43,048 matches
-
ei referindu-se, în primul rînd, la rigiditatea de expresie asociată discursului politic. Translarea sintagmei de la nivelul exprimării curente la cel al terminologiei științifice presupune rafinări care, depășind nivelul expresiei, vizează conținutul, mesajul și asociază conceptul limbă de lemn cu discursul persuasiv ideologic, caracterizat prin interpretare partizană, adeseori (conștient) deformantă a fenomenelor, ca și prin intenția persuasiv manipulatoare a discursului. Limba de lemn se delimitează astfel la nivel conceptual de expresia iterativă (reluarea anumitor forme de exprimare verbală poate fi determinată
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
la cel al terminologiei științifice presupune rafinări care, depășind nivelul expresiei, vizează conținutul, mesajul și asociază conceptul limbă de lemn cu discursul persuasiv ideologic, caracterizat prin interpretare partizană, adeseori (conștient) deformantă a fenomenelor, ca și prin intenția persuasiv manipulatoare a discursului. Limba de lemn se delimitează astfel la nivel conceptual de expresia iterativă (reluarea anumitor forme de exprimare verbală poate fi determinată de intenții artistice ori de necesități sau preferințe ale comunicării sociale), dar și de minciună, expresie lingvistică (fie și
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
a conceptului limbă de lemn (de la care în mod evident se revendică), dar o și relativizează: afirmația comentatoarei viza în mod expres a b s e n ț a 'culorii', supraestimînd verbalizarea facil atracțioasă și făcînd totodată abstracție de mesajul discursului. Or, dacă stilul flamboaiant, colorat, adeseori abuziv, este adecvat pamfletului și satirei (care se adresează în primul rînd expectației ludice a adresantului), discursul politic programatic impune - în măsura în care, ca orice operație deliberativă, se adresează nu visceralului, ci intelectului alegătorului - coerență și
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
b s e n ț a 'culorii', supraestimînd verbalizarea facil atracțioasă și făcînd totodată abstracție de mesajul discursului. Or, dacă stilul flamboaiant, colorat, adeseori abuziv, este adecvat pamfletului și satirei (care se adresează în primul rînd expectației ludice a adresantului), discursul politic programatic impune - în măsura în care, ca orice operație deliberativă, se adresează nu visceralului, ci intelectului alegătorului - coerență și precizie ideatică și claritate în expunere. Într-o societate democratică modernă, finalitatea discursului electoral - prezentat într-o formă mai realizată sau mai puțin
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
care se adresează în primul rînd expectației ludice a adresantului), discursul politic programatic impune - în măsura în care, ca orice operație deliberativă, se adresează nu visceralului, ci intelectului alegătorului - coerență și precizie ideatică și claritate în expunere. Într-o societate democratică modernă, finalitatea discursului electoral - prezentat într-o formă mai realizată sau mai puțin realizată - solicită capacitatea de înțelegere a electorului, finalitatea unei campanii electorale democratice corecte fiind determinarea opțiunii și cîștigarea adeziunii, deci a votului electoratului, prin convingerea, nu prin seducerea lui. Discursul
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
discursului electoral - prezentat într-o formă mai realizată sau mai puțin realizată - solicită capacitatea de înțelegere a electorului, finalitatea unei campanii electorale democratice corecte fiind determinarea opțiunii și cîștigarea adeziunii, deci a votului electoratului, prin convingerea, nu prin seducerea lui. Discursul electoral corect, care satisface 'condiția sincerității' implică comunicarea, în viziune proprie (determinată de concepția economică și ideologică) a soluțiilor propuse de diversele formațiuni politice pentru problemele dificile ale momentului și ale comunității sociale date. În aceste condiții, alegerea presupune ca
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
momentului și ale comunității sociale date. În aceste condiții, alegerea presupune ca temei evaluarea diverselor programe sub aspectul concordanței cu realitatea a problematicii sociale identificate și al gradului de adecvare a soluțiilor propuse. Adresîndu-se discernămîntului, puterii de înțelegere a alegătorilor, discursul electoral astfel înțeles pune în prim plan mesajul și recepționarea lui. Discursul electoral pasional poate găsi o mai largă audiență, dar, dacă exploatează fără simț de răspundere reacțiile viscerale ale populației și exacerbează, în interes personal sau de grup, resentimente
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
temei evaluarea diverselor programe sub aspectul concordanței cu realitatea a problematicii sociale identificate și al gradului de adecvare a soluțiilor propuse. Adresîndu-se discernămîntului, puterii de înțelegere a alegătorilor, discursul electoral astfel înțeles pune în prim plan mesajul și recepționarea lui. Discursul electoral pasional poate găsi o mai largă audiență, dar, dacă exploatează fără simț de răspundere reacțiile viscerale ale populației și exacerbează, în interes personal sau de grup, resentimente, făcînd să prevaleze reacțiile afective asupra judecății lucide, este nociv și iresponsabil
