3,587 matches
-
de luare a deciziilor. Partidele pot conduce la mobilizare, așa cum se întâmplă uneori în țările autoritare, și la mobilizare competitivă, situație întâlnită de obicei în democrațiile liberale. Peste tot în lume, liderii sunt în centrul atenției populației. Mulți au fost dictatori și tirani, dar au fost și mulți care au contribuit semnificativ la unitatea țării lor și au făcut ca populația să se simtă mai aproape de valorile întruchipate de țara respectivă. Pericolul ca sistemele politice să se dezintegreze doar din cauza multiplicării
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la putere întreaga opoziție se coalizează și retrage lui Ion Brătianu încrederea. Până aci aproape toată lumea politică erea de acord cum că omul situațiunii este Ion Brătianu, acum însă, se dă lupta de răsturnare. Ion Brătianu începe să fie numit „dictatorul“, „viceregele“ și „Vizirul“. Toate ziarele opoziției iau tonul violent și chiar injurios, însăși l’Indépendance Roumaine, cum am mai spus, trece de la tonul moderat și curtenitor de opoziție la tonul violent al ziarelor românești. Opoziția știa bine că nu va
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
român "sfatul" lui Ribbentrop de a ceda injoncțiunilor Rusiei sovietice. După 12 ore de la expirarea ultimatumului, armatele roșii au ocupat, fără rezistență, cele două provincii. România, aflată "în calea tuturor răutăților", cum spuneau cronicarii noștri, era la discreția celor doi dictatori, Hitler și Stalin, care se asemănau prin aceeași brutalitate, nerespectarea tratatelor existente și prin cinism, fără precedent în istoria contemporană. Bucovina nu făcuse niciodată parte din împărăția țarilor. În fond, Sovietele aplicau testamentul lui Petru cel Mare: a lua teritorii
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tragice ale acestui tratat îl numesc cu luciditate „Tratatul Hitler Stalin”. Nu știm cum s-a încetățenit denumirea de „Pact Ribbentrop Molotov”, numai bună ca să minimalizeze efectele lui catastrofice, ca și cum toată responsabilitatea ar reveni unor miniștri de externe, cei doi dictatori jenându-se parcă să iasă în față ... și pe bună dreptate pentru că, spre surpriza tuturor, două regimuri totalitare ce se urau de moarte, dintr-o dată se împrietenesc, se aliază, însă partea importantă a tratatului, Protocolul adițional secret, reprezintă esența acestei
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
o jumătate de kilometru, asemenea unei anaconde gigantice stând nemișcată în așteptarea prăzii, copii, femei și bătrâni înaintau somnambulici și lunatici sub soarele arzător al Câmpiei Bărăganului spre ciutura fântânii cu cumpănă, pentru a-și potoli setea. Soarele, ca un dictator nemilos, își trimitea oastea de săgeți furibunde spre creștetele celor din coloană, într-o încercare sarcastică și disperată de lichefiere a creierelor. Siluetele înalte ale femeilor, cu capetele ascunse sub marame negre, te duceau cu gândul la priveghiul de rezonanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în sistem, toți se achitau în silă de obligații, așa au apărut cărțile într-adevăr "tari" ale Angelei Marinescu, ale lui Vasile Vlad, cartea mea " Unu" printre primele scoase din librării și biblioteci în 1971, odată cu Tezele din iulie ale dictatorului. A.B.Ce prietenii literare v-au marcat în timpul vieții? George Almosnino, Iosif (Ioșca) Naghiu, Vasile Petre Fati, Bădiță Pandelea, Florin Mugur, Mircea Ciobanu și mulți alții, dintre cei dispăruți. Iar dintre cei prezenți, Nora Iuga (Eleonora Almosnino), Vasile Vlad
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Gheorghe Coadă, Gheorghe Popescu, Florică Andronescu, Constantinescu, Victor Lădaru, Aurel Dechi, Grigore Bașotă, Filip Oprea, Artemie Colibaba, Petru Deliman, menționând că Cristea, Tâmpa și Gh. Popescu au decedat. Oarecum în apărarea sa, spune că Popa i-a cerut să fie dictator și să se folosească de deținuții din cameră. După ce și-a terminat activitatea în camera 102, în mai 1951 a fost mutat la camera 104, unde l-a ajutat pe Vichente Murărescu, iar în luna următoare a fost transportat la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îi cunosc pe președinții mai multor academii din Europa de Est ; nu se poate compara. V.A. : Da, dar vedeți că, spre deosebire de Polonia, de Cehoslovacia, de alte țări comuniste, aici noi am avut - timp de 40 și ceva de ani - doar doi dictatori : pe Gheorghe Gheorghiu-Dej și pe Nicolae Ceaușescu. În Polonia cam la cinci-șapte ani se schimba un prim-secretar și fiecare îl critica pe precedentul, încercând, chipurile, să fie mai bun. A.M.P. : Polonia e o poveste specială. V.A. : Specială
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
