3,903 matches
-
cel fariseic, unicul capabil să opună pentru moment o rezistență eficace în calea noii religii evanghelice: lupta dintre Biserica timpurie și iudaism a fost de fapt o confruntare între creștinism și fariseism. Predicarea Apostolului Paul viza îndeosebi comunitățile iudaice din diasporă, întrucât erau cunoscătoare ale profețiilor Vechiului Testament, mentalitatea fiind aceiași, iar efortul explicațiilor nu trebuie să fi fost prea mare. Apostolul, originar din Tars, născut din părinți evrei, făcea parte din diasporă, vorbitor de limbă greacă, cetățean roman prin naștere
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Predicarea Apostolului Paul viza îndeosebi comunitățile iudaice din diasporă, întrucât erau cunoscătoare ale profețiilor Vechiului Testament, mentalitatea fiind aceiași, iar efortul explicațiilor nu trebuie să fi fost prea mare. Apostolul, originar din Tars, născut din părinți evrei, făcea parte din diasporă, vorbitor de limbă greacă, cetățean roman prin naștere, fariseu prin educație, iudeu prin religie etc. Opera de evanghelizare a fost îndeplinită, în cea mai mare parte, de către creștini obscuri, modești, de-al căror nume nu s-a preocupat nimeni să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iudaism, spre deosebire de adevărata fractură ireversibilă din timpul dinastiei Antoninilor (96-192) exprimată prin definitiva sufocare a răscoalei iudaice (135 p.Chr) conduse de Bar Kokheba autoproclamat Mesia în 132. Începând cu această dată, ebraismul a supraviețuit în mod esențial prin prozelitismul diasporei, în timp ce bisericile iudeo-creștine se îndreptau spre pierderea identității lor, până la a deveni secte tot mai mult închise și excluse de comunitate. În același timp, persecuțiile suferite de creștini în timpul domniei lui Nero (54-68) și Domițian (81-96), nu par să izvorască
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
religios, nu a ezitat să-i boteze pe unii dintre păgâni, ca în cazul centurionului roman Cornelius, la Cezareea, împreună cu toate rudele și prietenii săi intimi. Acest episod deschidea calea Evangheliei și lumii păgâne, Evanghelie predicată anterior doar iudeilor din diasporă datorită tulburărilor ivite între aceștia și iudeo-creștini pentru moartea lui Ștefan, primul martir, când au trecut până în Fenicia și în Cipru, și în Antiohia, nimănui grăind cuvântul, decât numai iudeilor (Fap 11, 18). Au mai fost atrași la Evanghelie și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
datorită naționalității sale, putea fi privit cu neîncredere, nu putea să ajungă cu ușurință până la curtea imperială și nici nu ar fi putut să-și apropie cu facilitate romanii ori nou-convertiții proveniți din păgânism. Evanghelizarea viza îndeosebi grupurile iudaice din diasporă datorită afinităților lingvistice ori de natură religioasă ale acestora, afinități evidente iudaismului și creștinismului care plecau de la același monoteism (exprimat prin Biblie) și îndeplinirea voinței divine (căutarea sfințeniei și glorificarea faptelor dumnezeiești). Însă proclamarea Evangheliei printre iudeii din diasporă nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din diasporă datorită afinităților lingvistice ori de natură religioasă ale acestora, afinități evidente iudaismului și creștinismului care plecau de la același monoteism (exprimat prin Biblie) și îndeplinirea voinței divine (căutarea sfințeniei și glorificarea faptelor dumnezeiești). Însă proclamarea Evangheliei printre iudeii din diasporă nu putea fi ignorată ierarhia necreștină, care, potrivit diferitelor surse, profitând de prezența la curtea imperială a unor evrei, tradiționaliști rigizi ai religiei mozaice și adversari declarați ai creștinilor, i-ar fi determinat pe aceștia să uneltească din interiorul casei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a Imperiului, importantă în apărarea limesului și a civilizației antice, a răspândirii și promovării romanității. Creștinismul în armata romană din secolele I-IV, imediat după Introducere, se deschide cu un prim capitol dedicat analizei Creștinismului în Imperiul roman, plecând de la diaspora iudaică și realitatea creștinismului în ascensiune și despre situația religioasă greco-romană existentă în Imperiul roman la întâlnirea cu creștinismul, concepțiile reciproc trăite sau exprimate și creștinismul în istoriografia păgână greco-romană. Al doilea capitol a luat în considerație Serviciul militar și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ele. Și-au început ascensiunea socială și au ajuns la putere prin adoptarea noilor valori, care favorizau economisirea, investițiile, inovația, reușita în afaceri. Iată povestea burgheziei întreprinzătoare în raport cu aristocrația sau a anumitor minorități religioase sau etnice (evreii, libanezii, chinezii din diaspora...). Pentru a arăta că societatea nu cunoaște determinismul absolut, să luăm aminte că, în situații asemănătoare, grupul care se simte discriminat poate să refuze calea inovației și să opteze pentru o strategie de asimilare. Acesta consideră clasa superioară drept grupul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
