care conduc un anumit subiect la identificarea unui text (sau a unei secvențe într-un text mai amplu) reprezintă scheme de recunoaștere a structurilor, mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de înlănțuire (de continuitate-progresie). Lectura-înțelegere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-un roman corespunde ea însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Secvență Rezumat Secvență Încheierea unei secvențe Secvență conversa Intrare narativă Morală conversa țională prefață Încheiere țională (...) Deschidere Schimb Închidere (...) narativ În cazul descrierii inserate în povestire, trebuie să amintim că Ph. Hamon (1981) a subliniat importanța sintagmelor ce introduc secvențe descriptive în povestirea realistă-lizibilă literară și a vorbit de asemenea chiar de "Clauzule" (1975). Dezvoltînd studiul său, deja am văzut că există trei mari tipuri de descrieri introduse prin trei sintagme mărci de frontieră: Descriere de tipul A VEDEA (și variantele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai puțin) marcate de o secvență (mai mult sau mai puțin) complete, ci îmbinării, de această dată, de secvențe de tipuri diferite. Astfel relația poate fi numită DOMINANTĂ, după formula [secv. dominantă (secv. dominată)] care poate genera poeme narative sau descriptive, de exemplu. Descrierile de tipul A FACE pot să formeze cu ușurință structuri de tipul [secv. descriptivă dominantă (secv. narativă dominată)], cît despre descrierile de tipul A SPUNE, ele corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de secvențe de tipuri diferite. Astfel relația poate fi numită DOMINANTĂ, după formula [secv. dominantă (secv. dominată)] care poate genera poeme narative sau descriptive, de exemplu. Descrierile de tipul A FACE pot să formeze cu ușurință structuri de tipul [secv. descriptivă dominantă (secv. narativă dominată)], cît despre descrierile de tipul A SPUNE, ele corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept exemplu două manifestări ale acestei eterogenități: (11) Lucille, cea de-a patra dintre surorile mele, era mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dominată)] care poate genera poeme narative sau descriptive, de exemplu. Descrierile de tipul A FACE pot să formeze cu ușurință structuri de tipul [secv. descriptivă dominantă (secv. narativă dominată)], cît despre descrierile de tipul A SPUNE, ele corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept exemplu două manifestări ale acestei eterogenități: (11) Lucille, cea de-a patra dintre surorile mele, era mai mare cu doi ani decît mine. Era cea mai mică și mai neglijată dintre fete, își
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de aproximativ 1400 de grame în jumătatea superioară a craniului omenesc. Această descriere este, de fapt, palidul model, extrem de simplificat al creierului. L'Illustré, citat de D. Apothéloz, 1983, p. 32 Pe cînd (11) și (12) corespund schemei ierarhice [secv. descriptivă dominantă (secv. instrucțională dominată)], ceea ce cercetătorii așează în general în categoria "descrierilor de itinerare" corespunde unei relației inverse [secv. instrucțională dominantă (secv. descriptivă dominată)]: (13) Traversezi calea ferată. O iei tot înainte pe drum și cobori pînă la biserică. O
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]