4,964 matches
-
două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Toate aceste perechi contrastive determină structurarea viziunii artistice pe două planuri ale imaginarului poetic. Prima strofă concretizează condiția existențială a lumii comune, pusă sub semnul devenirii, al efemerității și al derizoriului. Imaginea vieții văzute ca mare trecere spre neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și stilistic. Comparația dezvoltată cu care se încheie prima strofă apelează la imagini dinamice și la motivul acvatic pentru a sugera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe două planuri. Planul terestru uman și cel cosmicuniversal tind să se apropie sau să se delimiteze, figurând un model închis, sferic al operei. Primul plan este focalizat asupra celor doi muri tori, Cătălin și Cătălina. Destinul lor supus efemerității, devenirii și morții este reprezentat prin imaginea cercului strâmt ce le limitează iubirea și existența. Lumea de jos, în care sunt iremediabil captivi, este asociată unor imagini semnificative, sugerând spațiul închis, boltit, al teluricului, al întunericului (Din umbra falnicelor bolți, umbra
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
guraliv și de nimic) subliniază antiteza romantică dintre Cătălin și Hyperion. Deși cuprinsă încă de nostalgia iubirii ideale pentru luceafăr, Cătălina învață lecția de iubire pământească a celui deo seamă cu ea (omonimia prenumelor subliniază apartenența la aceeași lume a „devenirii întru devenire“). Cea dea treia parte (strofele 65-85, în care se asociază pastelul cosmic și poemul cosmogonic, elegia și meditația filozofică) este centrată asupra planului cosmicuniversal. Rupt din lumea fizică, luceafărul recuperează starea originară, redevine Zburător, iar călă toria sa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de nimic) subliniază antiteza romantică dintre Cătălin și Hyperion. Deși cuprinsă încă de nostalgia iubirii ideale pentru luceafăr, Cătălina învață lecția de iubire pământească a celui deo seamă cu ea (omonimia prenumelor subliniază apartenența la aceeași lume a „devenirii întru devenire“). Cea dea treia parte (strofele 65-85, în care se asociază pastelul cosmic și poemul cosmogonic, elegia și meditația filozofică) este centrată asupra planului cosmicuniversal. Rupt din lumea fizică, luceafărul recuperează starea originară, redevine Zburător, iar călă toria sa în spațiul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din sintagma turme călătoare sugerează ideea că norii albi, cu formele lor schimbătoare, se mișcă lent și imprevizibil pe cer, asemeni unui cârd de mioare. Imaginea dinamică creată prin această metaforă armonizează teluricul și cosmicul sub semnul „marii treceri“, al devenirii universale. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este epitetul din structura Duioaselor dureri. Evidențiat prin inversiune poetică, acest epitet semnifică suferința „dureros de dulce“ a iubirii, dorul, nostalgia unei amintiri de neuitat. În același timp, epitetul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în tandrețe, în duioșie. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, repre zentări, sentimente. Astfel, prin poezia Din cerurile albastre, poetul comunică idei și repre zentări despre efemeritatea iubirii, despre trecerea timpului și devenirea cosmică și sentimente, precum dorul sau duioasele dureri ale iubirii. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența textuală a eului liric/prezența instanțelor comunicării lirice. De exem plu, în poezia eminesciană, eul liric este desemnat prin mărci ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se raportează toate celelalte personaje, ca potențiali „părinți“. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din romanul călinescian studiat Cel mai modern personaj al romanului, Otilia, este o prezență complexă, enigmatică, în continuă devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine, diferențiinduse însă de toate celelalte personaje ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îndoire/[...]/Șiadevăratul nume ce port e: Unduire. În acest context, consider că, prin toate simbolurile asociate, Deatâtea existențe și tot atâtea morți, eul poetic figurează Omul, verigă în lanțul evoluției universale (De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare), cu toată istoria devenirii sale. Prin urmare, poezia poate fi încadrată în tiparul lirismului obiectiv. // Eu consider că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
În romanul Enigma Otiliei, George Călinescu își modelează personajele pornind de la un canon realist obiectiv de tip balzacian, căruia îi asociază elemente clasice, romantice și moderniste. Cel mai modern personaj al romanului este Otilia Mărculescu, prezență complexă, enigmatică, în continuă devenire, înscriinduse „în eternul feminin și în clipă“ (C. Ciopraga). CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului feminin, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat Eroina lui George Călinescu este construită în tiparul existenței citadine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