drept singură continuato are a substratului tracic la care ne mai putem raporta în cercetarea etimologică românească: 4. Lichidarea substratului tracic din afara zonei iliro albaneze și umplerea golului în substrat, dup ă un șir de secole, cu elementul slav, cu diaspora românească, cu ele mentul turcic și cu cel ungro-finic. I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii române înseamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: De ce nu? Restabilind dimensiunile și statutul preindoeuropean comun ale substratului, cartea arată că evenimentul social
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să respecte cult ura de performanță, cercetare și punere în valoare a tradiției intelectuale ieșene, identificarea și afirmarea tinerilor creatori, prezentarea adecvată a valorilor românești în străinătate, lansarea și susținerea unor politici publice în favoarea cărții și a lecturii, integrarea creațiilor diasporei intelectuale în cultura națională, salvarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, introducerea valorilor democratice și a standardelor Uniunii Europene în România, creșterea rolului societății civile, susținerea și cultivarea turismului cultural ca factor de dezvoltare regională, realizarea unui corp de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Hristos & ciracii, pardon, apostolii săi. Cândva, grecii erau marii șefi ai ortodoxiei, dar între timp, lucrurile s-au schimbat al naibii de mult și grecii se uită printre jaluzele cu groază, cum românii deveniți deodată cei mai înfocați ortodocși, își fac în diaspora, chiar în jurisdicția Bisericii Catolice, tot într-o veselie, parohie după parohie. Vechiul vis grecesc, de a însămânța și de a ține vie flacăra credinței ortodoxe prin țări precum Italia, Spania și Portugalia este îndeplinit de biserica ortodoxă română, cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
comunități religioase locale își planifică întâlniri în spațiul virtual. Cursurile de gătit ale unei comunități de mame se prelungesc online cu impresii, alte rețete și sugestii. Comunități locale de cartier elaborează și trimit petiții online privind probleme comune. Persoane din diaspora care provin din aceeași localitate formează comunități online pentru a-și împărtăși nostalgia și pentru a păstra o identitate comună. Adesea, comunitățile virtuale funcționează drept cea de-a treia categorie de locuri din tipologia lui Ray Oldenburg (1989). Aceste locuri
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
4. Membrii comunităților virtuale religioase Marea majoritate a membrilor comunităților virtuale religioase de limba română sunt persoane de cetățenie sau origine română, care se găsesc răspândite în diferite locații geografice de pe glob. Există comunități virtuale religioase special destinate românilor din diaspora, dar și comunități menite să faciliteze comunicarea dintre o comunitate locală și foștii membri care au emigrat și se găsesc în diferite locuri ale lumii. Astfel, aceste comunități virtuale sunt mijloace eficiente de reconectare a unor grupuri care s-au
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
for Salvation", Religion, 32(4), 2002, (octombrie), pp. 293-302. Helland, C., "Online Religion as Lived Religion. Methodological Issues in the Study of Religious Participation on the Internet", Online Heidelberg Journal of Religions on the Internet, 2005, pp. 1-16. Helland, C. "Diaspora on the Electronic Frontier: Developing Virtual Connections with Sacred Homelands", Journal of Computer-Mediated Communication, 12(3), 2007, http://jcmc.indiana.edu/vol12/issue 3/helland.html. Hillery, G. A., "Definitions of community: Areas of agreement", Rural Sociology, 1955, p. 20
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
3. Iubirea și ura / 281 Concluzii / 285 Bibliografie / 301 Prefață Dispoziția pentru studiul exhaustiv al operei Monicăi Lovinescu, neutru față de natura generică, interesul istoric pentru conținutul arhivelor și problema comunismului și a anticomunismului manifestat în prima linie a opoziției în diaspora indiferent de voga unui atare subiect de interes public, fie subversiv, înainte de 1989, dar nu mai puțin public, fie restitutiv în anii postdecembriști ai ieșirii din clandestinitate a receptării, pe toate canalele, a operei radiofonice și scriptice constituie argumentele, impulsul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este salutată de editura Gallimard, dar blocată de Tristan Tzara din teama de a nu-și pierde prestigiul câștigat cu dadaismul. Totuși, în Introducerea la Istoria Literaturilor din Pléiade, Raymond Queneau îl citează pe Urmuz alături de Caragiale. Gestul salutat de diasporă este aspru criticat în România de presa realismului socialist. Valentin Lipatti îi reproșează lui Queneau asocierea lui Caragiale cu Urmuz și îl apostrofează pe Virgil Ierunca, autorul capitolului despre literatura română: "Cine-i dă dreptul domnului Ierunca să măsluiască literatura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai mereu pustii, doar întotdeauna la șapte luni și cinci zile, pleacă dintr-o parte în cealaltă delegațiile oficiale menite să perpetueze frăția de veacuri dintre cele două popoare. (Două popoare și nu unul singur, cum afirmă dușmanii înrăiți din diaspora, dar și unii trădători iredentiști din interior!) În Republica Vandana de Nord, se spune că, datorită factorilor climaterici atât de favorabili, boiaua din ardei dulce este foarte ieftină, spre deosebire de Republica Vandana de Sud, unde doar boiaua din ardei iute se