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
audiență, dar, dacă exploatează fără simț de răspundere reacțiile viscerale ale populației și exacerbează, în interes personal sau de grup, resentimente, făcînd să prevaleze reacțiile afective asupra judecății lucide, este nociv și iresponsabil. E drept însă că succesul unui asemenea discurs presupune și un electorat pe măsură, orbit de resentimente și acționînd mai ales sub formă de reacție afectivă, refuzînd 'uzul rațiunii', discernămîntul lucid și realist între posibilități (social-istorice) și dorințe personale (care, nu arareori, vin în contradicție cu cele ale
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
strîns încît peste cîteva luni, la 26 noiembrie 1927, moare și Ioan C. Brătianu la numai 63 de ani, în urma unei banale laringite infecțioase. La sfîrșitul ediției pe care o comentez, editoarea, cred d-na Adina Kenereș, include selecțiuni din discursurile regelui Ferdinand după, probabil, ediția Vasilescu din 1930. Al treilea discurs (foarte succint) selectat e cel rostit pe front, la 22 martie 1917, către soldații țărani aflați în tranșee (s-a spus că a fost alcătuit de N. Iorga, însă
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Ioan C. Brătianu la numai 63 de ani, în urma unei banale laringite infecțioase. La sfîrșitul ediției pe care o comentez, editoarea, cred d-na Adina Kenereș, include selecțiuni din discursurile regelui Ferdinand după, probabil, ediția Vasilescu din 1930. Al treilea discurs (foarte succint) selectat e cel rostit pe front, la 22 martie 1917, către soldații țărani aflați în tranșee (s-a spus că a fost alcătuit de N. Iorga, însă nu cred). Aici spune, promițînd: "Vouă, fiilor de țărani care ați
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
gravă greșeală politică și o patronare a samavolniciei de către Gheorghiu-Dej... Pătrășcanu a fost o jertfă de sînge în istoria noastră." Alte informații din cartea pe care o comentez sînt curat hagiografice. Se istorisește, de pildă, că redactorii care îi pregăteau discursurile nu făceau decît să aștearnă pe hîrtie ideile pe care le dezvolta înaintea lor chiar Gheorghiu-Dej. Apoi că a trăit modest, efectiv numai din salariu pe care, de fapt, îl administra șeful de cabinet. Apoi că ideea construirii canalului Dunăre-Marea
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
se mulează perfect fluxului capricios al memoriei (de altfel aluzia din titlu este cît se poate de transparentă în acest sens). Dar, în același timp, dincolo de această evocare calmă a paradisului pierdut al copilăriei, putem detecta mărcile distinctive ale unui discurs legitimator, în spatele căruia persistă obsesia descendenței. Din acest punct de vedere, propunînd imaginea unei unități regăsite a spiritului est-european, în contrast cu schizoidia logocrațiilor populare, Valea Issei își dezvăluie proiectul îndeajuns de evident subversiv. Pe bună dreptate Louis Iribarne o considera "o
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
biografice, care, dacă nu sunt murdare, vor fi interpretate murdar. Pentru scriitori, lucrurile sunt simple: le este suprimat dreptul la ficțiune prin interpretarea forțată a oricăror fapte imaginate și a tuturor personajelor într-o cheie exclusiv biografică. Jdanov folosește în discursul împotriva Ahmatovei una dintre primele cărți scrise în 1922, despre poezia acesteia, de criticul Boris Eichenbaum și în care persona din poezii este prezentată în două ipostaze complementare, cea de sfîntă și cea de femeie depravată. Acuzînd erotismul mistic al
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
alegere a relativului și informalului; ca asumare integrală a condiției păgîne, pre-culturale sau post-culturale, a comprehensiunii și scrierii". Analizînd studiile dedicate eseului, Alina Pamfil le împarte în cele care situează discuția în spațiul sistemului (al abaterilor de la sistematic, în Valențele discursului asistematic) și cele care o așează în zona genurilor literare (al încadrărilor, trădărilor și cuprinderilor incomplete, în marginile genurilor, Valențele discursului ageneric). în încercarea de a-i găsi invariantele, Georg von Lukács, Theodor W. Adorno, Wolfgang Müller-Funk, dar și alții
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
eseului, Alina Pamfil le împarte în cele care situează discuția în spațiul sistemului (al abaterilor de la sistematic, în Valențele discursului asistematic) și cele care o așează în zona genurilor literare (al încadrărilor, trădărilor și cuprinderilor incomplete, în marginile genurilor, Valențele discursului ageneric). în încercarea de a-i găsi invariantele, Georg von Lukács, Theodor W. Adorno, Wolfgang Müller-Funk, dar și alții, postulează eseismul ca mod de gîndire. La Georg von Lukács apetența pentru detaliu, subiectiv și iluzoriu a eseului este explicată prin
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
a fost integrat triadei clasice, ca parte a genului liric (la Hildegard Träger, care îl apropie de poemul în proză insistînd mai ales pe inserțiile lui lirice), sau a celui epic (la Claire de Obaldia, care îl situează în avanscena discursului romanesc). A fost considerat rezultat al hibridizării celor trei genuri, la Hugo Friedrich sau Max Bense, sau formă a unui al patrulea gen (numit "didactic" la Sengle, "artistic" la Wolfgang Ruttkowski, și "eseistic" la John A. McCarthy) ș.a.m.d.