furtu noasă, meditativă, muzicantă“ - însumează toate crizele și contradicțiile adolescenței, dar și toate incertitudinile, neputințele și victoriile omului modern. Comportamentul fetei este contradictoriu, derutant (motivul oglinzilor mobile din odaia Otiliei și motivul celor trei fotografii sugerează mobilitatea psihică și continua devenire a eroinei). Nonconformista adolescentă pare capricioasă, instabilă, luând decizii care dezarmează. Acestea ascund însă o mare luciditate, o judecată matură, o justă apreciere a circumstan țelor și a oamenilor. Sub aparența frivolității sau a cochetăriei se disimulează convin gerea fermă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
naștere, ca ființă spirituală care transcende propria materie. Eroul poate astfel atinge visata libertate (un afară adevărat), acea palmă de loc pe care să și întipărească talpa arsă de noapte, urmă a trecerii sale prin lume, a vieții trăite ca „devenire întru ființă“. Personajsimbol, Iona e o voce a umanității, e un erou dramatic care se revoltă superior împotriva limitărilor ontologice. Privit din acest unghi, Iona este purtătorul viziunii despre lume, al concepțiilor și al reprezen tărilor autorului. ÎNCHEIERE Eroul lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ecumenicității operelor teologice respective, relevarea semnificației și a actualității cugetărilor sfinților, a dimensiunii spiritului lor misionar. O lucrare ce vine să îmbogățească, prin considerațiile date, prin judecățile de valoare emise de distinsul părinteprofesor, contribuțiile românești în domeniul teologico-istoric al cunoașterii devenirii umane. O carte ce onorează nu doar pe autor, ci, în egală măsură, Biserica și Universitatea - instituții slujite cu sârguință și devoțiune, în spiritul ostenelii duhovnicești și a profesionalismului firesc. Prof. univ. dr. Stoica Lascu CUVÂNT CĂTRE CITITORI În definirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se află înclinația către plăcerile trupești. De aceea, inima trebuie să fie curată. Lumea, adică creația, a fost făcută pentru om, pentru ca acesta să o întoarcă în dar lui Dumnezeu. Lumea a fost creată perfect, dar cu o perfecțiune în devenire, tocmai pentru că este destinată unui alt scop spre care merge. Ea a fost destinată și încredințată omului, conform Sfintei Scripturi, de aceea în cursul ei spre finalitate ea poate să eșueze fiind determinată de libertatea omului. Omul, în calitatea de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o bază, în cercetarea neoclasicismelor, care constituie adevăratul subiect al lucrării. I.2.1. Contextul istoric Clasicismul francez, la fel ca alte curente de amploare, nu a fost rodul unei izbucniri bruște pe scena istoriei, ci a fost rezultatul unei deveniri, al unei acumulări progresive, care nu a implicat doar împletirea unor factori culturali, ci și de natură politică și socială. În general, se consideră de altfel că realitățile artistice nu pot fi desprinse de contextul extraliterar în care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Ca urmare, periodizarea literară nu se suprapune întotdeauna peste cea cronologică, după cum o sugerează și realitățile secolului al XVIII-lea care, deși este numit în întregime "Secolul luminilor", nu își merită pe deplin această denumire decât în partea finală a devenirii sale. Astfel, din punct de vedere literar, anul 1700 nu marchează o graniță intangibilă, clar delimitată între ceea ce s-a petrecut înainte și ceea ce a urmat; de fapt, anul 1700 nu reprezintă nimic semnificativ prin raportare la cursul evenimentelor ce
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
rămînă fidel convingerilor sale religioase dar, spune el, "nimeni nu poate, legal, să impună statului amprenta propriei sale credințe, căci fiecare cetățean are dreptul să se recunoască în Stat". El definea libertatea de conștiință ca fiind "măduva libertății și a devenirii ființei umane". Exemplele ar putea continua la nesfîrșit și la toate nivelurile conducerii partidelor. Biserica recunoaște valoarea religioasă a acestor acțiuni în politică. Au fost începute mai multe procese de beatificare: a lui Edmond Michelet, Robert Schuman, Giorgio La Pira
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la drepturi în sânul statului român, pe când în Săptămâna Roșie ei au schimbat statul însuși, așteptând emanciparea de la imperiul bolșevic, în credința că vor dobândi o republică în care ei vor juca rolul majorității. Iar perspectiva era facilitată și de devenirea non-românească a românilor basarabeni, declanșată după 1812 și accelerată de bolșevism prin doctrina moldovenismului, conform căreia basarabenii constituie o altă etnie decât românii din vechiul regat. Matricea comportamentului țarist mimată de evreii și de celelalte minorități bolșevizate s-a reprodus