transmisia Revoluției în direct la TV, dintr-odată a venit acest șoc teribil. A.M.P. : Mineriada a avut două efecte mari, amândouă, după părerea mea, pozitive. Un efect a fost că acei lideri occidentali care erau mai de treabă cu dictatorii, de genul lui François Mitterrand, care un an mai târziu a fost primul care s-a repezit să vorbească cu cei ce dăduseră lovitura de stat la Moscova și era prieten și cu atâția dictatori din Africa, au trebuit totuși
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
erau mai de treabă cu dictatorii, de genul lui François Mitterrand, care un an mai târziu a fost primul care s-a repezit să vorbească cu cei ce dăduseră lovitura de stat la Moscova și era prieten și cu atâția dictatori din Africa, au trebuit totuși să ia atitudine față de Iliescu. Presa occidentală fusese tot timpul de partea opoziției românești. Cum e cu Ucraina acum. Liderii occi dentali țin seama enorm de presa din țara lor. De aceea, Mitterrand, practic, și-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui Karl Marx. Și în experimentarea acestei teorii, pur economice, n-a cruțat sângele semenilor săi. Nici teroarea, nici închisoarea, nici sângele vărsat, nici fraza marxistă repetată de guri zgomotoase și capete goale, nici ferma „naționalizare” n-a ajutat. Lenin, dictatorul popular, a îngenuncheat; în 1921 a trebuit să declare îngăduire (ce generozitate!) capitalismului. Iată spărtura sistemului comunist; o mărturisire de insuficiență. Atunci a murit Lenin politicește. L-au ținut ai lui, având nevoie de el, dar el nu mai era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
alătură acestui cor și Dan Deșliu, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Eugen Frunză ș.a.m.d. Nici Gheorghiu-Dej n-a fost neglijat de abonații felațiunilor și pupincurismelor. Pentru că, normal: "Coase mîndra fără greș Chipul lui Gheorghiu-Dej". (Florin Saioc) Dar cum nici dictatorii nu-s nemuritori, felatorii s-au adaptat sau au fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri la astfel de lucrări. "Urmaș le e bărbatul pe care primăvara Ni l-a adus să fie erou între eroi. El, conducînd partidul, firesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fără umbre chiar". Și toate acestea sînt relatate "nu pentru a da lecții, ci pentru a ne întrista". Atent la fenomenele politice, sociale și culturale din țară, va analiza atent fenomenul liberalizării abătut asupra noastră după preluarea puterii de către noul dictator la început avînd încă o față umană Nicolae Ceaușescu. Polemistul va atenționa: "Liberalizarea e în funcție de un trecut. Libertatea n-are nici trecut, nici prezent, nici viitor, ea e un fel de respirație a timpului, o modalitate de a-l feri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deși are o altă culoare, apelează la aceleași tehnici de implementare culturală. Hitler, la inaugurarea Casei Armatei Germane din München, va anatemiza impresionismul, cubismul, futurismul, dadaismul sub acuza de bolșevism cultural era în eroare, bolșevismul demult instaurase și generalizase realismul-socialist. Dictatorul nazist avea viziunea estetică centrată în totalitate pe popor: "Poporul german este polul creației artistice; puterea constitutivă organizatoare a poporului german conduce această creație; cît timp poporul trăiește, arta rămîne (...). O nouă epocă începe cînd opera de artă va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
efecte: industrializarea forțată, avînd ca pivot industria grea, o industrie depășită istoric și economic; limitarea proprietății private prin colectivizarea brutală a agriculturii, naționalizare etc.; o așa-zisă modernizare socială prin distrugerea valorilor naționale; controlul abuziv al natalității impus de ultimul dictator; controlul aproape total al vieții sociale și al celei intime etc. Totul, în acea perioadă a fost anexat, fagocitat de către partidul / stat totalitar. În perioada 1945-1965 s-a urmărit cu obstinație intensificarea luptei de clasă, întărirea vigilenței revoluționare. Sub Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
toate însoțite de arestări și / sau deportări; reprimarea oponenților și disidenților, inclusiv condamnarea la moarte sau uciderea celor mai curajoși, cum a fost cazul inginerului Gheorghe Ursu; distrugerea patrimoniului istoric și cultural prin demolările din anii 1980 impuse de grandomania dictatorului; dispariția unor sate în numele politicii de "sistematizare" a zonelor rurale; nenorocirile provocate de aplicarea "politicii demografice" (1966-1989); înfometarea populației prin aplicarea unor norme aberante de "alimentare rațională"; frigul, mizeria, disperarea izvorîte din degradarea fizică la care regimul comunist a condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