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
atac împotiva unor personaje publice din acea vreme, cărora li se reproșează originea străină. Altă scrisoare asemănătoare folosește germană: "Libe poiari! Tare supărat maine herț kind io primit brif de la foi" (nr. 15, 1861). Un exercitiu similar, cu elemente rusești ("Discursul ducelui de Bolgrad către Imperatorul Alessandru ÎI al Rusiei", în nr. 20, 1861) - "Trimite poscari da dîm i cușat, i mnogo neveste cu zestre haroși, i balov, i nas falca na ghionturi" etc. - s-a dovedit probabil exagerat de dificil
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
vagă urmă de rigiditate. Acest ritm pe care, prin simpla lor juxtapunere, cele trei expoziții de la Muzeul Literaturii îl imprimă spațiului, determină, prin însăși lumea secvențială pe care ele o creează, unitatea firească a manifestării și alimentează fără eforturi un discurs bine structurat, perfect unitar și cu toate aparențele unui fenomen natural, constituit de la sine, sub presiunea exclusivă a unor rațiuni interioare.
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
ci și un eseu filosofic și, în cele din urmă, un poem cu un fior tragic. Tabletele din volumul atât de ingenios intitulat Ghicitul în mulțimi sunt scrise, ca și versurile, cu un sentiment al zădărniciei. Ana Blandiana știe că discursul ei nu este ascultat și că dacă totuși este ascultat nu este luat în considerare. Ana Blandiana știe că ea este Casandra. Aceasta însă nu o face să tacă. Poeta acceptă, ca pe o coroană de spini, gloria de a
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
Rodica Zafiu Din păcate, tema violenței manifestate în limbaj redevine tot mai actuală, pe măsură ce schimbările politice readuc pe scena publică un discurs autoritarist și xenofob, cu extinderi agresive care au intrat deja sub incidența justiției. Pentru a înțelege mai bine strategiile discursive ale unei orientări atît de periculoase, cred că trebuie studiat mai amănunțit, din perspectivă sociolingvistică, pragmatică, psihologică, spațiul acordat prin
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
unui alt act de limbaj (sînt exclamative, folosite pentru a alunga, a schimba vorba) etc. Imaginea e mai realistă, dar tocmai de aceea mai puțin gustată de cititori. Revenind în planul politic, constatăm că strategia periculoasă e cea a dublului discurs: violențe inimaginabile - insulte, injurii, atacuri la persoană - sînt limitate la anumite canale și puse sub semnul polemicii, sub scuza pamfletului și sub protecția pseudonimului. E un limbaj a cărui responsabilitate e atribuită celuilalt, un limbaj savurat de cititorii săi fideli
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
polemicii, sub scuza pamfletului și sub protecția pseudonimului. E un limbaj a cărui responsabilitate e atribuită celuilalt, un limbaj savurat de cititorii săi fideli, care își oferă scuza estetică sau justițiară; pentru ocazii solemne, se alege în schimb stilul înalt, discursul patriotic, clișeele sentimentale și cuvintele cu inițiale majuscule. Agresivitatea limbajului ca instrument politic atinge și problema umorului: limbajul vulgar și atacul la persoană sînt acceptate mai ușor cînd le sînt asociate efecte comice. Un aparent paradox implică, de altfel, și
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
la persoană sînt acceptate mai ușor cînd le sînt asociate efecte comice. Un aparent paradox implică, de altfel, și raportul dintre scris și oralitate: ceea ce apare în scris în reviste precum România Mare, Politica, Atac la persoană este evitat în discursul oral public al reprezentanților extremismului xenofob: raportul între scrisul (care rămîne) și vorba (care zboară) pare a fi perceput într-un mod inedit. De fapt, cuvîntul jurnalistic e efemer, de circulație restrînsă - în vreme ce aparițiile televizate au efect imediat și public
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
istorii literare, cu oglinzile ei dintre trecut și viitor. Erau, desigur, și alte lumini, luminile comunismului. meritul generației șaizeci a fost de a le scoate din omonimie, prin inventarea unui întreg vocabular, în replică la grandilocvența anacronică și sterilă a discursului oficial. Sunt, în acest vocabular, și tot felul de resuscitări, de altoiri cu elemente mai vechi sau mai noi. Redescoperirea poeticilor interbelice a permis preluarea bazei lor axiologice, care este una de tip liberal. Dar sunt și multe descoperiri proprii
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]