11,536 matches
-
instituțiilor publice. Acestea trebuie să aibă ca scop eficiența instituțională în sensul de a furniza cu succes serviciul public pentru care au fost create. Managementul resurselor umane din sectorul public a fost unul deficitar și este în acest moment insuficient dezvoltat. În România, problema cea mai acută cu care se confruntă sectorul public o reprezintă faptul că nu se reușește atragerea resurselor umane competitive și motivate pentru a lucra în administrație. De foarte multe ori, inclusiv personalul din cadrul departamentelor de resurse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
derivă din faptul că FMI și BM au aplicat programe comune tuturor țărilor în curs de dezvoltare, fără a ține cont de situația specifică României. De aici ar rezulta o desconsiderare a intereselor României în cadrul competiției economice globale în raport cu țările dezvoltate, care sunt, de altfel, și finanțatorii instituțiilor de la Bretton Woods (Ciutacu, 2001). Acest fapt a fost evidențiat de formele cantitativiste ale soluțiilor propuse de tipul „câte societăți să fie privatizate”, de „plafoanele pentru tarife de import sau export, plafoanele de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
interesul societății sau a unei comunități, sumă care depinde de veniturile realizate într-o anumită perioadă. Acest tip de programe se adresează în special companiilor care au produse ce se adresează unei baze mari de clienți, cu canale de distribuție dezvoltate și extinse și care vor să-și diferențieze produsele față de companiile concurente. Marketing social - este acel tip de program prin care compania își propune să schimbe un comportament negativ al publicului sau, eventual, să-l convingă să adopte un comportament
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s-au realizat în SUA, și au demonstrat nivelul ridicat de segregare a unor categorii defavorizate, minorități etnice și rasiale (vezi Zoloth, 1976; Massey, White, Phua, 1996; Massey, Fisher, 2000; Massey, 2001; Yinger, 1995). Situația este similară și pentru țările dezvoltate, unde, în cazul diferitelor minorități, în special al imigranților, indicii de segregare sunt foarte ridicați. Cazul țărilor est-europene fusese oarecum diferit în perioada socialistă. Datorită modului de planificare urbană și a sistemului centralizat de alocare a locuințelor, segregarea rezidențială a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locuințelor, segregarea rezidențială a fost mult mai mică comparativ cu țările Europei de Vest (Ladányi, 1989). Situația acestor țări pare să se schimbe după 1989, nivelul segregării crescând considerabil și depășind, în unele cazuri, chiar și pe cel din țările dezvoltate (Ladányi, 2004, pp. 15-18). Analizând nivelul segregării în cazul orașului Cluj-Napoca, se poate observa, că, în timp ce la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
eficientă a nevoilor resimțite civic. Consecința atitudinii politice conduce fie la armonizarea poziției guvernanților cu cea a celor guvernați, fie la cerința reformei administrației și a autorității sau chiar la înlocuirea deținătorilor puterii politice. Un s.p. este cu atât mai dezvoltat cu cât reușește să-și îndeplinească mai bine funcțiile sale în cadrul sistemului social global. Dacă rolul s.p. este de legitimare a celor care dețin puterea politică prin asigurarea unui echilibru între guvernanți și guvernați (Almond, Coleman, 1960, p. 7), putem
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sale în cadrul sistemului social global. Dacă rolul s.p. este de legitimare a celor care dețin puterea politică prin asigurarea unui echilibru între guvernanți și guvernați (Almond, Coleman, 1960, p. 7), putem spune că avem de-a face cu un s.p.dezvoltat atunci când clasa politică și exponenții săi reprezintă într-o măsură cât mai mare interesele celor care i-au ales și le-au conferit puterea politică. O altă condiție pentru ca un s.p. să fie dezvoltat este ca funcția de distribuire a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțională (Esping-Andersen, 1994, p. 714). Dacă politicile sociale caracterizează o largă varietate de state, fie ele și din categoria țărilor Lumii a Treia, s.b., prin particularitățile pe care le instituie în relația piață-familie-stat, este caracteristic cu deosebire statelor capitaliste dezvoltate (Esping, Andersen, 1994). S.b. desemnează statul capitalist (în special occidental) de după cel de-al doilea război mondial, care s-a constituit într-o modalitate specifică de guvernare pe baza consensului social, prin îmbinarea eficienței sistemului economiei de piață cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Gradul de instituționalizare a responsabilității statului față de bunăstarea cetățenilor diferențiază statele care practică doar politici sociale de cele care au dezvoltat un s.b. Dat fiind faptul că în termenul amintit ne vom referi cu precădere la spațiul statelor capitaliste dezvoltate, vom atribui celor două sintagme - politici sociale și s.b. - semnificații interșanjabile. Ca și componență, sintagma de s.b. se asociază, în principal, cu