4,618 matches
-
și primatul Ungariei. După ce o mare parte a cumanilor primiseră botezul împreună cu Boris, mai rămânea acuma de-a duce la bun capăt opera cu noroc începută și asupra rămășițelor poporului cari nu se creștinaseră încă. Papa Grigorie al IX îl dezlegă deci pe arhiepiscopul Robert de giuruința de-a lua parte la cruciata în Palestina (1227), îl însărcină cu creștinarea tuturor cumanilor, de-a boteza, a hirotonisi preoți, a ridica biserici și a rândui episcopi. Robert, folosindu-se de dreptul său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
daca modul din urmă cată a se-ntrebuința numai în cazul stingerii descendenței directe, apoi cestiunea daca amândouă modurile de așezare în scaun se exercitau în aceeași vreme și în ce legătură stăteau ele întreolaltă, toate acestea n-au fost dezlegate definitiv nici teoretic, nici practic, nici prin tradiție, ci țineau țara în turburare și-n penibilă nesiguranță la orice schimbare de domnie, dădeau pas arbitrarului și nemăsuratei pofte de domnie, favorizau politica faptelor complinite la toți pretendenții tronului și atrăgeau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 164} adecă în Principatul nu tocmai flexibil al Valachiei, a fost motivul acestei măsuri regale. Dar nu numai din partea Ungariei, ci și dintr-a Poloniei se iviră pretenții de suveranitate asupra Moldo-Valachiei, cari erau cu atât mai greu de dezlegat, deci cu atât mai amenințătoare cu război cu cât amândouă regatele căutară tot într-o vreme și fiecare din ele pe socoteala lui să dovedească și să facă a li se recunoaște pretențiile de cătră un al treilea principe, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca pîn-într-un an să se convertească, iar Ludovic să-i trimită ajutor pîn-ntr-un an. Dar, în vederea vicleniei bizantine, papa crezu mai de cuviință de-a lua prețul faptei înainte de faptă. Întâi uniune ș-apoi ajutor - socoti Urban V - deci îl dezlegă pe rege de ținerea terminului juruit în care avea a da ajutor, îl sfătui să nu dea ajutor de oștiri înainte de-a se fi-ndeplinit uniunea și suspendă pe un an jurământul depus pentru aceasta; totodată trimise împăratului Paleologul formula
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fantaziei poetice, face din ea cea mai înaltă și cea [mai] coprinzătoare (copioasă) din arți. Artea înfățișări dramatice, ca realizatoarea (Verwirklicherin) celei mai nalte specii de poezie, are întreagă personalitatea omului de material al ei. Prin mijlocul aceleia ea (rezolvă) dezleagă în același (sens) înțeles tema ei (Aufgabe), precum și le rezolvă și pictura prin lumină e coloare, sculptura prin metal or marmură, poezia prin nemijlocitul product al spiritului: cuvântul. În ea dar apare personalitatea individuală a omului ca materialul (cel mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actorul se ridică la înălțimea poetului daca concepe liber în sine imagina creată de poet și o încorporează în sensul său. Daca întruparea lui acopere, cum am zice, tipul în sine definit a poetului, daca realiză microcosmul poetului, atunci a dezlegat absolut problema sa. Acesta e raportul dintre artistul reprezintator și toate caracterele cele adevărat dramatice. Aci nu poate să debordeze artistul pe poet, fiindcă cel mai mare merit al lui constă într-aceea ca să renască creatorice caracterul dramatic întocmai așa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în genere multe (manche) din caracterele lui Schiller. În cele numite predomnește patosul gîndirei și a reflecțiunei, în genere elementul unei idealități abstracte oarecare. Spre reprezintarea lor s-ar părea suficiente numitele calități: avântul retoric și cultura minței. Ele și dezleagă oarecum problema pre atâta pre cât urmăresc (nachkommen) puterea creatoare poetică. Un actor însă cu adevărat genial va merge într-atîta asupra poetului întru cât poate să le insufle numitelor tipuri și o viață individuală. Din cele zise rezultă așadar următoarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din caracter, care proprie vorbind rumpe firul de viață a rolei sale, spre a-l înnădi apoi pe din afară prin cuvântul pe care poetul i-l pune-n gură. Firește că tema jocului mut va fi mai grea de dezlegat atuncea când în intervalul vorbirei unui altuia