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
credea el - numai Hegel a trecut proba profesoratului. „Ceea ce voiam deci să vă spun, referindu-mă la Heidegger, este că în filozofie, dacă nu ajungi la situația lui Hegel, nu are sens să trăiești simultan în condiția creativității, deci a devenirii întru ființă pe plan spiritual, și aceea a profesoratului, deci a devenirii întru devenire. Și tocmai pentru că profesoratul nu poate ajunge decât rareori la devenirea întru ființă, s-a spus că el este incompatibil cu filozofia.“ (Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vă spun, referindu-mă la Heidegger, este că în filozofie, dacă nu ajungi la situația lui Hegel, nu are sens să trăiești simultan în condiția creativității, deci a devenirii întru ființă pe plan spiritual, și aceea a profesoratului, deci a devenirii întru devenire. Și tocmai pentru că profesoratul nu poate ajunge decât rareori la devenirea întru ființă, s-a spus că el este incompatibil cu filozofia.“ (Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, Humanitas, 1991, p. 253.) 5 Ray Monk, autorul celei mai ample
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
referindu-mă la Heidegger, este că în filozofie, dacă nu ajungi la situația lui Hegel, nu are sens să trăiești simultan în condiția creativității, deci a devenirii întru ființă pe plan spiritual, și aceea a profesoratului, deci a devenirii întru devenire. Și tocmai pentru că profesoratul nu poate ajunge decât rareori la devenirea întru ființă, s-a spus că el este incompatibil cu filozofia.“ (Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, Humanitas, 1991, p. 253.) 5 Ray Monk, autorul celei mai ample biografii a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la situația lui Hegel, nu are sens să trăiești simultan în condiția creativității, deci a devenirii întru ființă pe plan spiritual, și aceea a profesoratului, deci a devenirii întru devenire. Și tocmai pentru că profesoratul nu poate ajunge decât rareori la devenirea întru ființă, s-a spus că el este incompatibil cu filozofia.“ (Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, Humanitas, 1991, p. 253.) 5 Ray Monk, autorul celei mai ample biografii a lui Ludwig Wittgenstein, atrage atenția asupra a ceea ce numește „polarizare nefericită
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
epoca în care lipsește cultura, forțele se despart însă, iar forța individului se consumă prin forțe opuse și rezistențe ce produc frecare. [Ă] Dar energia rămâne energie și, dacă spectacolul pe care îl oferă această epocă nu este cel al devenirii unei mari opere de cultură, epocă în care cei mai buni lucrează în vederea aceluiași mare țel, ci spectacolul mai puțin impozant al unei mulțimi din care cei mai buni năzuiesc doar spre țeluri private, nu avem voie să uităm că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
arată că se întîmplă ceva în general, ci că se întîmplă în legătură cu ceva (cu numele), care stă de fapt la baza comunicării, fiindcă verbul este într-adevăr cel care face posibilă comunicarea, o transmitere a cunoașterii sau o cunoaștere în devenire, însă numele (care alcătuiește subiectul) este cunoașterea asumată (prin funcția denominativă), iar cunoașterea este etapa superioară transferului de informație. De aceea, în raportul de inerență subiect predicat, predicatul nu este decît o spunere despre nume, o determinare a lui, iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al unei concepții integraliste precum cea realizată de Leibniz, în vreme ce alți exegeți consideră că filozofia lui Kant ar fi expresia cea mai adecvată a limbii germane prin afluxul de subiectivitate, pentru ca, după alte opinii, gîndirea lui Hegel, aflată sub zodia devenirii, să fie considerată expresia caracterului acestei limbi. Pentru limba franceză, căreia i s-a atribuit o ordine de tip mozaical, s-a considerat reprezentativă ordinea deductivă din filozofia lui Descartes, dar rafinamentul și precizia aceleiași limbi s-au văzut mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fie o construcție (preponderent) rațională și, întrucît fundamentele gîndirii raționale sînt cvasiuniversale, ar decurge de aici concluzia că și activitatea rațională și rezultatele acestei activități ar trebui să fie universale sau măcar ar trebui să tindă spre universalitate, fie în devenirea istorică, fie în simultaneitatea unei perioade istorice. Lucrurile nu se prezintă însă astfel și se constată că, dimpotrivă, construcțiile filozofice nici nu se continuă prin adăugare, ca în cazul construcțiilor științifice, și nici nu tind să se armonizeze dacă sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]