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de frontieră utilizabil rămas, trec întotdeauna la șapte luni și cinci zile, dintr-o parte în cealaltă, delegațiile oficiale menite să perpetueze frăția de veacuri dintre cele două popoare. (Două popoare și nu unul singur, cum afirmă dușmanii înrăiți din diaspora, dar și unii trădători din interior!) Se spune în șoaptă, desigur că, în acele ocazii solemne, valizele diplomatice sunt burdușite cu pungi cu boia. Dar este jenant să luăm în considerare o bârfă atât de răuvoitoare.) Așa se scrie istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de evrei sefarzi) este doctor în istorie, profesor și coordonator de studii la École Pratique des Hautes Études (Sorbona). Este specialist în istoria evreilor și în studiul comparat al minorităților, domenii în care a publicat numeroase lucrări, dintre care: Une diaspora sépharade en transition (Istanbul, XIXe-XXe siècles) (1993), Histoire des Juifs de France (1997), La République face à ses minorités. Les Juifs hier, les musulmans aujourd'hui (2004), Être juif après Gaza (2009). Cea mai recentă carte a sa, apărută în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și astăzi sunt destul de vii. Ne putem imagina în ce măsură au reușit cultul martirilor și practicile legate de moarte în general să servească drept sprijin pentru istoria de suferință de-a lungul secolelor și să mențină o unitate, întotdeauna fragilă în diasporă. Această istorie de suferință se substituie vreme de secole istoriei propriu-zise. Cea dintâi era, într-adevăr, mult mai pregnantă decât cea de-a doua în sânul unui grup religios a cărui viziune despre lume rămânea străină de orice istoricism. Istoria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Europa de Est, sâmbăta și la slujbele comemorative ce le erau dedicate. Vom menționa, de asemenea, zilele de comemorare speciale pentru victimele Holocaustului, care-i implică mai ușor pe evreii nereligioși, precum Yom Ha-Shoah, Ziua Genocidului, celebrată în Israel și în diasporă și al cărei ritual se apropie de practicile tradiționale legate de cultul morților. Unele comunități practică astfel o slujbă specială în amintirea martirilor revoltei din ghetoul din Varșovia, împotriva naziștilor, din 1943. Iar în Israel Yom Ha-Zikaron, Ziua Amintirii, este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-o. Figura israelianului agresor al palestinienilor este atenuată de cea a evreului victimă. Un cuplu inseparabil care nu doar modelează imaginea trimisă în exterior, ci a sfârșit prin a se instala în autopercepția israelianului și în cea a evreului din diasporă care-l privește pe cel dintâi și se privește pe sine însuși. Întreg discursul politic israelian este fondat, de la nașterea statului, pe această relație cu sine și cu Celălalt care se învârte în jurul victimei și eroului 24. Istoria tradițională de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istorie și de mitologie biblică. De altfel, au făcut o sinteză a acestora pentru a justifica în cele din urmă proiectul de creare a unui stat evreiesc pe un pământ biblic, care să fie populat cu evrei proveniți din diverse diaspore, fiecare cu propria memorie și istorie. Ieșirea din ghetou produsese o ruptură aproape fizică a continuității, o continuitate care până atunci nu se baza pe istorie în sens modern, ci, dimpotrivă, pe convingerea că ziua de astăzi seamănă cu cea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Centrală, îndemnându-i totodată pe evrei să rămână evrei fără ca asta să constituie un pericol, de vreme ce numai religia îi diferenția de anturajul lor creștin. Iudaismul era de acum redus la o comunitate religioasă, iar viața evreiască era indisociabilă de condiția diasporei. Accesul la cetățenie se dovedea astfel o necesitate pentru acești evrei care trebuiau să uite că fuseseră un popor. Se contura astfel portretul unui iudaism anistoric, în esență obiect de persecuție și opresiune, al unui popor martir fără nicio putere
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
principalului său discipol, Franz Rosenzweig. Potrivit acestuia din urmă, cheia supraviețuirii poporului evreu, esența și misiunea lui depindeau de existența lui în afara parametrilor istoriei. Paradoxal, la fel ca aceia care luptau pentru accesul evreilor la cetățenie, sioniștii împărtășeau crezul unei diaspore condamnate la pasivitate și la neputință, un crez întemeiat pe o percepție eronată asupra vieții evreiești din Evul Mediu. Și sioniștii, și emancipaționiștii voiau să se delimiteze de condiția tradițională a exilului, percepută ca esențialmente negativă. Pentru primii, întoarcerea pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]