izvorîte din degradarea fizică la care regimul comunist a condamnat întreaga populație; menținerea puterii comuniste prin promovarea mizeriei materiale și morale, a fricii generalizate; pulverizarea reperelor morale și a valorilor de solidaritate ale societății românești; uciderea cetățenilor revoltați la ordinul dictatorului, cu aprobarea conducerii PCR și cu participarea Armatei și Securității, în timpul Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989. Toate acestea au constituit capetele de acuzare în temeiul cărora Traian Băsescu declară: "ca șef al statului român, condamn explicit și categoric sistemul comunist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în Raportul final o observație demnă de toată atenția: "Un întreg aparat de propagandă a contribuit la crearea unui climat al lingușelii, ipocriziei și duplicității universalizate. În atare condiții, simpla decență devenea un act de rezistență, iar sfidarea pe față de dictatorului și a aparatului pe care se sprijinea devenea o formă de curaj etic exemplar". Să ne amintim, cîți dintre autorii activi în acea perioadă nu și-au cîntat conducătorii numărul lor este infim mărturie stau volumele nenumărate de Omagii. Sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în mai 1952 la Ministerul de Interne va fi numit Alexandru Drăghici. Dej se va rupe treptat de Moscova, ca, în 1960, la al III-lea Congres PMR să fie enunțate principiile comunismului național, principii preluate și amplificate de următorul dictator. Între 1962 și 1964 are loc amnistierea unei mari părți a deținuților politici. "Amnistierea a marcat sfîrșitul unei ere a terorii politice, ce costase viața cîtorva mii de români, aleși din mediile elitei politice, economice și culturale din perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în zona abdomenului" (D.D.). Ca argument suplimentar al practicării bătăii la tălpi și pe tot corpul sînt mărturiile celor arestați, lideri ai mișcării revoluționare din 14 decembrie 1989 (semnatarul acestor rînduri fiind unul dintre ei), și care, pînă la fuga dictatorului, au fost supuși unor anchete foarte dure, în care bătaia a fost principala tehnică. După preluarea integrală a puterii în martie 1978, Ceaușescu recreează Departamentul Securității Statului. Luase sfîrșit mult trîmbițata legalitate socialistă. Departamentul era responsabil în fața CC, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
martie 1978, Ceaușescu recreează Departamentul Securității Statului. Luase sfîrșit mult trîmbițata legalitate socialistă. Departamentul era responsabil în fața CC, dar și a Consiliului Suprem al Forțelor Armate Române, care-l avea ca președinte pe Ceaușescu. Cercul se închidea, controlul nemijlocit al dictatorului era unul asemănător cu cel din anii '50. Noi atribuții se adaugă Departamentului: "apărarea și independența, suveranitatea națională și integritatea teritorială", dar primește ca sarcină și "activitatea de prevenire, intensificare, neutralizare și lichidare a activităților teroriste de pe teritoriul României". De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a fost de acord cu o infamie" (B. Zilber, Actor în procesul Pătrășcanu). În 18 aprilie 1968, cînd Ceaușescu finalizează preluarea totală a puterii prin eliminarea lui Alexandru Drăghici, șef al Securității din 1952, cînd a fost înlăturat Teohari Georgescu, dictatorul ține un discurs în fața Prezidiului Permanent al CC al PCR. Atunci s-a hotărît reabilitarea lui Pătrășcanu și în locul lui Drăghici, scos cu unanimitate de voturi din CC, va fi ales Ion Iliescu, "un tînăr și promițător membru supleant, de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi fost o a doua Unire a Principatelor!” Iată, printre altele, ce ecou putea trezi apariția unui roman bun sub dictatură, dar, repet, o dictatură primitivă, de tipul feudalității târzii, cum a fost ea istalată În România de cei doi dictatori - Dej și Ceaușescu! Romanul meu, Într-un tiraj de treizeci de mii de exemplare, nu s-a vândut, ci, cel mai adesea, s-a furat sau a fost vândut pe sub mână, iar Manolescu, singurul care a apucat să scrie o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu a fost În primul rând o victorie a mea sau a cărții mele, ci mai ales a lumii literare, cea „bună”, cea luptătoare, din unele redacții sau În consiliile Uniunii - iute desființate, interzise de puterea tot mai arbitrară a dictatorului; așa cum a fost blocat și congresul scriitrorilor ce trebuia să se țină la patru ani, statutar, după cel din ’81, și care nu s-a mai ținut niciodată În așa-zisul nostru comunism! Ulterior, l-am Întâlnit pe tovarășul Iliescu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se țină la patru ani, statutar, după cel din ’81, și care nu s-a mai ținut niciodată În așa-zisul nostru comunism! Ulterior, l-am Întâlnit pe tovarășul Iliescu „la ape”, din nou „dat jos” de machiavelica psihologie a dictatorului care „Înălța și cobora” În funcții cu iuțeala fulgerului - se spunea, atunci: „rotirea cadrelor!” - mai ales pe cei inteligenți, cât de cât capabili și care mai păstrau un strop de naivitate comunistă, pe cei apți de a-i deveni dacă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]