trei categorii de măsuri: 1. transferuri monetare, ce vizează securitatea veniturilor (pensii pentru vârstnici, alocații familiale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de tipologizare a s.b. s-au concentrat pe analiza efortului statului în direcția redistribuirii bunăstării, ca indicator pentru acest efort utilizându-se ponderea cheltuielilor sociale în totalul PIB. Tipologia rezultată a fost una bipolară, statele fiind împărțite în s.b. dezvoltate și s.b. codașe. Evaluarea s.b. doar în funcție de nivelul cheltuielor sociale a ridicat, totuși, o serie de probleme legate de capacitatea indicatorului de a descrie complet și corect diferențele dintre statele occidentale. Un nivel ridicat al cheltuielilor sociale nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acordarea de ajutor acestora în schimbul prestării unor munci în folosul comunității - cum le-am numi astăzi - din partea celor apți de muncă, fiind remarcabilă asemănarea cu sistemul de acordare a ajutorului social din zilele noastre. La începutul secolului XX toate statele dezvoltate derulau programe de susținere a săracilor. Prima strategie de combatere a sărăciei poate fi considerată cea inițiată în Marea Britanie după cel de-al doilea război mondial, prin raportul Beveridge, care declara sărăcia drept unul dintre cei cinci „giganți” (lipsurile, boala
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atenția asupra unui nou fenomen al structurii urbane actuale, în care orașul este din ce în ce mai segmentat și exclusivist, unde trecerea dintr-o parte a orașului în alta devine din ce în ce mai problematică. Subdezvoltare - Mihnea Preotesi Conceptul de subdezvoltare. Istoric, definiții și clasificări. Țări dezvoltate , subdezvoltate și în curs de dezvoltare În limbajul comun, subdezvoltarea (s.) definește o stare de anormalitate. Fie că privește indivizii sau colectivităție, s. reprezintă definiția unei stări a acestora, considerată inferioară în raport cu o stare-reper, apreciată ca normală pentru momentul/stadiul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lipsite de oportunități și resurse interne și, deci, incapabile de a iniția un proces de dezvoltare. În cazul acestor țări, cronic subdezvoltate, diagnosticarea, ca atare, și preocuparea pentru elaborarea de programe de dezvoltare apare ca urmare a conștientizării de către țările dezvoltate a pericolului creșterii discrepanțelor între țările bogate și cele sărace, discrepanțe generatoare de tensiuni internaționale în creștere, mai ales după cel de-al doilea război mondial. Problema subdezvoltării apare, așadar, ca problemă ce trebuie rezolvată cu necesitate, după încheierea celui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
relevante ale s., câteva au fost privilegiate în majoritatea abordărilor privind s.. Între acestea, foarte importante rămân cele de ordin economic, precum venitul național scăzut și nivelul de industrializare scăzut. Un argument în favoarea acestei realități este și faptul că țările dezvoltate au fost asimilate, câteva decenii din a doua jumătate a secolului trecut, cu cele industrializate. ONU, într-o serie de studii inițiate în 1957 (Etude sur la situation economique et sociale de l’Asie et du Pacifique), serie dedicată situației
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
important de țări plasate de ONU pe lista a celor mai subdezvoltate țări este Asia de Sud-Est, cu țări precum : Afganistan, Bangladesh, Bouthan, Nepal, Laos. Dacă, în ceea ce privește cazul țărilor subsahariene, una dintre cauzele majore responsabile de adâncira discrepanțelor nu doar față de țările dezvoltate, ci și față de alte țări slab dezvoltate din zonă, este lipsa cvasitotală a materiilor prime. În ceea ce privește cea de-a doua grupă de țări, una dintre cauzele majore ale acestor discrepanțe este de ordin geografic: lipsa accesului la mare, caracteristică a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lista a celor mai subdezvoltate țări este Asia de Sud-Est, cu țări precum : Afganistan, Bangladesh, Bouthan, Nepal, Laos. Dacă, în ceea ce privește cazul țărilor subsahariene, una dintre cauzele majore responsabile de adâncira discrepanțelor nu doar față de țările dezvoltate, ci și față de alte țări slab dezvoltate din zonă, este lipsa cvasitotală a materiilor prime. În ceea ce privește cea de-a doua grupă de țări, una dintre cauzele majore ale acestor discrepanțe este de ordin geografic: lipsa accesului la mare, caracteristică a patru dintre cele cinci țări enumerate mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