e să se manifeste prin acest joc o mișcare crescândă a interiorului, mișcare care apoi să se rezume ca rezultat în vorba reîncepută. Aicea trebuie așadar ca jocul mut să mijlocească trecerea patosului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici nimici o părticică de materie, nici poate schimba cantitatea forțelor ce există în lume. El nu are decât facultatea de-a modifica modul manifestării lor, direcția și repartiția lor. Forța e latentă în materie și el o poate libera (dezlega) prin distrugerea echilibrului altor puteri cari o țin în repaos. El o poate efectua aceasta dând direcție unei puteri neatârnate ce repaoza pîn-acum în magazinul naturii, care putere, după ce și-a împlinit misiunea, reintră în echilibru cu una sau mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Humanitas, București, 1999, p. 62. footnote>. Dar, așa cum ne arată Sfântul Isaac Sirul, nu poate diavolul să se apropie de om, sau să i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
în religiile și mitologiile Europei și Asiei. Este suficient să-l amintim pe Zeus care fulgeră și leagă în Tartar pe Titani : [...] Titanii Aprig izbiți se-ncovoaie, sub largul pământ îi afundă Zeus, ferecați cu zăvoare și lanțuri ce nu se dezleagă (Hesiod, Theogonia). Sau pe îngerul apocaliptic „pogorându-se din cer, având cheia genunei și un lanț mare în mâna lui” : „Și a prins pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este diavolul și Satana, și l-a legat pe o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acesta la adecă nu e cerșitor simplu avizat la mila oamenilor, ci e un șolomonar, și dacă ai ști ce convingere nestră- mutată are poporul despre șolomonari, paradoxul acesta l-ai afla de o urmare firească, enigma ț-ar fi dezlegată (8, p. 141). Referitor la enigmaticul termen kapnobatai, folosit de Strabon, cercetătorii s-au împărțit în mai multe tabere, în funcție de felul cum au tradus termenul și de înțelesul pe care l-au atribuit traducerii respective : - „călători prin nori” - a tradus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sens a încercat Enea Hódoș : „E ușor de înțeles că persoana care se ocupă cu vrăjitoria - o meserie prigonită de autorități - mai totdeauna își va tăgădui meseria, zicând că «nu vrăjește», «nu farmecă», ci numai «descântă» ca să «desfacă» sau să «dezlege» - ceea ce este permis, căci însăși biserica are «rugăciuni de dezlegare»” (114, p. 5). înainte de a trece mai departe, trebuie să lămuresc pe scurt o problemă controversată de terminologie populară. De fapt, termenii descântec, vrajă și farmec nu erau inițial decât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
deosebea era doar originea lingvistică diferită : latină, slavă și, respectiv, greacă. Totuși, evoluția semantică ulterioară a acestor termeni a produs unele diferențe notabile : a vrăji și a fermeca desemnează, de regulă, practici magice ofensive, pe când a descânta, a desface, a dezlega desemnează acțiuni magice defensive. Conform și prefixului cu sens privativ des(z), care indică, de regulă, o reacție la o acțiune anterioară (vezi și 39, p. 49). Mai 262 Ordine și Haos mult decât atât, din motivele enunțate, în popor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
8, p. 146). „Acolo [șolomonarii] învață din cărți pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti : învață cum să călărească pe balauri, cum să îi cheme, cum să poarte vremurile..., [învață] farmece de-a lega și dezlega ploile” (8, p. 145). Iată și o credință similară, culeasă din zona Munților Apuseni : „După ce au gătat de învățat toate cărțile din lumea asta, [solomonarii] au mers într-o țară tare depărtată, de la Răsărit, aici au stat într-o peșteră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un sferoid de înfășurare), iar pe de altă parte, „toate labirinturile care au un singur centru pot fi reduse teoretic la o spirală” (6, I, p. 61). Mircea Eliade a observat că labi- rintul însuși este un „nod” care trebuie „dezlegat” (7, p. 153). La rândul său, Marcel Brion a adus argumente privind înrudirea emblema- tică și strânsa relație conceptuală dintre labirint, pe de o parte, și nod, împletitură, ghem (spirală), pe de altă parte (cf. 8 și 6, II, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