142). De altfel, chiar dacă sintagmele „țări subdezvoltate” și „țări în curs de dezvoltare” sunt utilizate în multe cazuri ca interșanjabile, țări precum cele amintite mai sus continuă să fie denumite „subdezvoltate”, „țări din lumea a treia” sau „țări mai puțin dezvoltate”, care nu pot fi, practic, considerate în curs de dezvoltare. Țările „în curs de dezvoltare”, deși sunt caracterizate de un venit național și un standard de viață relativ reduse, deși sensibil superioare celor „subdezvoltate” dețin, spre deosebire de cele din urmă, o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s. Yves Lacoste, citat de Hossein Malek (Malek, 1992, p. 214) face, în cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză a simptomelor subdezvoltării, realizând o convergență a pespectivei economice, sociologice, demografice, politologice și psihologice. Aceste simptome sunt : - insuficiența alimentară; - agricultura slab dezvoltată; - venitul național scăzut; - industrializarea redusă; - consumul scăzut de energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial hipertrofiat; - structurile sociale înapoiate; - dezvoltarea slabă a claselor de mijloc; - integrarea națională slabă; - predominanța subocupării; - nivelul de industrializare scăzut; - natalitatea ridicată; - starea sanitară deficitară
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Dincolo de diferențele de perspectivă asupra factorilor modernizării și a modului lor de acțiune, teoriile modernizării converg către aceeași concluzie: s. reprezintă caracteristica comună a societăților ce se află într-un punct incipient sau intermediar al drumului către modernitate, în contrast cu societățile dezvoltate ce au atins acest punct. Teoriile dependenței, dezvoltate de Frank, Cardossso sau Wallerstein, privilegiază în demersul lor explicativ factorii externi, ca determinanți ai s., punând accentul pe relațiile de putere neechilibrate și inechitabile dintre state, relații ce generează și întrețin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acest punct. Teoriile dependenței, dezvoltate de Frank, Cardossso sau Wallerstein, privilegiază în demersul lor explicativ factorii externi, ca determinanți ai s., punând accentul pe relațiile de putere neechilibrate și inechitabile dintre state, relații ce generează și întrețin decalajele dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate. Abordările mai noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și celui de capital uman, ca indicator al dezvoltării. În ceea ce privește capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
întreg”. Procesul globalizării afectează toate societățile, în ansamblul lor, însă este prezent în grade diferite, variind atât de la o societate la alta, cât și în interiorul acestora. Accesul la ICT este cu atât mai ridicat cu cât societatea/comunitatea este mai dezvoltată. Absența sa constituie un factor de excluziune de la dezvoltare (Castells, 1996-1998; Mansell și Wehn, 1998; Mansell et al., 2002), chiar dacă, cel mai adesea, comunitatea/societatea nu îl percepe ca atare. Boom-ul extraordinar cunoscut de Internet în a doua parte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
etc. prin intermediul Internetului. De altfel, unul dintre scopurile declarate ale primelor t., inițiate în anii ’80 în Marea Britanie, era de a pune la dispoziție o parte din bază materială ce poate facilita generarea de mici afaceri în comunitățile mai puțin dezvoltate. Tot Internetul, dar și discuțiile care pot avea loc între cei prezenți în t., pot juca rolul de incubator (generator) de idei de afaceri sau de dezvoltare comunitară. Agroturismul poate beneficia mult de pe urma t.. Accesul la informație privind dorințele potențialilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
International Telecommunication Union), UN ICT Task Force. Activitatea acestora s-a făcut simțită mai ales în Africa, unde, în anii ’90, au apărut t. în numeroase țări, oferind prilej de experimentare și studiere a impactului pentru comunități/societăți extrem de slab dezvoltate (Dumas, 2002; Parkinson, 2005; Hudson, 1999). Câteva țări din America Latină și Asia au început, la sfârșitul anilor ’90, să experimenteze și ele proiecte similare. În Europa Centrală și de Est, primele t. au apărut la îndemnul organizațiilor internaționale (cazul Bulgariei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu analizele de monitorizare și impact existente în literatură. Sintetizez, în cele ce urmează, principalele probleme și riscuri în implementarea t.. În primul rând, este vorba de problema identificării și recrutării personalului care să deservească t.. Localizarea în comunități slab dezvoltate face și mai dificilă această misiune. În satele izolate, de exemplu, este greu să găsești și absolvenți de liceu. Este și mai greu să identifici o persoană care să aibă și să știe să folosească echipamentul ICT sau să aibă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
serie de dimensiuni sociale asociate cu procesul de dezvoltare economică (el folosește termenul de dezvoltare în locul celui creștere/growth) ce produce diferite tipuri de schimbare socială: - schimbări în structura socială, incluzând aici structura organizațională; - schimbări ce țin de diversitatea societăților dezvoltate; - schimbări politice, în particular dezvoltarea formelor democratice de guvernare; - schimbări ce se referă la integrare sau creșterea solidarității societăților. Trecând în revistă cele șase elemente fundamentale ce definesc/compun dezvoltarea economică, Smelser arată că, în ciuda acestora și „chiar și la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]