războinici, pot să-l amintesc pe Alexandru Macedon, căruia nu întâmplător i s-a pus în seamă o faptă semnificativă. În fața nodului lui Gordius, regele mitic al Frigiei, nod care avea menirea de a testa puterile magice (de a „lega”/ „dezlega”) ale viitorului împărat al Asiei, Alexandru a folosit sabia, tăind, și nu dezlegând nodul, autodefinindu-se astfel ca prototip al eroului exclusiv războinic. Observ, pe de o parte, faptul că a desface un nod complicat - cum era nodus Gordius - este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a pus în seamă o faptă semnificativă. În fața nodului lui Gordius, regele mitic al Frigiei, nod care avea menirea de a testa puterile magice (de a „lega”/ „dezlega”) ale viitorului împărat al Asiei, Alexandru a folosit sabia, tăind, și nu dezlegând nodul, autodefinindu-se astfel ca prototip al eroului exclusiv războinic. Observ, pe de o parte, faptul că a desface un nod complicat - cum era nodus Gordius - este un act sinonim cu a parcurge un traseu labirintic și, pe de altă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Bathycles) sau chiar Ariadna (precum fecioara în legenda Sfântului Gheorghe), sau amândoi îl vor scoate pe monstrul „legat” (îmblânzit), pentru a fi sacrificat în „centrul” cetății. Ambi- valența simbolică a firului se manifestă simetric : el se desfășoară pentru a dezlega (taina Labirintului) și se înfășoară pentru a „lega” (Minotaurul). Desigur, toate aceste miteme trebuie înțelese dintr-o perspectivă simbolică. Iată, de exemplu, relatată o „legare” similară, tot cu ajutorul unui ghem, într-o veche și celebră saga irlandeză, Peripețiile lui Brain
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dă, Doamne, să stea [ploaia] ; Cărămidă veche, Dă, Doamne, să-ncete ; Cărămidă rece, Dă, Doamne, să plece ș.a.m.d. (11, p. 144 ; 13, p. 98 ; 40, p. 90). îndată ce procesul de coacere a chirpicilor era încheiat, ploaia putea fi „dezlegată” : Cărămidă nouă, Dă, Doamne, să plouă. Numărul disproporționat de mare al recitativelor de oprire a ploii și de invocare a Soarelui, față de cele de „dezlegare a ploii”, este simptomatic : scopul principal al practicilor rituale efectuate de cărămidari era, evident, acela
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cărămidarii sunt cei ce totdeauna leagă ploile”, sună o credință populară din Moldova, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sătenii „se întreabă care om a legat ploile și se necăjesc [= se chinuie] a-l găsi, ca să-l bată, să dezlege ploile” (28, p. 257). „Dezlegarea ploilor o face cel care a legat ploaia, dacă e descoperit și amenințat că va fi omorât” (14, p. 480). Revenind la folclorul copiilor, voi consemna faptul că vestigii ale acestor credințe magice și gesturi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de credințe populare culese în jurul anului 1900 : „Cineva fură de la țiganii cărămidari o cărămidă nearsă” - sună „credința cea mai lățită” în Banat, Muntenia și Făgăraș - „și o aruncă în apă [sau «în puț» sau «la roata morii»] și ploile se dezleagă” (9, p. 66 ; 55, p. 93), sau „Alți cărămidari pun o femeie de clocește ouă [de lut] și tot ei o scoală ; dacă ar sparge atunci toate ouăle, ar îneca ploile lumea” (20, p. 125 ; 14, p. 482), sau „S-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zic unii, că în vârful unui copac înalt s-a fost găsit o babă clocind două pietroaie. Copacul a fost tăiat din rădăcină și așa baba a picat moartă jos. Pietroaiele au fost azvârlite în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative care imploră, ademenesc sau „îmbunează” fenomenele meteorologice. O altă categorie importantă este aceea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adevărat al țării. Luând lucrurile un astfel de curs, partidul liberal trebuia să apuce spre criză îndată ce se ivea în față-i cerința de a face ceva pentru reformele dinlăuntru - ceea ce în România era echivalent cu înlăturarea corupțiunii. În măsura în care se dezlegau cestiunile esterioare, se prezenta tot mai peremptorie cerința aceasta și, pentru că Brătianu n-a izbutit în vara trecută de a face pe partidul său să taie cu dezinteresare în carne proprie, se retrase, spre a nu fi îngropat și el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]